Statele membre au adoptat marți cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni economice și individuale împotriva Rusiei, vizând limitarea accesului acesteia la tehnologii militare esențiale și reducerea veniturilor din energie care alimentează războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Noul pachet sancționează sever „flota fantomă” de petroliere a Rusiei, operatorii acesteia, precum și un important producător rus de petrol.

„Această rundă de sancțiuni împotriva Rusiei este cea mai amplă de la începutul războiului, împreună cu noi sancțiuni hibride, legate de drepturile omului și de armele chimice. În acest al 17-lea pachet, includem Surgutneftegas – un gigant petrolier rus – precum și aproape 200 de nave din flota fantomă a Rusiei. În timp ce Putin simulează interesul pentru pace, mai multe sancțiuni sunt în lucru. Acțiunile Rusiei și cei care permit Rusiei se confruntă cu consecințe grave. Cu cât Rusia persistă mai mult în războiul său ilegal și brutal, cu atât răspunsul nostru va fi mai dur”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Comisia Europeană salută adoptarea de către Consiliu a celui de al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile sancțiuni ale UE sporesc costul pentru Rusia de a-și continua războiul, sporind presiunea asupra economiei sale deja tensionate și fragile. „Acesta este un semnal clar al sprijinului continuu și de neclintit al UE pentru Ucraina”, transmite instituția.

Citiți și: Ambasadorii UE au aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ursula von der Leyen: „Acest război trebuie să se încheie”

Potrivit comunicatului oficial, cel de al 17-lea pachet conține următoarele elemente-cheie:

Măsuri de anticircumvenție

UE a inclus pe listă 189 de nave suplimentare care fac parte din flota fantomă a petrolierelor sau care contribuie la veniturile energetice ale Rusiei, numărul total al navelor incluse pe listă ridicându-se la 342. Navele au fost identificate împreună cu statele membre și cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA). Acestea fac în prezent obiectul unei interdicții privind accesul în porturi și al unei interdicții privind furnizarea de servicii.

Listările navelor UE, împreună cu eforturile depuse de țări partenere precum Regatul Unit și SUA, reduc în mod semnificativ capacitatea Rusiei de a obține venituri din eludarea plafonului prețului petrolului, ceea ce face din ce în ce mai dificilă înlocuirea navelor sancționate.

În ansamblu, exportul de petrol a devenit mai complex și mai costisitor pentru Kremlin, deoarece aceste nave nu mai sunt capabile să funcționeze ca de obicei. Potrivit celor mai recente date ale Coaliției pentru plafonarea prețului petrolului, există o scădere a volumelor transportate și a numărului de nave care transportă petrol rusesc. De când UE a început să includă pe listă aceste nave, livrările de țiței din Rusia au scăzut cu 76 %.

Acest pachet adaugă, de asemenea, 31 de noi întreprinderi pe listă care oferă sprijin direct sau indirect complexului militar industrial al Rusiei sau care sunt implicate în eludarea sancțiunilor. Aceasta include 18 societăți stabilite în Rusia și 13 stabilite în țări terțe (6 Turcia, 3 Vietnam, 2 EAU, 1 Serbia și 1 Uzbekistan).

Listații suplimentare

Pachetul de astăzi include 75 de includeri suplimentare pe listă, inclusiv 17 persoane și 58 de entități, responsabile de acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Acestea fac în prezent obiectul înghețării activelor și al interdicției de a pune la dispoziție resurse economice, precum și – în cazul persoanelor fizice – al interdicțiilor de călătorie. Noile listări afectează în principal sectorul militar și cel al apărării din Rusia. Noile liste utilizează noi criterii legate de facilitatorii flotei fantomă și noile criterii pentru industria militară, ambele adoptate în cel de al 16-lea pachet. În plus, listările includ o companie rusă de transport maritim (Joint Stock Company Volga Shipping) importantă pentru generarea de venituri. În cele din urmă, noile liste vizează, de asemenea, actorii implicați în jefuirea patrimoniului cultural, precum și alte persoane care erau active în teritoriile ocupate.

