Connect with us

PPE

Tineretul Național Liberal a organizat la București Consiliul Tineretului Partidului Popular European (YEPP), eveniment care a reunit peste 100 de tineri din 30 de state

Published

on

Tineretul Naţional Liberal (TNL) a organizat la Bucureşti, în perioada 21-23 septembrie, Consiliul organizaţiei de tineret (YEPP) a Partidului Popular European, cea mai mare organizație de tineret din Europa. Consiliul YEPP, un eveniment politic de scală europeană, a reunit peste 100 de tineri din 30 de state.

Foto: TNL/ Facebook

Potrivit unei postări publicate pe pagina de Facebook a TNL, tema principală dezbătută de tinerii europeni a fost ”Viitorul mobilității umane: migrația și demografia”, cu focus pe migrația forței de muncă înalt calificată și exodul creierelor.

La eveniment a participat și președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban.

Foto: TNL/ Facebook

Organizarea Consiliului YEPP la București precede Congresul YEPP din 1-4 noiembrie, care va fi găzduit de Atena.

Foto: TNL/ Facebook

Pentru TNL, organizarea acestui eveniment ”a reprezentat o o oportunitate excelentă de a ne reconfirma rolul important pe care îl ocupăm în cadrul cele mai mari organizații politice de tineret din Europa”.

Foto: TNL/ Facebook

Foto: TNL/ Facebook

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE): Am votat azi în PE Rezoluția privind dreptul cetățenilor la proteste pașnice. Evenimentele din 10 august trebuie investigate serios

Published

on

Membrii Parlamentului European, reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, au adoptat joi o rezoluţie în care condamnă utilizarea ‘disproporţionată’ a forţei de către poliţie în timpul manifestaţiilor, transmite AFP, potrivit Agerpres.

În rezoluţia adoptată cu 438 voturi pentru, 78 voturi contra şi 87 de abţineri, eurodeputaţii au ,,denunţat recurgerea la intervenţii violente şi disproporţionate din partea autorităţilor publice în timpul protestelor şi al manifestaţiilor paşnice”.

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu prezent la Strasbourg, a votat azi in Parlamentul European Rezoluția privind dreptul cetățenilor la proteste pașnice și folosirea proporționată a forțelor de ordine și în acest context a semnalat că: ,,Evenimentele din 10 august trebuie investigate serios şi responsabilii traşi la răspundere.”

Europarlamentarul sușține că actualul guvern produce modificări nefaste democrației din România: ,,De când e la putere, guvernul PSDALDE a adus România în plutonul statelor unde democraţia este în pericol, unde cetăţenilor care se opun guvernului le este ameninţată viaţa.”

,,Acestă rezoluţie este şi despre protestul Diasporei din 10 august 2018. Deși numele României nu este scris negru pe alb”, menționează europarlamentarul în postarea pe pagina sa oficială de Facebook.

Parlamentul European a spus azi tuturor cetățenilor români care au participat la mitingul diasporei din 10 august 2018 și care au fost tratați cu o violență nejustificată de către guvern: ,,suntem alături de voi! Vom veghea ca aşa ceva să nu se mai întâmple!”, ne informează Marian-Jean Marinescu.

Solicitată de o coaliţie reunind socialiştii (S&D), Verzii şi Stânga Unită europeană (GUE), dezbaterea desfăşurată luni seara a fost în parte dominată de situaţia manifestaţiilor ”vestelor galbene” din Franţa, chiar dacă s-a făcut referire şi la alte ţări – România, Spania, Ungaria, Grecia.
Rezoluţia PE ”condamnă recurgerea la anumite tipuri de arme cu caracter letal redus”, printre care ”proiectilele cu impact cinetic”

Continue Reading

Daniel Buda

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE): Microregiunile trebuie să aibă posibilitatea de a se adresa direct Comisiei Europene în vederea obținerii finanțărilor europene necesare dezvoltării lor

Published

on

Eurodeputatul liberal Daniel Buda (PNL, PPE) afirmă cu tărie că microregiunile trebuie să aibă posibilitatea de a se adresa direct Comisiei Europene în vederea obținerii finanțărilor europene necesare dezvoltării lor, potrivit unui mesaj de pe pagina de Facebook a acestuia. 

