Peste 70% dintre romani resping publicarea in presa a unor caricaturi cu profetul Mahomed, cu Isus Christos sau personaje biblice. Concluzia apartine Barometrului Inscop-Adevarul realizat de Inscop Research, dupa atentatele teroriste de la Paris. Doar 9,1% dintre persoanele chestionate sustin neconditionat publicarea caricaturilor cu profetul Mahomed, in vitutea dreptului la libera exprimare, in timp ce numarul non-raspunsurilor este foarte mare – 19% dintre romani evita sa se pronunte asupra subiectului, au precizat autorii sondajului, noteaza Hotnews.ro.
Principalele rezultate ale barometrului:
- 45,8% dintre romani afirma ca se tem de posibilitatea unui atac terorist in Romania , dupa atacurile de la Charlie Hebdo. 40,4% dintre romani afirma ca nu le este teama de un eventual atentat terorist dupa episodul de la Paris. 13,8% nu stiu sau nu raspund la aceasta intrebare.
- 71,9% dintre romani afirma ca nu sustin publicarea in presa de caricaturi cu profetul Mahomed , in masura in care acest demers ar jigni comunitatea musulmana.
- 9,1% sustin neconditionat publicarea caricaturilor cu profetul Mahomed, in vitutea dreptului la libera exprimare . 19% nu stiu sau nu raspund.
- 76,9% dintre romani ar respinge publicarea de caricaturi cu Isus Christos sau personaje biblice , daca acest lucru ar jigni persoanele credincioase.
- 6% sustin neconditionat publicarea de caricaturi cu Isus Christos sau alte personaje bibilce, in virtutea dreptului la libera exprimare . 17,1% nu stiu sau nu raspund.
Autorii barometrului precizeaza ca “romanii au o raportare conservatoare la religie , dar o raportare conservatoare echitabila – procentul de respondenti care s-ar opune publicarii unor caricaturi pe teme religioase jignitoare pentru comunitatea crestina este relativ similar cu procentul celor care s-ar opune publicarii unor caricaturi echivalent jignitoare pentru comunitatea musulmana “.
“S-ar putea invoca faptul ca raspunsurile la aceste doua intrebari au fost ghidate de ceea ce publicul a perceput a fi dezirabilitatea sociala: sa nu ‘razi’ de valorile fundamentale ale unei comunitati. Se poate ca raspunsurile sa fi fost ghidate si de o asemenea tendinta catre ceea ce este considerat a fi ‘dezirabil social’, dar nu trebuie ignorat faptul ca optiunea de menajare a sensibilitatilor religioase este extrem de puternica (peste 70% in ambele cazuri prezentate in intrebari) “, spun acestia.
Potrivit autorilor, “in alte tari europene, mult mai secularizate, probabil ca dezirabilitatea sociala recomanda un echilibru mai mare intre libertatea de exprimare si sensibilitatile religioase ale unei comunitati sau a alteia “.
.
