Connect with us

ROMÂNIA

Valentin Lazea, BNR: De ce nu ar rezista moneda euro în lipsa unei uniuni politice?

Published

on

Intr-un articol de opinie publicat pe cursdeguvernare.ro şi preluat de EurActiv.ro, Valentin Lazea, economist sef BNR, justifica “unitatea in diversitate” a UE printr-o analogie plastica: “Diferenta dintre Tibet si Manciuria sau dintre Xinjiang-ul musulman din China si provincia Guangzhou nu sunt cu nimic mai mici decat cele din Franta si Romania, de exemplu. Acelasi lucru s-ar putea spune despre diferentele colosale dintre locuitorii Kashmir-ului si tamilii din sudul Indiei, sau dintre crestinii indieni din statul Kerala si musulmanii indieni din Bengalul de Vest.” .

Nota autorului: Textul de mai jos constituie o incercare de explicare, pentru publicul romanesc avizat, a principalelor provocari cu care se confrunta proiectul european in general si zona euro in particular, privite dintr-o perspectiva mai larga – economica, dar si istorica, politica si culturala. Abordarea pe care am ales-o este aceea de intrebari si raspunsuri, pornind de la un chestionar intocmit de jurnalistul Cristian Grosu. Opiniile prezentate au un caracter personal si nu implica in vreun fel institutia BNR.

În articolul anterior ajunsesem la concluzia că, pentru a fi viabilă, o  uniune monetară (precum euro) are nevoie  de o uniune fiscală, iar aceasta, la rândul său, implică existenţa unei uniuni politice. Scepticii vor replica arătând ca diversitatea etnică, religioasă, culturală, precum şi tradiţiile istorice diferite ale popoarelor Europei fac o asemenea uniune politică  extrem de improbabilă. Acestei observaţii i se poate răspunde cu faptul că cele 30 de provincii ale Chinei, respectiv cele 27 de state ale Indiei, găzduiesc o diversitate încă şi mai mare de etnii, limbi, culturi şi religii. Diferenţa dintre Tibet şi Manciuria sau dintre Xinjiang-ul musulman din China şi provincia Guangzhou nu sunt cu nimic mai mici decât  cele din Franţa şi România, de exemplu. Acelaşi lucru s-ar putea spune  despre diferenţele colosale dintre locuitorii Kashmir-ului şi tamilii din sudul Indiei, sau  dintre creştinii indieni din statul Kerala şi musulmanii indieni din Bengalul de Vest.

Desigur, un factor unificator trebuie să existe: o limbă oficială.  Cred că este timpul ca englezei să-i fie recunoscut oficial acest statut în Europa. Cât despre euroscepticismul tradiţional al englezilor şi posibilitatea  reală ca aceştia să iasă dintr-o Uniune Europeană federalizată, acest lucru n-ar trebui să constituie un impediment. La urma urmei, englezii se bucură deja de dubiosul privilegiu de a-şi fi dat limba la două organizaţii suprastatale din care ei nu mai fac parte: Statele Unite ale Americii, respectiv India.

2. De ce nu ar putea rezista moneda euro în lipsa unei uniuni politice?

De fapt, pentru a fi  completă, o uniune politică are nevoie – pe lângă limba oficială  amintită anterior – de patru componente majore: o uniune monetară, o uniune fiscală, o uniune diplomatică şi o uniune militară.

Astăzi, Europa este precum un automobil cu o singură roată (politica monetară). Celelalte trei „roţi” sunt fie intr-un studiu embrionar, fie lipsesc cu totul. Logica implacabilă a globalizării va cere, după realizarea uniunii fiscale – când şi dacă acestea se va realiza – continuarea integrării pe dimensiunea diplomatică (în continuarea celei economice) şi pe dimensiunea militară (în continuarea celei diplomatice). Dacă Europa nu va găsi resursele necesare pentru a parcurge acest drum până la capăt, atunci pieţele financiare au dreptate să fie sceptice şi să mizeze pe dezmembrarea zonei euro.

În cele ce urmează vom trece  în revistă câteva din lecţiile oferite de istoria Statelor Unite ale Americii, la rândul său o uniune de state iniţial foarte diverse (cu rădăcini culturale autohtone, engleze, franceze, spaniole), care nu au constituit o “Optimal Currency Area” cel puţin în primii 150 de ani de existenţă. Pentru aceste lecţii îi sunt recunoscător lui Ionuţ Soleanicov, master la Harvard, care în prezent scrie o teză pe tema asemănărilor şi deosebirilor dintre SUA şi Uniunea Europeană.