Acesta informează asupra dezbaterii de astăzi, din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, pe marginea raportului „Dispozițiile comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri”, la care a participat Comisarul European pentru Dezvoltare RegionalăCorina Crețu

În intervenția sa, Daniel Buda a afirmat că acest regulament este ,,un instrument extrem de valoros deoarece permite o simplificare reală, fiind un regulament unic care acoperă toate cele 7 fonduri de administrare.” De asemenea, a adăugat europarlamentarul român, ,,în vederea unei simplificări aprofundate, este important ca statele membre să nu mai aibă posibilitatea de a adăuga condiționalități suplimentare peste regulile de la Bruxelles, iar cetățenii europeni trebuie să fie mai bine informați despre importanța fondurilor europene și despre impactul pozitiv generat de acestea asupra vieții lor de zi cu zi”.

Foto: Daniel Buda/Facebook

Citiți și INTERVIU Gabriela Zoană (PSD, S&D): România va beneficia de mai mulți bani europeni din fondurile Politicii de Coeziune prin aplicarea ratei de 85% cofinanțare pentru regiunile mai puțin dezvoltate

Daniel Buda a salutat acordul de la nivelul Parlamentului European cu privire la Regula N+3 în ceea ce privește cheltuirea banilor europeni, recunoscând că există ,,întârzieri în acest domeniu apărute din varii motive care nu sunt imputabile beneficiarilor”, și și-a exprimat speranța ca acordul ,,să fie menținut și după discuțiile în trialog”.

De asemenea, eurodeputatul român a subliniat ,,nevoia unei sinergii mai mari între fondurile europene, din diverse domenii”, fiind convins că ,,în mod cert crește eficiența utilizării banilor europeni și are un impact major asupra creșterii calității vieții cetățenilor”.

În acest context a oferit ca exemplu ,,poveștile de succes, cum sunt cele din cadul Programului Leader, mai exact cele ale Grupurilor de Acțiune Locală”, care, potrivit acestuia, ,,trebuie să fie multiplicate și trecute într-o etapă superioară de valorificare a lor prin creșterea finanțării acestora”.

În opinia lui Daniel Buda, microregiunile trebuie să capete competențe sporite în procesul de absorbție a fondurilor europene și în relația cu Comisia Europeană, reducându-le dependența de guvernele naționale, care în mod paradoxal, le pot fi ostile. Acesta a mai spus că ,,trebuie să aibă posibilitatea de a se adresa direct Comisiei Europene în vederea obținerii finanțărilor europene necesare dezvoltării lor”.

Eurodeputatul liberal a mai făcut referire și la intervenția Corinei Crețu, Comisar European pentru Dezvoltare Regională, care și-a exprimat aprecierea privind simplificarea regulilor pentru accesarea fondurilor europene într-un efort general al Comisiei Europene privind debirocratizarea instituțiilor UE și a instrumentelor utilizate de acestea

 „Astăzi este un moment foarte important. Vorbim despre dispozițiile comune pentru următorii 7 ani. Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru contribuții. Pentru prima oară, un singur regulament acoperă toate cele 7 fonduri pentru administrare. Este vorba de simplificare reală. Ori de câte ori m-am deplasat în statele membre, am avut aceleași plângeri. Am fost foarte tristă să-i văd pe tineri că renunțase să mai folosească fondurile noastre din cauza birocrației. Acum, iată, avem acest regulament unic care acoperă toate cele 7 fonduri de administrare. Vreau să mulțumesc raportorilor, precum și tuturor eurodeputaților din Comisia REGI. Meritați felicitări sincere pentru eficacitate și calitatea muncii dvs. Aceste elemente din regulament, pentru noi includ Acordul de parteneriat pentru toate cele 27 de state membre și toate cele 7 fonduri. Nu acceptăm dublu standard, nu acceptăm coordonare doar pentru anumite state. Al doilea element cheie se referă la noile obiective pentru politicile noastre. Cu toții ne dorim o Europă mai inteligentă, mai verde, mai conectată și mai apropiată de cetățenii ei. Al treilea element este revizuirea la mijloc de parcurs. Știu că nu avem o abordare unanimă aici, dar mi-aș dori să rămânem deschiși. Pe perioada de programare pot apărea multe elemente neașteptate și trebuie să rămânem flexibili. Mulțumesc pentru sprijin, pentru încrederea în eforturile noastre comune de simplificare.”, a declarat comisarul Crețu, citată de eurodeputatul Daniel Buda. 

Daniel Buda a vorbit despre relaționarea directă a microregiunilor cu Comisia Europeană și despre simplificarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene și în interviul acordat reprezentantului Calea Europeană, la Strasbourg, prilej cu care eurodeputatul român a mai răspuns și unor întrebări pe marginea beneficiilor pe care le poate avea România de pe urma reformei Politicilor Agricole Comune și de Coeziune în contextul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, a impactului Brexit asupra bugetului privind dezvoltarea regională și a candidaturii Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European. Interviul poate fi urmărit mai jos: 

Continue Reading

Adina Vălean

Adina Vălean, președintele Comisiei pentru Mediu din PE: O Uniune Europeană campioană a dezvoltării durabile și a combaterii schimbărilor climatice nu este îndeajuns la nivel global, dar e punctul de plecare indispensabil

Published

on

O Uniune Europeană campioană a dezvoltării durabile și a combaterii schimbărilor climatice nu este îndeajuns la nivel global, dar e punctul de plecare indispensabil, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro europarlamentarul Adina Vălean (PNL, PPE), președinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate publică și Siguranță Alimentară (ENVI) a Parlamentului European.

Eurodeputatul român a mai spus că ”pachete legislative adoptate deja, precum pachetul pe deșeuri și economia circulară, sau pachete în curs de adoptare, precum Clean Mobility privind transportul (emisiile de CO2 ale autoturismelor au fost revizuite deja, iar emisiile de CO2 ale camioanelor vor fi reglementate pentru întâia oară) fac din Uniunea Europeană principalul actor global în domeniul dezvoltării durabile și în combaterea schimbărilor climatice”.

”Cred în puterea exemplului așa că primul pas este să ne asigurăm că toți cetățenii țărilor membre înțeleg beneficiile, dar și îndatoririle ce le revin conform noilor pachete legislative. Trebuie, însă, să ne asigurăm că implementarea acestei legislații devine un succes economic pentru că altfel, ceilalți mari poluatori globali nu vor urma exemplul Uniunii Europene. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv trebuie să găsim mijloacele prin care să atragem toate părțile interesate în sprijinirea acestui demers. O bună comunicare a lor este esențială pentru o aplicare uniformă și eficientă”, a completat europarlamentarul român.

Amintim faptul că Executivul european a anunțat la finalul lunii trecute lansarea unei document de reflecție privind o Europă durabilă până în 2030 care face parte din angajamentul Uniunii Europene de a acționa în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, dar și cele consfințite prin Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Documentul amintit mai sus se concentrează pe principiile fundamentale ale politicilor de tranziție la durabilitate, printre care se numără trecerea de la economia liniară la cea circulară, corectarea dezechilibrelor din sistemul nostru alimentar, adaptarea sectorului energetic, a clădirilor și a mobilității la exigențele viitorului și garantarea faptului că această tranziție este echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă.

Documentul se concentrează, de asemenea, asupra factorilor de sprijinire cu efecte pozitive în mai multe sectoare care trebuie să stea la baza tranziției către o dezvoltare durabilă și printre care se numără educația, știința, tehnologia, cercetarea, inovarea și digitalizarea, finanțele, stabilirea prețurilor, impozitarea și concurența, comportamentul responsabil în afaceri, responsabilitatea socială a întreprinderilor și noile modele de afaceri, schimburile comerciale deschise și bazate pe norme, guvernanța și asigurarea coerenței politicilor la toate nivelurile.

Acesta prezintă trei scenarii care stimulează dezbaterea privind modul de îndeplinire în UE a obiectivelor de dezvoltare durabilă, și anume: o strategie globală a UE privind ODD care să orienteze toate acțiunile UE și ale statelor membre; integrarea permanentă de către Comisie a ODD în toate politicile relevante ale UE, fără a impune statelor membre măsuri obligatorii; un accent sporit pe acțiunile externe, consolidând, în același timp, actualul nivel de ambiție în materie de durabilitate la nivelul UE.

Amintim faptul că la data de 25 septembrie 2015, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat un set de 17 obiective de dezvoltare durabilă ce îmbracă numele de ”Agenda 2030”, care urmărește eradicarea sărăciei, protejarea planetei și asigurarea prosperității pentru toți, ca parte a unei noi agende pentru dezvoltare durabilă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending