Vicecancelarul german Lars Klingbeil, aflat în vizită oficială la Beijing, a solicitat Chinei să se implice mai activ pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, anunță DPA, citat de Agerpres.

Oficialul german a avut o întâlnire cu vicepremierul chinez He Lifeng, în cadrul căreia și-a exprimat convingerea că „Beijingul poate juca un rol decisiv în acest sens”.

Războiul din Ucraina este un element destabilizator pentru dezvoltarea economică globală, a susținut el.

Vicepremierul He Lifeng nu a menționat războiul din Ucraina în declarațiile sale.

Pe lângă conflictul rus din Ucraina, cei doi oficiali au abordat și chestiunea privind relațiile comerciale, convenind asupra nevoii de a pune capăt tensiunilor din această sferă.

Reuters amintește că relațiile dintre cele două puteri industriale au fost tensionate în special din cauza restricțiilor impuse de China asupra exporturilor de cipuri și metale rare, care au cauzat perturbări majore pentru firmele germane.

Klingbeil a afirmat că atât China, cât și Germania doresc să „găsească soluții comune în ceea ce privește accesul fiabil și lanțurile de aprovizionare”, după luni de îngrijorare la nivel european cu privire la restricțiile la export impuse de China ca urmare a războiului comercial dintre Beijing și președintele american Donald Trump.

„Partea chineză nu spune asta dacă nu o crede”, a subliniat Klingbeil când a vorbit despre rezultatele concrete care se întrevăd la orizont, informează Deutsche Welle.

Klingbeil a calificat cooperarea cu China ca fiind necesară — nu numai în domeniul comerțului și al materiilor prime, ci și în domeniul politicii climatice, al sănătății globale și al stabilității financiare.

China este lider mondial în producția de metale rare — esențiale pentru o gamă largă de produse, de la telefoane mobile la avioane de vânătoare — iar Klingbeil a insistat că „aplicarea nejustificată a controalelor la export” de către Beijing reprezintă o amenințare serioasă pentru economia globală.

Ministrul german al finanțelor și vicecancelarul au solicitat, de asemenea, o concurență comercială loială între cele două țări, afirmând că „nu ne ferim de concurență, dar este clar că aceasta trebuie să fie loială”.

Menționând supraproducția chineză în sectoare precum oțelul, energia fotovoltaică și vehiculele electrice, Klingbeil a spus: „Noi, în Germania, considerăm acest lucru o amenințare la adresa concurenței loiale”, care pune „în pericol” locurile de muncă din Germania.

Omologul chinez al lui Klingbeil, He Lifeng, a spus că ambele părți au subliniat dorința lor de a consolida stabilitatea și securitatea lanțului global de aprovizionare, inclusiv pentru pământurile rare.

În același timp, He a declarat: „Partea chineză invită companiile germane să vină în China pentru a investi”.

În ceea ce privește disputele cu Uniunea Europeană, He a precizat că Beijingul speră ca Germania să-și folosească influența pentru a apropia din nou cele două părți.

În timp ce Lars Klingbeil se află la Beijing, de la Berlin cancelarul german a atras atenția asupra comportamentului din ce în ce mai agresiv al Beijingului în exterior. 

Citiți și: Merz preia de la Macron conceptul Europei suverane: Este o formulare franceză necesară. Nu ne mai putem baza că SUA ne apără, China ne dă materii prime și Rusia va redeveni garant al păcii

La finalul lunii septembrie, Merz constata că Europa „nu este în război, dar nici în timp de pace” și că ordinea internațională bazată pe reguli este înlocuită de politica forței brutale, cu Rusia și China care încearcă să își asigure „sfere de influență în Europa de Sud-Est”.

În context și pe fondul acceptării că relația cu SUA „se schimbă”, cancelarul german a cerut Europei să-și traseze propria cale, „apăsat”că UE nu își asumă rolul de lider în lume. 

Secretatul american al Trezoreriei, Scott Bessent, și-a exprimat duminică „speranța” ca acordul dintre Statele Unite și China privind exporturile de pământuri rare să poată fi încheiat oficial în aproximativ zece zile, anunță AFP, citat de  Agerpres.

În cadrul unei intervenții la Fox News, acesta a anunțat că cele două puteri economice cu au finalizat „încă” acordul, dar „sperăm să facem acest lucru până la Ziua Recunoștinței”, adică până pe 27 noiembrie.

Secretarul american a mai spus că este „încrezător” că „China își va respecta angajamentele”.