Măsuri comerciale

Pachetul extinde și mai mult lista produselor cu dublă utilizare și a produselor tehnologice avansate care fac obiectul restricțiilor la export, cu scopul de a împiedica Rusia să utilizeze tehnologii-cheie, în special pentru utilizări militare, cum ar fi:

• precursori chimici ai materialelor energetice. Există dovezi că acești precursori chimici sunt utilizați, direct sau indirect, drept propulsori pentru rachetele rusești. În consecință, în acest ambalaj au fost adăugate articole precum clorat de sodiu, clorat de potasiu, pulbere de aluminiu, pulbere de magneziu și pulbere de bor.
• piese de schimb și componente pentru mașini-unelte de înaltă precizie pentru controlul numeric al computerului ( CNC ). În timp ce mașinile-unelte sunt deja în mare parte acoperite de sancțiuni deja în vigoare, piesele de schimb, cum ar fi șuruburile cu bile și codificatoarele, sunt esențiale pentru ca Rusia să își mențină baza industrială care deservește sistemul militar.

Prin restricționarea exporturilor acestor produse sensibile și prin supunerea lor la măsuri antieludare, cum ar fi interdicția de tranzit, va deveni mult mai dificil pentru Rusia să se aprovizioneze cu aceste resurse.

„Scutirea de SAKHALIN”

Cel de al 17-lea pachet include o prelungire a derogării de la plafonul prețului petrolului, care permite transportul de țiței originar din proiectul Sahalin-2 din Rusia cu nave către Japonia, pe baza preocupărilor legate de securitatea energetică. Prelungirea se acordă pentru o perioadă de un an, până la 28 iunie 2026.

Impactul sancțiunilor 

Sancțiunile UE rămân în centrul răspunsului UE la agresiunea militară nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei. Acestea au un obiectiv clar – subminarea capacității Rusiei de a finanța și de a susține războiul său împotriva Ucrainei. Datele economice indică în mod clar faptul că sancțiunile UE funcționează.

Rusia își vinde acum resursele la un preț redus și cumpără ceea ce are nevoie la un preț ridicat, ceea ce are un impact negativ clar asupra economiei sale. Economia rusă funcționează aproape la capacitate maximă și se confruntă cu o inflație ridicată și în creștere, în prezent de peste 10 %, și se estimează că va ajunge la 9,3 % în 2025, depășind cu mult ținta sa de 4 %. Deficitul guvernului crește vertiginos, iar dobânzile sunt de 21%. De asemenea, Rusia s-a folosit în mod considerabil de Fondul său Național de Avuție pentru a-și finanța deficitul bugetar. Valoarea activelor lichide deținute de Fond este astăzi cu 65% mai mică decât înainte de război.

În plus, datorită sancțiunilor UE și G7 în domeniul energiei și politicii REPowerEU de diversificare a aprovizionării și de înlocuire a importurilor din Rusia, veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut de la 100 de miliarde de euro în 2022 la 22 de miliarde de euro în 2024. Aceasta este o reducere de aproape 80% în comparație cu înainte de război.

Prin restricții la export, economia rusă este împiedicată să aibă acces la bunuri cu dublă utilizare, tehnologii critice și bunuri industriale esențiale pentru efortul său de război, cum ar fi piese de schimb, utilaje și produse electronice. Rusia a pierdut peste 60 % din ceea ce a primit din comerțul cu UE înainte de război. 

UE menține o coordonare internațională puternică în ceea ce privește sancțiunile în cadrul G7 și cu alți parteneri care împărtășesc aceeași viziune. În calitate de gardian al tratatelor UE, Comisia Europeană monitorizează aplicarea sancțiunilor UE de către statele membre ale UE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți, în cadrul Conferinței Anuale privind Bugetul UE 2025, că noul buget european va avea o structură revizuită și va fi axat pe „parteneriate naționale și regionale pentru investiții și reforme”.

„Noul buget va fi construit pe o nouă structură. Acesta va fi axat pe parteneriate naționale și regionale pentru investiții și reforme. Aceste parteneriate vor fi modelate de prioritățile europene”, a declarat Ursula von der Leyen.

