Uniunea Europeană trimite în Armenia o echipă de experți specializați în combaterea propagandei și a ingerințelor rusești, intensificându-și sprijinul acordat acestei țări într-o perioadă politică tensionată, arată The Guardian.
Într-o succesiune de evenimente simbolice, liderii UE vor organiza primul summit cu Armenia, după un summit al Comunității Politice Europene, unde participă aproximativ 45 de lideri.
UE și-a aprofundat legăturile cu Armenia în contextul în care influența Rusiei a scăzut odată cu invadarea Ucrainei, războiul pornit de Moscova deturnând atenția Kremlinului de la alte țări pe care le consideră „vecinătatea apropiată”.
Marți, la summitul de la Erevan, se așteaptă ca premierul Armeniei, Nikol Pașinian, și liderii UE, Ursula von der Leyen și António Costa, să aprobe oficial ideea unei misiuni a UE menite să combată ingerințele străine în Armenia; în cadrul summitului vor fi discutate, de asemenea, aspecte legate de energie, transporturi și sprijin economic.
UE înființează o echipă formată din 20-30 de experți civili pentru o misiune de doi ani cu sediul în Armenia, menită să îmbunătățească răspunsul la atacurile cibernetice rusești, la manipularea informațiilor și la ingerințe, precum și să combată fluxurile financiare ilicite.
Misiunea, al cărei efectiv și durată ar putea fi extinse, este de așteptat să își înceapă activitatea după alegerile parlamentare din 7 iunie.
În altă ordine de idei, Serviciul European de Acțiune Externă a anunțat înființarea unei „echipe hibride de intervenție rapidă”, al cărei obiectiv pe termen scurt este combaterea ingerințelor străine înaintea alegerilor respective, considerate decisive pentru a stabili dacă Armenia va rămâne pe o traiectorie în general prooccidentală.
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a declarat luna trecută că cetățenii din Armenia „se confruntă cu campanii masive de dezinformare și atacuri cibernetice. Când armenii se vor prezenta la urne în iunie, numai ei ar trebui să decidă viitorul țării lor.”
Un înalt oficial al UE a descris summitul UE-Armenia drept „o etapă crucială în relația noastră” și „un simbol al reorientării treptate, lente și geografice a Armeniei către Occident”. UE încearcă să îmbunătățească legăturile de transport și tranziția verde în Armenia și a demarat discuții care ar putea permite, în cele din urmă, armenilor să călătorească fără viză în blocul european pentru șederi de scurtă durată.
Armenia a fost mult timp cel mai fidel aliat al Rusiei în Caucaz, dar deziluzia s-a instalat după ce Moscova nu a trimis ajutor militar în timpul războaielor din Nagorno-Karabakh din 2020 și 2023.
Revoluția de catifea din 2018 din Armenia, care a dat prioritate democrației și statului de drept, a pus, de asemenea, fosta republică sovietică pe o traiectorie diferită de cea a Rusiei, care a alunecat tot mai mult în apele tulburi ale autoritarismului.
Chiar înainte de semnarea acordului de pace cu Azerbaidjanul, Armenia încerca să se apropie de UE.
În cadrul unui discurs ținut în fața Parlamentului European în luna martie, Pașinian și-a exprimat intenția de a adopta standardele UE, iar parlamentul armean a adoptat anul trecut o lege prin care își declara intenția de a depune o cerere de aderare la UE.
Însă Armenia se află sub o presiune puternică din partea Rusiei, care rămâne un partener important în domeniul comerțului și al securității și care deține o bază militară în orașul Gyumri.
Moscova a impus restricții asupra vânzării apei minerale și a coniacului armean importate, ceea ce amintește de încercări similare de a exercita presiuni economice asupra vecinilor săi.
Vladimir Putin l-a avertizat, de asemenea, pe Pașinian că aprovizionarea cu gaze rusești la preț redus este în pericol dacă Armenia urmărește o integrare mai profundă cu Europa.