Connect with us

ROMÂNIA

Valentin Lazea, BNR: De ce nu ar rezista moneda euro în lipsa unei uniuni politice?

Published

on

Intr-un articol de opinie publicat pe cursdeguvernare.ro şi preluat de EurActiv.ro, Valentin Lazea, economist sef BNR, justifica “unitatea in diversitate” a UE printr-o analogie plastica: “Diferenta dintre Tibet si Manciuria sau dintre Xinjiang-ul musulman din China si provincia Guangzhou nu sunt cu nimic mai mici decat cele din Franta si Romania, de exemplu. Acelasi lucru s-ar putea spune despre diferentele colosale dintre locuitorii Kashmir-ului si tamilii din sudul Indiei, sau dintre crestinii indieni din statul Kerala si musulmanii indieni din Bengalul de Vest.” .

Nota autorului: Textul de mai jos constituie o incercare de explicare, pentru publicul romanesc avizat, a principalelor provocari cu care se confrunta proiectul european in general si zona euro in particular, privite dintr-o perspectiva mai larga – economica, dar si istorica, politica si culturala. Abordarea pe care am ales-o este aceea de intrebari si raspunsuri, pornind de la un chestionar intocmit de jurnalistul Cristian Grosu. Opiniile prezentate au un caracter personal si nu implica in vreun fel institutia BNR.

În articolul anterior ajunsesem la concluzia că, pentru a fi viabilă, o  uniune monetară (precum euro) are nevoie  de o uniune fiscală, iar aceasta, la rândul său, implică existenţa unei uniuni politice. Scepticii vor replica arătând ca diversitatea etnică, religioasă, culturală, precum şi tradiţiile istorice diferite ale popoarelor Europei fac o asemenea uniune politică  extrem de improbabilă. Acestei observaţii i se poate răspunde cu faptul că cele 30 de provincii ale Chinei, respectiv cele 27 de state ale Indiei, găzduiesc o diversitate încă şi mai mare de etnii, limbi, culturi şi religii. Diferenţa dintre Tibet şi Manciuria sau dintre Xinjiang-ul musulman din China şi provincia Guangzhou nu sunt cu nimic mai mici decât  cele din Franţa şi România, de exemplu. Acelaşi lucru s-ar putea spune  despre diferenţele colosale dintre locuitorii Kashmir-ului şi tamilii din sudul Indiei, sau  dintre creştinii indieni din statul Kerala şi musulmanii indieni din Bengalul de Vest.

Desigur, un factor unificator trebuie să existe: o limbă oficială.  Cred că este timpul ca englezei să-i fie recunoscut oficial acest statut în Europa. Cât despre euroscepticismul tradiţional al englezilor şi posibilitatea  reală ca aceştia să iasă dintr-o Uniune Europeană federalizată, acest lucru n-ar trebui să constituie un impediment. La urma urmei, englezii se bucură deja de dubiosul privilegiu de a-şi fi dat limba la două organizaţii suprastatale din care ei nu mai fac parte: Statele Unite ale Americii, respectiv India.

2. De ce nu ar putea rezista moneda euro în lipsa unei uniuni politice?

De fapt, pentru a fi  completă, o uniune politică are nevoie – pe lângă limba oficială  amintită anterior – de patru componente majore: o uniune monetară, o uniune fiscală, o uniune diplomatică şi o uniune militară.

Astăzi, Europa este precum un automobil cu o singură roată (politica monetară). Celelalte trei „roţi” sunt fie intr-un studiu embrionar, fie lipsesc cu totul. Logica implacabilă a globalizării va cere, după realizarea uniunii fiscale – când şi dacă acestea se va realiza – continuarea integrării pe dimensiunea diplomatică (în continuarea celei economice) şi pe dimensiunea militară (în continuarea celei diplomatice). Dacă Europa nu va găsi resursele necesare pentru a parcurge acest drum până la capăt, atunci pieţele financiare au dreptate să fie sceptice şi să mizeze pe dezmembrarea zonei euro.

În cele ce urmează vom trece  în revistă câteva din lecţiile oferite de istoria Statelor Unite ale Americii, la rândul său o uniune de state iniţial foarte diverse (cu rădăcini culturale autohtone, engleze, franceze, spaniole), care nu au constituit o “Optimal Currency Area” cel puţin în primii 150 de ani de existenţă. Pentru aceste lecţii îi sunt recunoscător lui Ionuţ Soleanicov, master la Harvard, care în prezent scrie o teză pe tema asemănărilor şi deosebirilor dintre SUA şi Uniunea Europeană.

Lecţia nr.1: O uniune politică funcţionează chiar dacă nici una din celelalte componente nu există. Invers, existenţa tuturor celorlalte componente nu asigură funcţionarea în lipsa unei uniuni politice. SUA s-au definit, de la început, ca o uniune de 13 state, unite de un interes comun: independenţa faţă de Marea Britanie. Iniţial, statele mai bogate (precum Virginia) nu doreau uniunea fiscală, temându-se – la fel ca Germania astăzi – că vor trebui să acopere datoriile statelor mai sărace sau mai risipitoare. A fost nevoie de geniul politic al lui Alexander Hamilton pentru a-şi convinge mai întâi proprii concetăţeni din  bogatul stat New York, iar ulterior şi pe reprezentanţii statului Virginia (printre care şi viitorul preşedinte Thomas Jefferson) că o uniune fiscală este în interesul tuturor. A fost nevoie  pentru aceasta şi de o clauză de ne-salvare a statelor falimentare ( no bail-out clause), ca şi de mutarea capitalei de la Philadelphia la Washington D.C., pe un teritoriu aparţinând  statului Virginia.(Probabil că nişe compromisuri similare se pot obţine şi în Europa cu statele bogate din Nord). De asemenea, o politică monetară comună nu a existat pe teritoriul SUA multe decenii. Deşi dolarul a fost introdus ca monedă comună încă de la început, nu a existat o bancă centrală în cea mai mare parte a secolului XIX (ba mai rău, au existat două episoade nereuşite de  fiinţare a unor bănci centrale, între 1791-1811, respectiv 1816-1836, după care nu a mai existat o bancă centrală până la crearea Federal Reserve în 1913). Imediat după Războiul Civil din 1861-1865 funcţionau, pe teritoriul SUA, trei regimuri de politică monetară: dolarul de hârtie („greenback”) în Centru şi Nord, dolarul confederat în Sud şi dolarul de aur (”goldback”) pe Costa de Vest. Dar, chiar şi în lipsa unei uniuni monetare şi fiscale, SUA au fost capabile să supravieţuiască şi să prospere datorită uniunii politice, elementul central de credibilitate în ochii pieţelor financiare.
De aici se poate infera faptul că până când nu li se va face cunoscut punctul terminus al proiectului european (uniunea politică) pieţele financiare vor continua  să manifeste neîncredere şi reticenţă faţă de acest proiect. O anunţare a acestui punct terminus – chiar cu un orizont de timp mai îndepărtat , de 20-30 de ani – ar da, probabil, mult mai multă încredere pieţelor şi ar domoli atacurile speculative pe care actuala abordare, incrementală, le alimentează.

Lecţia nr.2: Statele unei federaţii decid cu greu să crească nivelul cheltuielilor federale şi acesta mai ales ca o consecinţă a unor crize (economice sau militare).
Până la Războiul Civil, bugetul federal al Statelor Unite a fost între 1 şi 2 la sută din PIB, comparabil cu ceea ce are UE astăzi (un buget comunitar reprezentând 1,05 la sută din PIB).
A fost nevoie de momentul dramatic al Războiului Civil pentru ca statele să accepte creşterea bugetului federal la circa 3 la sută din PIB, de Primul Război Mondial pentru a avea o nouă dublare a bugetului federal, apoi de Marea Criză din 1929-1933 şi de al Doilea Război Mondial pentru ca bugetul federal să ajungă la circa 18 la sută din PIB.
În ce o priveşte, Uniunea Europeană se confruntă astăzi cu prima criză care îi ameninţă existenţa. Rezultatul va fi sau mai multă solidaritate europeană (concretizată printr-un buget comunitar mai mare – lucru care se întâmplă deja pe uşa din dos, prin crearea fondurilor EFSF şi ESM) sau o retragere în politici naţionaliste şi în fragmentarea Uniunii.