Lecţia nr.1: O uniune politică funcţionează chiar dacă nici una din celelalte componente nu există. Invers, existenţa tuturor celorlalte componente nu asigură funcţionarea în lipsa unei uniuni politice. SUA s-au definit, de la început, ca o uniune de 13 state, unite de un interes comun: independenţa faţă de Marea Britanie. Iniţial, statele mai bogate (precum Virginia) nu doreau uniunea fiscală, temându-se – la fel ca Germania astăzi – că vor trebui să acopere datoriile statelor mai sărace sau mai risipitoare. A fost nevoie de geniul politic al lui Alexander Hamilton pentru a-şi convinge mai întâi proprii concetăţeni din  bogatul stat New York, iar ulterior şi pe reprezentanţii statului Virginia (printre care şi viitorul preşedinte Thomas Jefferson) că o uniune fiscală este în interesul tuturor. A fost nevoie  pentru aceasta şi de o clauză de ne-salvare a statelor falimentare ( no bail-out clause), ca şi de mutarea capitalei de la Philadelphia la Washington D.C., pe un teritoriu aparţinând  statului Virginia.(Probabil că nişe compromisuri similare se pot obţine şi în Europa cu statele bogate din Nord). De asemenea, o politică monetară comună nu a existat pe teritoriul SUA multe decenii. Deşi dolarul a fost introdus ca monedă comună încă de la început, nu a existat o bancă centrală în cea mai mare parte a secolului XIX (ba mai rău, au existat două episoade nereuşite de  fiinţare a unor bănci centrale, între 1791-1811, respectiv 1816-1836, după care nu a mai existat o bancă centrală până la crearea Federal Reserve în 1913). Imediat după Războiul Civil din 1861-1865 funcţionau, pe teritoriul SUA, trei regimuri de politică monetară: dolarul de hârtie („greenback”) în Centru şi Nord, dolarul confederat în Sud şi dolarul de aur (”goldback”) pe Costa de Vest. Dar, chiar şi în lipsa unei uniuni monetare şi fiscale, SUA au fost capabile să supravieţuiască şi să prospere datorită uniunii politice, elementul central de credibilitate în ochii pieţelor financiare.
De aici se poate infera faptul că până când nu li se va face cunoscut punctul terminus al proiectului european (uniunea politică) pieţele financiare vor continua  să manifeste neîncredere şi reticenţă faţă de acest proiect. O anunţare a acestui punct terminus – chiar cu un orizont de timp mai îndepărtat , de 20-30 de ani – ar da, probabil, mult mai multă încredere pieţelor şi ar domoli atacurile speculative pe care actuala abordare, incrementală, le alimentează.

Lecţia nr.2: Statele unei federaţii decid cu greu să crească nivelul cheltuielilor federale şi acesta mai ales ca o consecinţă a unor crize (economice sau militare).
Până la Războiul Civil, bugetul federal al Statelor Unite a fost între 1 şi 2 la sută din PIB, comparabil cu ceea ce are UE astăzi (un buget comunitar reprezentând 1,05 la sută din PIB).
A fost nevoie de momentul dramatic al Războiului Civil pentru ca statele să accepte creşterea bugetului federal la circa 3 la sută din PIB, de Primul Război Mondial pentru a avea o nouă dublare a bugetului federal, apoi de Marea Criză din 1929-1933 şi de al Doilea Război Mondial pentru ca bugetul federal să ajungă la circa 18 la sută din PIB.
În ce o priveşte, Uniunea Europeană se confruntă astăzi cu prima criză care îi ameninţă existenţa. Rezultatul va fi sau mai multă solidaritate europeană (concretizată printr-un buget comunitar mai mare – lucru care se întâmplă deja pe uşa din dos, prin crearea fondurilor EFSF şi ESM) sau o retragere în politici naţionaliste şi în fragmentarea Uniunii.

Lecţia nr.3: Politica de ne-salvare a statelor falimentare (no bail-out) funcţionează şi dă rezultate pe termen lung. Prin anii 1830, opt state americane au fost pe cale de a intra în faliment. Creditorii internaţionali ai acestora au asumat – greşit –faptul că guvernul federal nu le va lăsa  să falimenteze. În realitate, ele au fost lăsate să se descurce singure, unele falimentând, altele evitând de puţin această soartă. Până în ziua de astăzi constituţiile statelor americane le impun acestora să-şi echilibreze finanţele pe termen lung. Este adevărat că state profund îndatorate precum California sau Illinois evită an de an falimentul numai cu ajutorul  unor artificii contabile şi beneficiind de sprijin de la bugetul federal, dar din punct de vedere tehnic centrul nu este obligat să intervină în salvarea lor. Poate că un faliment  controlat într-unul din statele Europei de Sud nu ar fi cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla: lecţiile pozitive ale unui asemenea eveniment ar putea modela următoarele decenii sau secole.

*Valentin Lazea este economistul-șef al BNR

Surse: EurActiv.ro, Cursdeguvernare.ro
Foto:  freefoto.com

ROMÂNIA

#LocuințePentruMedici, inițiativa unui start-up românesc prin care sunt oferite gratuit locuințe temporare medicilor din prima linie

Published

on

© Milluu/Facebook

Start-upul românesc Milluu punem la dispoziția personalului medical și auxiliar, apartamente și garsoniere în apropierea spitalelor în care lucrează pentru a-i ajuta să ajungă mai repede la serviciu, dar și pentru a-i proteja pe cei dragi, prin intermediul inițiativei #LocuințePentruMedici, informează un comunicat al companiei, citat de Agerpres.

„Situația socială în care ne aflăm nu trebuie să ne oprească din a face bine și de a ne implica. Noi, la Milluu, vrem să ne putem expertiza și serviciile la dispoziția medicilor, care lucrează în spitalele din primele linii, dar și a asistenților medicali sau personalului auxiliar, care fac neîncetat eforturi. Ajută și tu să avem #LocuintePentruMedici”, este mesajul transmis de CEO-ul Millu, Florin Stoian.

Milluu este singura aplicaţie de închiriere de apartamente din România dedicată exclusiv proprietarilor şi chiriaşilor. Aplicaţia este construită să ofere o experienţă 100% digitală, de la găsirea unei noi locuinţe, închirierea acesteia, cât şi managementul chiriei în aplicaţie pe perioada contractuală.

Compania pune la dispoziția personalului medical zece locuințe temporare, începând de marți, 31 martie, și va acoperi chiria pentru aceste spații pentru o perioadă de până la trei luni, cu posibilitatea de prelungire.

Proprietarii de apartamente din apropierea marilor spitale pot închiria, la rândul lor, spații locative medicilor din prima linie prin intermediul aplicației Milluu.

Start-upul încurajează listarea apartamentelor la un preț redus pentru a ajuta medicii din linia întâi, iar susținătorii pot contribui la acoperirea chiriilor.

Voluntarii pot contribui la campanie prin instalarea aplicației de imobiliare Milluu, prin care pot lista apartamentele deținute, cu precizarea #LocuințePentruMedici în descriere. În scurt timp, aceștia vor fi contactați de un membru al echipei Milluu pentru următorii pași.

De asemenea, medicii care au nevoie de o locuință în apropierea spitalelor în care lucrează, pot trimite o cerere către Milluu, iar compania îi va contacta de îndată.

Continue Reading

ROMÂNIA

Guvernul a emis două noi ordonanțe militare: Suceava, primul oraș din România care intră în carantină totală. La nivel național, persoanele care părăsesc carantina vor răspunde penal

Published

on

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunţat, luni seara, emiterea Ordonanţei Militare nr. 6 prin care s-a decis carantinarea municipiului Suceava şi a unei zone limitrofe, formate din opt comune, dar şi stabilirea unei zone de protecţie asupra unor unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava.

Din totalul de 2.109 cazuri de infectare cu COVID-19 din România, 593 sunt din Suceava.

Această măsură survine după ce au fost raportate încă 13 decese ale unor persoane confirmate cu noul coronavirus. Toate cele 13 persoane cu vârsta cuprinsă între 40 și 80 de ani au fost internate în Spitalul Judetean de Urgență Suceava.

De asemenea, secretarul de stat în MAI Bogdan Despescu a anunţat luni seara adoptarea Ordonanţei Militare nr. 5, care prevede prelungirea suspendării zborurilor spre Spania şi Italia.

“Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor efectuate de operatorii economici aerieni spre Spania şi din Spania către România pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 31 martie 2020, ora 18,00. Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor efectuate de operatorii economici aerieni spre Italia şi din Italia către România pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 6 aprilie 2020”, a anunţat Despescu, potrivit Agerpres.

Noua ordonanţă militară prevede că persoanele care nu respectă carantinarea vor răspunde penal, conform legii, iar cele care nu respectă condiţiile izolării la locul indicat vor fi obligate să intre în carantină şi vor fi sancţionate contravenţional.

Ordonanţele Militare 5 şi 6 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 au fost publicate în Monitorul Oficial, Partea I.

 


Ordonanța militară nr. 5

Art.1 – (1) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre Spania şi din Spania către România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 31 martie 2020 ora 18.00.

(2) Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor efectuate de operatori economici aerieni spre Italia şi din Italia către România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 6 aprilie 2020.

(3) Măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) nu se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă şi corespondenţă, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă, precum şi aterizărilor tehnice necomerciale.

Art. 2 – (1) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor este abilitat să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor art. 1 din prezenta ordonanţă militară.

(2) Nerespectarea măsurii prevăzute la art. 1 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Personalul instituţiei prevăzute la alin.(1) este împuternicit să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni, în conformitate cu prevederile art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3 – (1) Alineatele (1) şi (2) ale articolului 3 din Ordonanţa militară nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID – 19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(1) Persoanele care părăsesc locul în care au fost carantinate, fără aprobarea autorităţilor competente, vor fi obligate să reia ciclul de 14 zile de carantinare, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea acestora, şi vor răspunde penal conform legii.

(2) Persoanele care nu respectă condiţiile izolării la locul declarat / la care au optat să efectueze izolarea şi sunt identificate în afara spaţiului de izolare vor fi obligate să intre în carantină 14 zile, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea acestora, şi vor fi sancţionate contravenţional conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare, dacă fapta nu constituie infracţiune.”

(2) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4 – Prevederile art. 4 din Ordonanţa militară nr.4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID – 19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020, nu se aplică:

a) piloţilor de aeronave şi personalului navigant care zboară înspre şi dinspre zone aflate sub incidenţa codului “zonă GALBENĂ” sau fără risc epidemiologic;

b) piloţilor de aeronave şi personalului navigant care zboară înspre şi dinspre zone aflate sub incidenţa codului “zonă ROŞIE” sau cu risc epidemiologic, care nu coboară din aeronave între zboruri, sau poartă echipament de protecţie (combinezon, mănuşi, ochelari, mască), dacă între zboruri coboară din aeronavă.

Art. 5 – (1) Prezenta ordonanţă militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puţin 2 zile de la data publicării, despre conţinutul prezentei ordonanţe militare.


Ordonanța militară nr. 6

Art. 1 – Se instituie pe perioada stării de urgenţă măsura de carantinare în municipiul Suceava şi în zona limitrofă formată din următoarele opt comune: Adâncata, Salcea, Ipoteşti, Bosanci, Moara, Şcheia, Pătrăuţi şi Mitocu Dragomirnei.

Art. 2 – Se instituie pe perioada stării de urgenţă o zonă de protecţie, ca perimetru de siguranţă în jurul localităţilor carantinate, formată din toate celelalte unităţi teritoriale administrative din judeţul Suceava.

Art. 3 – În zona carantinată prevăzută la art. 1 este permisă intrarea, respectiv ieşirea pentru:

a) transportul de marfă, indiferent de natura acestuia, a materiilor prime şi resurselor necesare desfăşurării activităţilor economice în zona carantinată, precum şi a aprovizionării populaţiei;

b) persoanele care nu locuiesc în zona carantinată dar care desfăşoară activităţi economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, sanitar, situaţiilor de urgenţă, administraţiei publice locale, asistenţei şi protecţiei sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publică, energetic, agriculturii alimentaţiei publice, alimentării cu apă, comunicaţiilor şi transporturilor.

Art. 4 – Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, precum şi operatorii economici din domeniul transportului feroviar de persoane nu vor comercializa bilete/abonamente sau alte titluri de călătorie pentru transportul călătorilor în zona carantinată decât dacă sunt respectate dispoziţiile art. 3.

Art. 5 – Toate restricţiile stabilite prin ordonanţe militare precedente se aplică în mod corespunzător în localităţile carantinate şi în zona de protecţie.

