Dezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite în Marea Neagră este necesară pentru a evita creşterea semnificativă a dependenţei de importurile de gaze şi reprezintă o condiţie sine-qua-non pentru a putea miza pe gazul natural în mixul energiei electrice, conform proiectului “Strategiei energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050“, publicată de ministerul de resort.
Conform documentului, producţia de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.
“Pentru a evita creşterea semnificativă a dependenţei de importuri, chiar dacă acestea vor fi disponibile din surse şi prin rute alternative, este necesară dezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite în ultimii ani în Marea Neagră. Aceasta este o condiţie sine-qua-non pentru a putea miza pe gazul natural în mixul energiei electrice, se menţionează în proiectul citat de Agerpres.
Potrivit documentului, resursele suplimentare de gaze naturale din zăcămintele onshore şi offshore sunt prevăzute în mixul energetic al României în toate scenariile, cu excepţia celui improbabil de menţinere îndelungată a preţurilor joase, care nu justifică o continuare a investiţiei.
Exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră va avea o contribuţie majoră la asigurarea securităţii energetice a României, încheie sursa citată.
Subiectul zăcămintelor offshore din Marea Neagră au și o componentă politică importantă în plan național, regional, dar și din perspectiva relației strategice cu Statele Unite.
Președintele Klaus Iohannis urmează a fi primit pe 20 august la Casa Albă de omologul său american Donald Trump. Vizita, a doua în doi ani, survine în contextul marcării de către România a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea la NATO, însă, potrivit Casei Albe, discuțiile celor doi lideri ”vor avea în prim-plan provocările în materie de securitate, dar și modalitățile de a duce mai departe, pe baze reciproc avantajoase, parteneriatul celor două țări în materie de comerț și energie”.
Discuțiile între cei doi șefi de stat vor apărea într-un climat volatil și impredictibil cu privire la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră.
Recent, au fost întețite informațiile privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră.
Mai mult, pe plan politic regional, guvernul Ungariei continuă să pună presiune publică asupra evoluțiilor cooperării româno-americane privind exploatarea gazelor din spațiul românesc al Mării Negre. Aflat recent la Washington, ministrul maghiar de externe a transmis că depinde de SUA și de aliații europeni ca Ungaria să importe gaz din România.
În primăvara acestui an, premierul Viktor Orban a discutat la Washington cu președintele Donald Trump problema gazelor din Marea Neagră, precizând că diversificarea este plauzibilă în cazul în care cooperarea dintre SUA şi România are loc rapid.
Amintim că înaltul demnitar maghiar i-a solicitat secretarului de Stat american, Mike Pompeo, cu ocazia vizitei pe care acesta a întreprins-o la mijlocul lunii februarie la Budapesta, să îndemne ExxonMobil să ia o decizie finală de investiţii în cel mai scurt timp posibil pentru a extrage gaze naturale în Marea Neagră, ceea ce ar permite Ungariei să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale.
Solicitările sale veneau după ce, la începutul lunii februarie, atât ministrul ungar Peter Szijjarto, cât și vicepremierul român Ana Birchall, s-au întâlnit la Washington cu secretarul american al Energiei Rick Perry.
În timp ce Szijjarto a menționat interesul strategic pentru ca parteneriatul ExxonMobil-OMV să funcționeze, Birchall a punctat angajamentul ferm al Guvernului României pentru asigurarea unui mediu investiţional transparent şi atractiv pentru companiile care investesc în domeniul energetic, prin proiecte de diversificare a surselor şi rutelor de transport al energiei.
În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.
La începutul anului, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative. Anterior, și compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.
De altfel, întârzierea în adoptarea legii offshore care reglementează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră – promulgată în noiembrie 2018 – a determinat companiile de profil să amâne investițiile.
