U.E.
UE convine asupra unui instrument comun de achiziții publice care să stimuleze competitivitatea și eficiența bazei tehnologice și industriale a apărării europene
Published
1 year agoon
Consiliul a ajuns astăzi la un acord provizoriu cu Parlamentul European cu privire la Actul privind consolidarea industriei europene de apărare prin intermediul unui sistem comun de achiziții publice (EDIRPA). Regulamentul va stimula statele membre ale UE să achiziționeze în comun arme, asigurând astfel interoperabilitatea, economiile de scară și – în cele din urmă – o industrie europeană de apărare puternică.
„Acordul de astăzi este într-adevăr important. Prin achiziționarea în comun de material de apărare, competitivitatea și eficiența bazei tehnologice și industriale europene de apărare vor fi stimulate, iar statele membre ale UE vor putea să își refacă mai eficient stocurile epuizate de donațiile către Ucraina”, a declarat Pål Jonson, ministrul apărării din Suedia.
Consiliul și PE au convenit asupra unui instrument ambițios. Statele membre care sunt de acord să își pună la comun cererea și să achiziționeze în comun produse de apărare în consorții de cel puțin trei țări vor fi rambursate parțial de la bugetul UE.
Acest lucru va fi în beneficiul statelor membre și al bazei tehnologice și industriale respective a UE în domeniul apărării, acordând o atenție specială implicării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor cu capitalizare medie în lanțul valoric.
Acordul la care s-a ajuns astăzi stabilește o serie de condiții clare pentru ca antreprenorii, subcontractorii și produsele de apărare să fie eligibile, precum și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească proiectele pentru a fi eligibile pentru finanțare:
- ca principiu, contractanții implicați în achizițiile publice comune ar trebui să fie stabiliți în UE sau într-o țară asociată (Islanda, Liechtenstein sau Norvegia) și să aibă structurile lor de conducere executivă în UE. De asemenea, aceștia nu ar trebui să fie controlați de o țară terță neasociată sau să se fi acordat o derogare prin garanții din partea statelor membre. În niciun caz nu pot fi utilizate fonduri EDIRPA pentru a achiziționa componente din țări care nu respectă relațiile de bună vecinătate.
- în mod implicit, contractanții trebuie să utilizeze instalații și resurse care sunt situate în UE sau într-o țară terță asociată. Utilizarea instalațiilor din afara UE este permisă numai în cazul în care un producător din UE nu dispune de nicio infrastructură relevantă pe teritoriul UE.
statele membre pot achiziționa numai produse care nu sunt supuse unor restricții din partea unei țări terțe neasociate care să le limiteze capacitatea de a le utiliza. Această regulă nu se aplică - în cazul produselor de apărare urgente și critice, cu condiția ca acestea să fi fost utilizate înainte de 24 februarie 2022 în majoritatea consorțiului, iar membrii consorțiului să se angajeze să studieze fezabilitatea înlocuirii acestor componente restricționate cu componente fără restricții de origine UE
Un plafon absolut de 15 % va permite o distribuție egală a fondurilor disponibile între statele membre și între prioritățile de finanțare.
Acordul provizoriu trebuie acum să fie aprobat de Consiliu și de Parlament. Acesta va fi apoi adoptat în mod oficial de ambele instituții, în urma revizuirii juridico-lingvistice.
În ceea ce privește Consiliul, Președinția intenționează să supună textul reprezentanților statelor membre ale UE (Coreper) spre aprobare cât mai curând posibil.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
You may like
Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa
Contrele UE-Budapesta continuă. Viktor Orban: ”Noi suntem noua opoziție față de Bruxelles”
UE și Mercosur au încheiat acordul de liber schimb, la peste 20 de ani de la începerea negocierilor. Ursula von der Leyen: Acest acord va funcționa pentru oameni și întreprinderi
Consiliul UE aprobă concluziile privind Cartea albă a Comisiei Europene intitulată „Cum să stăpânim nevoile de infrastructură digitală ale Europei?”