Art. 6 – Se împuterniceşte Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei Suceava (CJCCI) pentru a stabili completări şi derogări în ceea ce priveşte dispoziţiile prevăzute la art. 3.

Art. 7 – (1) În zona de protecţie, organele cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale vor stabili măsuri specifice de prevenire şi limitare a intrării, respectiv a ieşirii persoanelor în/din zona de carantinare prevăzută la art. 1.

(2) În zona de protecţie este interzisă deplasarea între localităţile din zonă a persoanelor ce aparţin altor categorii socio-profesionale.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene vor aduce la cunoştinţa persoanelor din zona de protecţie obligaţiile ce le revin referitoare la deplasarea şi accesul în/din zona carantinată.

(4) Aplicarea măsurilor de verificare, control şi acces în/dinspre zona carantinată se realizează de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne în colaborare cu cele ale Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 8 – Accesul pe Aeroportul internaţional “Ştefan cel Mare” Suceava este permis doar pentru zboruri efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de transport marfă şi corespondenţă, umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă, precum şi aterizărilor tehnice necomerciale.

Art. 9 – Consiliul Judeţean Suceava împreună cu primarii şi consiliile locale din unităţile administrativ-teritoriale situate în zona de carantinare şi zona de protecţie vor lua măsuri de a asigura funcţionarea serviciile de protecţie şi asistenţă socială, funcţionarea corespunzătoare a serviciilor de utilităţi publice, precum şi aprovizionarea cu alimente de bază pentru persoanele fără susţinători sau altă formă de ajutor şi care nu se pot deplasa de la locuinţă/gospodărie.

Art. 10 – Este strict interzis accesul între localităţi prin alte zone şi căi de acces decât cele deschise circulaţie publice de pe drumurile europene, naţionale, judeţene şi comunale.

Art. 11 – (1) Sunt abilitate să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe militare:

a) Poliţia Română, Jandarmeria Română şi poliţia locală, pentru măsurile prevăzute la art. 3;

b) Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, pentru măsurile prevăzute la art. 4 şi 8.

(2) Nerespectarea măsurilor prevăzute la art. 3, 4 şi 8 atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Personalul instituţiilor prevăzute la alin. (1) este împuternicit să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni, în conformitate cu prevederile art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 12 – (1) Prezenta ordonanţă militară se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a informa publicul, prin mesaje difuzate regulat, pentru cel puţin 2 zile de la data publicării, despre conţinutul prezentei ordonanţe militare.


În România au fost confirmate, până luni seară, 2.109 infecții cu coronavirus. 209 dintre pacienți au fost declarați vindecați și au fost externați. Autoritățile fac apel la populație să se informeze doar din surse oficiale. În total, în România au murit 65 de persoane infectate cu coronavirus. Primul caz de coronavirus confirmat pe teritoriul țării a fost anunțat la 26 februarie. 

România este, începând cu data de 16 martie, în stare de urgență pe fondul pandemiei cu noul coronavirus.

Continue Reading

ROMÂNIA

România a primit aprobarea Organizației Mondiale a Sănătății pentru testarea unui medicament împotriva COVID-19 produs în SUA

Published

on

© European Union, 2014

România va începe în câteva săptămâni testarea unui medicament pentru COVID-19 făcut de o companie americană, a anunțat Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, reprezentantul României la OMS.

Medicamentul care urmează să fie testat în România a avut rezultate încurajatoare după primele teste, a spus Alexandru Rafila într-un interviu acordat ziare.com.

”Am făcut demersuri la biroul OMS pentru Europa și mă bucur că am reușit să includem și România, probabil Institutul Matei Balș, pe lista centrelor unde se va face studiul clinic de faza 3 pentru acest medicament. Studiul va înrola mai mulți pacienți din mai multe țări, alături de alte produse, astfel încât la sfârșitul lui să existe suficiente argumente pentru autoritatea americană, FDA, să poată da aprobarea de producție și punere pe piață. În câteva luni de zile cred că acest medicament va fi disponibil”, a spus prof. univ. dr. Rafila, citat de Digi24.

În România au fost confirmate 1.952 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus), a anunțat luni Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre cele 1.952 de persoane confirmate pozitiv, 209 au fost declarate vindecate și externate (55 la Timișoara, 85 la București, 19 la Iași, 7 la Craiova, 11 la Constanța și 3 la Cluj). Bilanțul deceselor din cauza noului coronavirus a ajuns la 50 de persoane.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending