Politica externă a României își va menține cursul firesc, ca membru al Uniunii Europene și al NATO, având un Parteneriat Strategic cu SUA și fiind deschisă spre cooperare cu toți partenerii care împărtășesc aceleași valori și principii pe care le susținem și noi, a declarat marți președintele interimar Ilie Bolojan, într-un discurs susținut în fața ambasadorilor străini acreditați la București.

“Direcțiile principale ale politicii externe rămân neschimbate. (…) Rămânem un stat ce crede ferm în viitorul Uniunii Europene. Rămânem pro-atlantici și un stat aliat responsabil. Suntem un partener de încredere în plan bilateral și în comunitatea internațională”, a spus Bolojan, într-un discurs tradițional anual pe care șeful statului român îl susține în fața ambasadorilor străini.

Referindu-se la Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, Bolojan a precizat că acesta “a fost și va rămâne un pilon al politicii externe a României”.

“Legăturile noastre sunt profunde și împărtășim o comunitate de valori și de destin. Noi credem în această relație, care a progresat substanțial de-a lungul timpului, cum credem că se poate consolida și mai mult în substanța ei prin proiectele noastre comune, fie că e vorba despre domeniul securității, energetic, al comerțului sau al investițiilor în general”, a spus el.

România împărtășește opinia că “investițiile în apărare trebuie consolidate” a afirmat președintele interimar.

“Împărtășim cu SUA convingerea că investițiile în apărare trebuie consolidate, ceea ce România face deja prin creșterea ponderii apărării în PIB și prin proiectele de înzestrare”, a spus el.

Președintele interimar a salutat includerea României în Programul Visa Waiver, “care va avea un impact crucial asupra relațiilor noastre, inclusiv din perspectiva schimburilor culturale, științifice, a relațiilor dintre cetățeni”.

În ceea ce privește NATO, Bolojan a arătată că, din perspectivă strategică și de securitate, România și-a asumat un rol activ în consolidarea apărării și a descurajării, precum și a prezenței NATO pe Flancul Estic și la Marea Neagră. “Este o regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică. Vom continua coordonarea strânsă cu aliații, pentru asigurarea măsurilor de apărare și descurajare ale NATO”, a promis el.

Președintele interimar a arătat că Uniunea Europeană se află într-un proces de transformare care nu mai poate aștepta și că România susține propunerile privind luarea mai rapidă a deciziilor, simplificarea, dereglementarea și debirocratizarea, creșterea investițiilor în sectorul apărării, cu excluderea acestor cheltuieli din Pactul de stabilitate, stimularea competitivității economiilor noastre, poziționarea Europei pe harta dezvoltărilor în materie de inovare și de inteligență artificială, protejarea democrației, inclusiv de interferențele și de acțiunile hibrid din ce în ce mai sofisticate, pregătirea unui nou buget, care să țină cont de evoluțiile în materie de securitate și apărare, dar și de protejarea intereselor României pentru politica de coeziune și agricultură.

Ambasadorul României la NATO a avut luni o întrevedere cu generalul american Keith Kellogg, emisarul special al președintelui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, în contextul în care oficialul american s-a adresat Consiliului Nord-Atlantic ca parte a consultărilor Statelor Unite cu aliații europeni cu privire încheierea războiului Rusiei în Ucraina.

Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Delegației Permanentă a României la NATO, pe agenda discuțiilor s-au aflat Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, investițiile urgente în apărare ale Europei și garanții pentru ca agresiunea Rusiei în Ucraina să nu se repete.

“Europa trebuie să investească urgent și mai mult în apărare și să-și asume o responsabilitate sporită pentru apărarea continentului european. În același timp, ambasadorul României a subliniat că parteneriatul strategic cu SUA reprezintă un pilon al securității țării noastre. Reglementarea pașnică a conflictului din Ucraina trebuie să fie durabilă și să implice garanții puternice că agresiunea Rusiei nu se va repeta“, a transmis Delegația Permanentă a României la NATO.

Discuțiile României cu generalul Kellogg au început la finele săptămânii trecută, la Conferința de Securitate de la München, unde ministrul de externe Emil Hurezeanu s-a întâlnit cu emisarul american și i-a prezentat “preocupările și prioritățile României, ca aliat-cheie al NATO pe flancul estic, în contextul unei soluții pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”.

La Bruxelles, generalul american a avut consultări și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, după ce anterior a afirmat că europenii vor fi consultați, dar că nu vor lua parte la masa tratativelor. El se va deplasa ulterior la Kiev, unde președintele ucrainean dorește să-i organizeze o vizită pe linia frontului.

Discuțiile s-au petrecut după eforturile liderilor europeni de a prezenta la Paris un front unit cu privire la Ucraina, în fața temerilor crescânde cu privire la intențiile președintelui american Donald Trump de a negocia cu Rusia și cu președintele Vladimir Putin, însă aceștia nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la trimiterea de trupe pentru a supraveghea un posibil acord de pace și nici cu privire la linia unor garanții de securitate.

La întrunire au participat alături de președintele Macron și șefii de guvern din Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Spania, Țările de Jos și Danemarca, precum și președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene și secretarul general al NATO.

Reuniunea de la Paris a precedat prima întrunire SUA – Rusia la nivel semnificativ după mai bine de trei ani, cu secretarul de stat Marco Rubio începând marți la Riad, în Arabia Saudită, o întrevedere prima întâlnire la nivel înalt dintre țările lor în mai bine de trei ani care are ca scop să normalizeze relațiile bilaterale și să pună bazele negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina.

Prezentând poziția României, președintele interimar Ilie Bolojan a afirmat marți, într-un discurs către ambasadorii străini, că “rolul vecinilor Ucrainei va fi esențial în asigurarea păcii”, însă a atenționat că “pacea nu va fi durabilă fără garanții de securitate cuprinzătoare pentru Ucraina”.

Președintele interimar Ilie Bolojan va participa marți la summitul extraordinar informal al Partidului Popular European în format de videoconferință și se va adresa, la Palatul Cotroceni, ambasadorilor străini la București, în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România.

Potrivit programului difuzat de Administrația Prezidențială, Bolojan va participa la summitul PPE începând cu ora 10:00.

De la ora 12:00 este programată întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, prilej cu care șeful interimar al statului român va susține un discurs.

Aceste prime acțiuni de politică externă ale lui Ilie Bolojan vin în contextul în care România nu participă luni la summitul convocat de președintele francez Emmanuel Macron și la care sunt invitați mai mulți lideri europeni pentru a discuta situația din Ucraina și problemele de securitate din Europa.

Vorbind într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro la München, ministrul de externe Emil Hurezeanu a precizat că reuniunea europeană de urgență găzduită de președintele francez Emmanuel Macron ar putea avea rolul de a pregăti un summit al Consiliului European în format 27 cât mai curând posibil și că România are toate argumentele pentru a lua parte la aceste discuții, neconfirmând participarea noastră la Paris.

Potrivit surselor de la Palatul Elysee, “președintele Republicii a dorit să inițieze consultări între liderii europeni cu privire la situația din Ucraina și problemele de securitate din Europa”.

Macron va avea o “întâlnire informală luni după-amiaza, 17 februarie, cu șefii de guvern din Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Spania, Țările de Jos și Danemarca, precum și președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene și secretarul general al NATO”, au transmis sursele citate.

Activitatea liderilor care se vor întruni la Paris “poate fi apoi extinsă în alte formate, cu scopul de a reuni toți partenerii interesați de pace și securitate în Europa”.