Consiliul UE subliniază importanța Agenției UE pentru securitate cibernetică în combaterea amenințărilor cibernetice, al căror nivel „a crescut semnificativ în ultimii ani”
La o zi după votarea moțiunii de cenzură împotriva guvernului francez condus de Michel Barnier, Emmanuel Macron dă asigurări că își va duce mandatul „până la final”
NATO
Cehia, Portugalia și Spania condamnă ingerințele străine maligne în România: Doar românii își vot decide viitorul/ Încredere deplină în procesele democratice din România
Published
5 hours agoon
December 8, 2024Cehia, Portugalia și Spania s-au alăturat sâmbătă aliaților din NATO și partenerilor din Uniunea Europeană care și-au manifestat solidaritatea cu România după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.
“Am luat act de decizia Curții Constituționale a României de a anula rezultatele alegerilor prezidențiale din România. Am deplină încredere în instituțiile și procesele democratice din România. Condamn ferm ingerințele străine maligne în România, care nu își au locul într-o țară care este aliatul nostru important din NATO și partenerul nostru din UE. Cehia va continua să lucreze împreună cu România pentru a ne consolida rezistența și securitatea”, a transmis ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky.
1/2 I have taken note of the decision of the Romanian Constitutional Court to annul the results of the presidential elections in Romania 🇷🇴. I have full confidence in Romania’s institutions and democratic processes.
— Jan Lipavský (@JanLipavsky) December 8, 2024
Ministerul de Externe de la Lisabona a precizat că Portugalia urmărește “cu îngrijorare rapoartele privind o campanie hibridă rusă care vizează alegerile prezidențiale din România”. “Alegerile libere și corecte sunt un pilon esențial al democrațiilor. Vom continua să colaborăm cu România, UE și NATO în apărarea valorilor noastre comune”, a transmis MAE portughez.
We follow with concern the reports of a Russian hybrid campaign targeting the presidential elections in Romania.
Free and fair elections are an essential pillar of democracies. We will continue to work with Romania, the EU and NATO in defence of our common values.— Negócios Estrangeiros PT (@nestrangeiro_pt) December 7, 2024
La rândul său, ministrul de externe al Spaniei, José Manuel Albares, a precizat că urmărește “cu îngrijorare situația din România, un prieten esențial în familia europeană”.
“Doar românii își pot decide viitorul. Democrațiile noastre trebuie să fie libere de interferențe și dezinformări externe”, a subliniat șeful diplomației de la Madrid.
Sigo con preocupación la situación en Rumanía, país amigo esencial en la familia europea. Solo los rumanos pueden decidir su futuro. Nuestras democracias deben estar libres de injerencias externas y desinformación.
— José Manuel Albares (@jmalbares) December 7, 2024
Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.
Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale. Și președinția G7, asigurată de Italia, se declară “foarte îngrijorată de activitățile hibride ale Rusiei în influențarea alegerilor din România”.
“Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO“, a transmis și ministrul de externe al Ucrainei.
Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.
Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Siegfried Mureșan: Cea mai mare alianţă de centru-dreapta din lume condamnă interferenţa Rusiei în alegerile din România
Published
6 hours agoon
December 8, 2024Uniunea Democrată Internaţională (IDU), cea mai mare alianţă de partide de centru-dreapta din lume, din care face parte şi Partidul Naţional Liberal, a adoptat o rezoluţie la Washington în care condamnă agresiunea hibridă a Federaţiei Rusiei împotriva României şi eforturile Kremlinului de a destabiliza democraţiile europene, a anunţat eurodeputatul PNL, Siegfried Mureşan într-o postare pe Facebook.
De asemenea, Uniunea Democrată Internaţională îşi arată sprijinul faţă de România şi faţă de toate ţările care se confruntă cu ameninţări similare, mai precizează sursa citată.
Din IDU fac parte principalele partide de centru-dreapta din Uniunea Europeană, printre care Uniunea Creştin-Democrată din Germania, Partidul Popular din Spania, dar şi Partidul Popular European, cea mai mare alianţă de partide de centru-dreapta din Europa. Partidul Republican din Statele Unite ale Americii, Partidul Conservator din Regatul Unit al Marii Britanii, Partidul Conservator din Canada şi Partidul Liberal din Australia sunt, de asemenea, membre ale Uniunii Democrate Internaţionale.
Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.
Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.
Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.
Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.
COMISIA EUROPEANA
Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa
Published
22 hours agoon
December 7, 2024Comisia Europeană va continua să lucreze pentru ca platformele online să își respecte obligațiile în conformitate cu normele europene în ceea ce privește alegerile din Europa, a afirmat sâmbătă președinta executivului european, Ursula von der Leyen, după o convorbire telefonică cu președintele român Klaus Iohannis.
“Este treaba poporului român să decidă ce este mai bine pentru țara sa, liber de interferențe străine“, a scris ea, pe X, după discuție.
“Comisia va continua să lucreze pentru ca platformele să își respecte obligațiile care le revin în temeiul Digital Services Act în ceea ce privește alegerile din Europa“, a adăugat von der Leyen.
Good phone call with @KlausIohannis
The Commission will keep working so that platforms respect their obligations under the Digital Services Act regarding elections in Europe.
It’s for the Romanian people to decide what’s best for their country, free from foreign interference.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) December 7, 2024
Președintele Klaus Iohannis a avut sâmbătă o “discuție telefonică aprofundată” cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care a convenit consolidarea securității social media în Uniunea Europeană.
“În urma ultimelor evenimente din România, am avut o discuție telefonică aprofundată cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Am convenit că trebuie să consolidăm securitatea social media, în urma alegerilor din țara noastră“, a scris Iohannis, pe rețeaua socială X.
Discuția telefonică a avut loc după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. În aceeași zi, Comisia Europeană a solicitat rețelei TikTok să se alinieze prevederilor electorale ale regulamentului privind serviciile digitale și să remedieze urgent politicile de moderare a conținutului în lumina alegerilor din România.
Following the latest developments in Romania, I had an in-depth 📞 discussion with the President of the European Commission, Ursula @vonderleyen. We agreed that we need to strengthen the security of social media, following the elections in our country.
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) December 7, 2024
Curtea Constituțională a României arată, în motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Curtea Constituţională mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. De asemenea, conform Curții Constituționale, Călin Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de SRI şi MAI.
Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.
Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.
În tot acest context, Comisia Europeană a intensifcat monitorizarea alegerilor din România și ordonă TikTok “să păstreze neatinse toate datele și dovezile” privind riscurile sistemice asupra procesului electoral.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Trump, după întâlnirea tripartită cu Zelenski și Macron la Paris: Ucraina ar dori să încheie un acord de pace. Este timpul ca Vladimir să acționeze, China poate ajuta
Ministrul Predoiu: Constituția ne cere să respingem orice formă de extremism sau violență și să rămânem parte a lumii europene și euroatlantice
Mesajul premierului de Ziua Constituției: Legea fundamentală rămâne garantul menținerii drumului nostru european și euroatlantic
Cehia, Portugalia și Spania condamnă ingerințele străine maligne în România: Doar românii își vot decide viitorul/ Încredere deplină în procesele democratice din România
Siegfried Mureșan: Cea mai mare alianţă de centru-dreapta din lume condamnă interferenţa Rusiei în alegerile din România
Trilaterală Macron-Trump-Zelenski la Elysee: Pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina, afirmă liderul ucrainean
MApN: Afirmațiile că România pregătește trimiterea de efective ale Armatei în Ucraina sunt “false” şi “manipulatoare”
Ziua Constituției. Klaus Iohannis: Constituția este un scut împotriva amenințărilor la adresa democrației. Aderarea României la NATO și UE sunt direcții constituționale ireversibile
Mesajul președintelui CCR de Ziua Constituției: CCR va continua să apere Constituția în fața forțelor care amenință valorile fundamentale ale democrației
Siria: Regimul al-Assad a fost răsturnat de la putere după 50 de ani. Donald Trump anunță că Bashar al-Assad a fugit din țară, pierzând “protecția Rusiei lui Putin”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România
Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
Trending
- U.E.1 week ago
Eurobarometru: 56% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, iar 68% se simt atașați de Europa. 61% dintre români au încredere în NATO
- POLITICĂ6 days ago
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
- INTERVIURI4 days ago
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
- POLITICĂ3 days ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- NATO4 days ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității