Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni o decizie prin care se confirmă că participarea Elveţiei la proiectul PESCO „Mobilitate militară” îndeplineşte condiţiile generale stabilite în Decizia (PESC) 2020/1639 din noiembrie 2020 şi va aduce o valoare adăugată substanţială proiectului. 

Potrivit comunicatului oficial, decizia de luni autorizează Ţările de Jos, în calitate de coordonator al proiectului, să invite oficial Elveţia să se alăture proiectului PESCO, ca răspuns la solicitarea Elveţiei din septembrie 2024. Odată ce Elveția va încheia un acord administrativ cu proiectul, va deveni membru oficial.

Proiectul PESCO „Mobilitate militară” vizează simplificarea și standardizarea procedurilor naționale de transport militar transfrontalier. Acesta permite deplasarea rapidă a personalului și a mijloacelor militare în întreaga UE, fie pe cale rutieră, feroviară, maritimă sau aeriană.

Canada, Norvegia şi Statele Unite ale Americii au fost invitate să se alăture proiectului în 2021, iar, în 2022, Marea Britanie a fost invitată să se alăture.

Lansată în decembrie 2017, PESCO reprezintă o schimbare radicală în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării în cadrul UE. Aceasta oferă un cadru destinat statelor membre care doresc și sunt capabile, pentru a dezvolta în comun capabilități de apărare, a coordona investiții, a spori gradul de pregătire operațională, interoperabilitatea și reziliența forțelor lor armate și a colabora în cadrul unor proiecte.

Până în prezent, 26 de state membre ale UE și-au asumat angajamentele mai stricte care stau la baza PESCO și sunt în curs de elaborare 66 de proiecte de colaborare în diferite domenii: formare, domeniile terestru, maritim, aerian și cibernetic, precum și facilitatorii strategici și multiplicatorii de forțe.

La 5 noiembrie 2020, Consiliul a stabilit condițiile generale în care țările din afara UE ar putea fi, în mod excepțional, invitate să participe la proiecte individuale în cadrul PESCO, deschizând astfel calea pentru o cooperare mai solidă și mai ambițioasă în domeniul apărării cu partenerii în cadrul UE.

Consiliul UE a decis luni să prelungească cu un an, până la 20 ianuarie 2026, măsurile restrictive existente împotriva celor care sprijină, facilitează sau permit acțiunile violente ale Hamas și ale Jihadului Islamic Palestinian (PIJ), informează comunicatul oficial. 

Toate persoanele și entitățile identificate anterior ca fiind responsabile de participarea la finanțarea Hamas și PIJ sau de facilitarea acțiunilor lor violente vor rămâne pe listă. În total, 12 persoane și trei entități sunt sancționate în temeiul acestui cadru de măsuri restrictive.

Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni fac obiectul unei înghețări a activelor. Furnizarea de fonduri sau resurse economice, în mod direct sau indirect, către acestea este, de asemenea, interzisă. În plus, persoanelor fizice enumerate li se aplică o interdicție de călătorie în UE.

La 7 octombrie 2023, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a emis o declarație în numele Uniunii Europene cu privire la atacurile împotriva Israelului, condamnând în termenii cei mai fermi atacurile multiple și fără diferențieri comise de Hamas în Israel și deplângând profund pierderile de vieți omenești.

UE și-a reafirmat angajamentul ferm față de o pace durabilă și trainică, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, pornind de la soluția bazată pe coexistența a două state, în care Statul Israel și un stat Palestina independent, democratic, contiguu, suveran și viabil coexistă în pace, securitate și recunoaștere reciprocă.

Uniunea Europeană va continua să colaboreze cu partenerii internaționali în direcția relansării unui proces politic în acest scop.

Atacurile din 7 octombrie 2023 au fost declanșate de mișcarea islamistă Hamas, care a lansat o ofensivă majoră împotriva Israelului. În cadrul acestei acțiuni coordonate, militanții Hamas au traversat granița dintre Fâșia Gaza și Israel, atacând civili și soldați israelieni. Peste 1.200 de persoane și-au pierdut viața, iar numeroși civili au fost luați ostatici. Aceste atacuri au generat o escaladare masivă a conflictului în regiune, declanșând represalii dure din partea Israelului, care a inițiat bombardamente asupra Fâșiei Gaza și o ofensivă militară extinsă care a ajuns până în Liban. 