Watch live: my speech at the annual budget conference. https://t.co/G42Xxijwmv

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 20, 2025

De asemenea, Ursula von der Leyen a afirmat că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor avea un rol esențial în bugetul UE. Șefa Comisiei Europene a subliniat că aceste politici vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale, reafirmând astfel angajamentul Uniunii față de sprijinirea regiunilor și a fermierilor,

„Permiteți-mi să fiu clară. În următorul nostru buget, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central. Modernizate și mai bine adaptate la provocările actuale. Regiunile noastre și fermierii noștri vor fi întotdeauna în centrul Uniunii noastre”, a subliniat von der Leyen.

În cadrul discursului președinta Comisiei Europene a transmis un mesaj ferm privind necesitatea reformării profunde a cadrului bugetar multianual al Uniunii Europene. Oficialul a subliniat că bugetul actual, adoptat în 2020, „a fost proiectat pentru o lume care nu mai există” și că viitorul buget trebuie să răspundă unei realități în continuă schimbare, marcate de crize multiple, accelerarea progresului tehnologic și instabilitate geopolitică.

La începutul lunii, în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, comisarul european pentru buget, antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, a subliniat importanța unei politici de coeziune modernizate, construită pe principii de parteneriat și guvernanță descentralizată, ca element central al viitorului cadru financiar multianual (CFM).

De asemenea, oficialul a declarat că protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene impune menținerea fermă a unor mecanisme-cheie, precum cel de condiționalitate legat de respectarea statului de drept.

Uniunea Europeană se așteaptă la o „reacție puternică” din partea Statelor Unite, în cazul în care Rusia continuă să respingă apelurile pentru o încetare a focului în Ucraina, a declarat marți dimineață șefa diplomației europene, Kaja Kallas, la sosirea la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre UE.

„SUA au declarat că dacă Rusia nu acceptă o încetare a focului necondiționată, vor exista consecințe. Vrem, deci, să vedem aceste consecințe”, a declarat ea cu puțin timp înainte de începerea reuniunii în format CAE (Consiliul Afaceri Externe), potrivit Agerpres.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care participă la reuniunea miniștrilor apărării din UE, a declarat că este „foarte pozitiv” că administrația SUA este implicată în efortul de pace în Ucraina, dar a subliniat că este crucial ca și statele europene și Ucraina să fie consultate.

Andris Spruds, ministrul apărării din Letonia, a declarat la sosirea la reuniune că ajutorul pentru Ucraina este foarte important pentru ca Ucraina să poată negocia de pe o poziție de forță. El susține că țara sa își face datoria din acest punct de vedere, instruind soldați ucraineni și alocând 0,25% din PIB-ul său pentru apărarea Ucrainei.

„Cea mai bună garanție de securitate este o armată ucraineană foarte bine antrenată și dotată”, a subliniat el.

Spruds a mai spus că Letonia este una dintre țările care vor să profite de inițiativele Comisiei Europene pentru a-și finanța investițiile în apărare, întrucât scopul său este să crească alocarea pentru cheltuieli militare de la 3,7% din PIB în prezent la 5% din PIB.

Președintele ameircan Donald Trump a declarat, luni, după discuția sa telefonică de două ore cu președintele rus Vladimir Putin că dialogul „a decurs foarte bine” și că Rusia și Ucraina „vor începe imediat negocierile pentru un armistițiu”, subliniind că i-a informat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe lideri europeni de conținutul discuției cu liderul rus și punctând că Vaticanul și-a exprimat interesul de a găzdui negocierile ruso-ucrainene.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierii polonez și britanic Donald Tusk și Keir Starmer, precum și cancelarul german Friedrich Merz, au avut și vineri, la summitul Comunității Politice Europene de la Tirana, o discuție telefonică cu președintele american Donald Trump, după finalizarea rundei de discuții ruso-ucrainene de la Istanbul.

Discuțiile dintre delegațiile rusă și ucraineană s-au încheiat după doar 90 de minute de la debut. Reuniunea a reprezentat prima întâlnire față în față a reprezentanților Rusiei și Ucrainei din 2022, imediat după începerea invaziei la scară largă a Rusiei.

Înaintea reuniunii, așteptările privind un progres în negocierile de pace au fost reduse. Atunci, Donald Trump a declarat că nu vor exista progrese în această privință până când el și președintele rus Valdimir Putin nu se vor întâlni.