Dacă nu, a subliniat el, Washingtonul are „numeroase pârghii” pentru a riposta.

Președintele american Donald Trump a avut la 30 octombrie o întâlnire cu omologul chinez Xi Jinping, în urma căreia Beijingul a luat decizia de a suspenda interdicția de export pentru anumite metale rare către SUA, hotărâre care se aplică și în cazul Uniunii Europene.

Aceste controalele asupra exporturilor impuse de Beijing au zguduit piețele și au perturbat lanțurile de aprovizionare, companiile europene confruntându-se cu întârzieri îndelungate și creșteri bruște ale prețurilor din cauza penuriei de materii prime.

Comisia Europeană s-a grăbit să-și asigure propriile aprovizionări cu magneți din pământuri rare și să lanseze un plan de diversificare a lanțului de aprovizionare al Europei până la sfârșitul anului.

Regele Felipe al VI-lea al Spaniei și președintele chinez Xi Jinping au punctat miercuri prietenia solidă dintre cele două țări și relația de încredere pe care o împărtășesc acestea, declarații care a udat startul întâlnirii bilaterale ce are loc în cea de-a doua zi a vizitei de stat a monarhului spaniol în China, anunță EFE, citat de Agerpres.

Regele Felipe al VI-lea este primul monarh spaniol care efectuează o vizită de stat în China în ultimii 18 ani, în contextul în care Madridul urmărește să-și extindă amprenta diplomatică în regiunea Asia-Pacific.

În context, Xi Jinping și-a arătat deschiderea de a colabora cu Spania pentru a construi un parteneriat strategic cuprinzător „mai ferm în orientarea sa, mai dinamic în dezvoltarea sa și cu o influență internațională mai mare”, cu scopul de a contribui „într-un mod și mai semnificativ la prosperitatea, pacea și dezvoltarea lumii”.

„Împreună au stabilit un exemplu de conviețuire prietenoasă și dezvoltare comună între țări cu istorii, culturi și sisteme sociale diferite, contribuind, de asemenea, în mod semnificativ la cooperarea globală pentru dezvoltare deschisă și la apărarea echității și justiției internaționale”, a subliniat președintele Xi Jinping.

La rândul său, regele Felipe al VI-lea a evidențiat similitudinile dintre vizita sa de acum și vizita președintelui Xi Jinping în 2018, amintind că, din 1978, când a avut loc prima vizită a Coroanei spaniole, „s-a conturat o relație de încredere, o relație solidă, de conexiuni bilaterale de încredere reciprocă în baza principiilor respectului și a prosperității comune”.

Delegațiile celor două state au semnat zece documente de interes strategic, printre care trei memorandumuri de înțelegere, trei protocoale, o convenție, un acord și o declarație.

Printre acestea se numără și o convenție a Comisiei Mixte de Cooperare Economică și un memorandum privind accesul pe piața chineză pentru exporturi, ceea ce presupune o „fereastră unică” pentru rezolvarea problemelor „blocate” ale exporturilor spaniole în China, sau de cooperare între Institutul Cervantes și Universitatea Sichuan.

Spania conduce eforturile europene de a mențiune relații o relație funcțională, bazată pe respect reciproc cu China.

În luna aprilie a acestui an, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a efectuat o vizită în statul asiatic, lansând de acolo un mesaj de cooperare mai strânsă între UE și Beijing, pe fondul provocărilor extraordinare globale.

Vizita regelui Felipe al VI-lea vine și pe fondul unor tensiuni între UE și China cu privire la pământuri rare, esențiale în domeniul tehnologic.

China și-a înăsprit controlul asupra mineralelor critice, extinzând controalele la exportul de pământuri rare și alte materiale vitale pentru industriile de tehnologie curată și apărare.

Controalele asupra exporturilor impuse de Beijing au zguduit piețele și au perturbat lanțurile de aprovizionare, companiile europene confruntându-se cu întârzieri îndelungate și creșteri bruște ale prețurilor din cauza penuriei de materii prime.

UE, care depinde de China pentru aproape 99% din aprovizionarea cu pământuri rare, s-a străduit să-și reducă dependența.

Ca urmare a unei întâlniri între președintele american Donald Trump și omologul chineaz Xi Jinping, desfășurată în Coreea de Sud în octombrie, Beijingul a acceptat să amâne cu un an ultima rundă de restricții la exportul de metale rare, decizie care se va aplica și UE.