Dacă Europa este neputincioasă, ea nu va supraviețui, a avertizat vineri prim-ministrul polonez Donald Tusk, cu ocazia unui discurs susținut la Varșovia pentru a lansa președinția semestrială a Poloniei la Consiliului Uniunii Europene, afirmând că “suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”.

În timpul ceremoniei de deschidere a președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene la care a participat și președintele Consiliului European Antonio Costa, Donald Tusk a subliniat că întărirea securității, competitivității și inovării Europei sunt principalele priorități ale președinției poloneze pentru următoarele șase luni.

Tusk, care a fost prim-ministru al Poloniei și la precedenta președinție rotativă a Consiliului din 2011, a declarat că pe 21 ianuarie se va adresa Parlamentului European pentru a “vorbi despre intențiile ambițioase ale Uniunii Europene, ale întregii Europe și ale președinției poloneze pentru aceste șase luni foarte dificile”.

“Anul acesta se împlinesc exact 1.000 de ani de la acel moment istoric în care Polonia a devenit un regat, un regat european, când un conducător polonez a preluat coroana”, a spus Tusk.

După cum a subliniat el, o mie de ani de la încoronarea lui Bolesław cel Viteaz, sunt “o mie de ani de experiențe schimbătoare”.

“Europa a experimentat, de asemenea, eșecurile sale, națiunile europene din ultima mie de ani și Uniunea Europeană, pe care o vom conduce în următoarele șase luni, are suficiente experiențe negative pentru a fi înțeleaptă după ce daunele au fost făcute”, a spus Tusk.

Prim-ministrul a declarat că “președinția poloneză trebuie să folosească înțelepciunea și experiența noastră națională”. De asemenea, el a subliniat cât de importante sunt securitatea, competitivitatea, inovarea, imaginația, curajul și buna conducere pentru Europa și patria noastră.

“Toate acestea sunt surse ale forței noastre. Dacă Europa este neputincioasă, ea nu va supraviețui. Dacă Europa își redescoperă sursele puterii sale, ea va fi din nou ceea cu ce am fost mândri timp de secole, și atât de des în ultimii ani”, a remarcat Tusk, fost președinte al Consiliului European în perioada 2014-2019.

“Și totuși, astăzi există forțe care ar dori să pună aceste motive de mândrie, aceste surse de forță, sub un mare semn de întrebare”, a notat Tusk.

Șeful guvernului de la Varșovia a subliniat că “Europa este norocoasă”.

“Europa este norocoasă că, în acest moment dificil din istorie, Polonia este cea care va îndeplini misiunea președinției. În Polonia, știm bine cum să găsim putere, credință și speranță. Știm cum să redescoperim sensul libertății și să înțelegem ce este cu adevărat Europa pentru noi toți. Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității. Securitate, Europa!“, a conchis Donald Tusk.

Citiți și Un Donald pentru un Donald: După “cavalerul singuratic” Orban, Polonia lui Tusk preia președinția Consiliului UE, pivotând între noua administrație Trump și propriile alegeri prezidențiale

Polonia, din ce în ce mai ambiţioasă pe scena europeană, a preluat de la Ungaria preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2025, cu sloganul “Securitate, Europa!”, schimbare salutată cu uşurare la Bruxelles.

Timp de şase luni, este de aşteptat ca Varşovia să aibă un joc mult mai orientat spre conlucrare decât Budapesta în efortul de a face să progreseze problemele europene – începând cu sprijinul pentru Ucraina, Polonia fiind unul dintre cei mai fervenţi apărători ai acestuia, în timp ce Viktor Orban a stârnit iritarea Bruxellesului cu vizita sa din iulie la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin şi cu iniţiative luate fără concertare.

La fel ca la precedenta succesiune a celor două țări ale grupului de la Vișegrad la președinția Consiliului UE, în 2011, Ungaria și Polonia sunt conduse de aceiași Viktor Orban și Donald Tusk în postura de prim-miniștri.

Președinția poloneză la Consiliul UE marchează și debutul unui nou trio de președinții din care mai fac parte Danemarca (iulie-decembrie 2025) și Cipru (ianuarie-iunie 2026).