Lecţia nr.3: Politica de ne-salvare a statelor falimentare (no bail-out) funcţionează şi dă rezultate pe termen lung. Prin anii 1830, opt state americane au fost pe cale de a intra în faliment. Creditorii internaţionali ai acestora au asumat – greşit –faptul că guvernul federal nu le va lăsa  să falimenteze. În realitate, ele au fost lăsate să se descurce singure, unele falimentând, altele evitând de puţin această soartă. Până în ziua de astăzi constituţiile statelor americane le impun acestora să-şi echilibreze finanţele pe termen lung. Este adevărat că state profund îndatorate precum California sau Illinois evită an de an falimentul numai cu ajutorul  unor artificii contabile şi beneficiind de sprijin de la bugetul federal, dar din punct de vedere tehnic centrul nu este obligat să intervină în salvarea lor. Poate că un faliment  controlat într-unul din statele Europei de Sud nu ar fi cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla: lecţiile pozitive ale unui asemenea eveniment ar putea modela următoarele decenii sau secole.

*Valentin Lazea este economistul-șef al BNR

Surse: EurActiv.ro, Cursdeguvernare.ro
Foto:  freefoto.com

ROMÂNIA

Autoritățile locale au la dispoziție 500 milioane de euro, prin Fondul pentru Modernizare, pentru investiții în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile

Published

on

© Ministerul Energiei

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat miercuri că, încă din prima zi de depunere a proiectelor pentru sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entități publice, finanțate din Fondul pentru Modernizare, au fost deja depuse peste 700 de aplicații. Valoarea tuturor proiectelor depuse până la acest moment este de aproape 1,8 miliarde de lei, adică aproximativ 70% din valoarea bugetului alocat.

 

Încă din prima zi de depunere a aplicațiilor, în cadrul apelului prin Fondul pentru Modernizare, Programul-Cheie 1 – Surse regenerabile de energie și stocare a energiei au fost depuse 700 de aplicații, iar numărul lor este în continuă creștere, anunță ministrul Sebastian Burduja:

„Am promis investiții și asta livrăm în fiecare zi. Prin acest apel am pus la bătaie un buget de 500 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare pentru a susține, în premieră, autoritățile publice locale care doresc să-și acopere parte din consumul de energie electrică prin instalarea de sisteme de producție a energiei din surse regenerabile. Nivelul de interes pentru apelul lansat astăzi dimineață arată că și instituțiile publice de nivel local au înțeles importanța energiei verzi. Mă bucur că am reușit să găsim forme de finanțare pentru o tranziție energetică sigură pentru România. Faptul că încă din prima zi au fost depuse proiecte care ating 70% din bugetul proiectului demonstrează necesitatea acestor finanțări. Acest sprijin financiar oferit de Ministerul Energiei va reduce cheltuielile publice la nivelul unităților administrativ-teritoriale, iar cetățenii vor avea acces la servicii publice mai bune și mai ieftine.”

Solicitanții eligibili în cadrul acestui apel sunt:

  • Unitățile administrativ teritoriale, sub-diviziuni ale unităților administrativ teritoriale,
  • Unitățile și subunitățile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională,
  • Instituții publice, astfel cum sunt definite de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare la art. 2 pct. 30, (inclusiv entitățile publice subordonate sau aflate sub autoritatea/în coordonarea acestora exclusiv Regiile autonome și societățile cu capital de stat) ,
  • Cultele recunoscute oficial în România, și unitățile locale ale acestora, definite potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată,
  • Instituţiile de învăţământ superior de stat,
  • Institutele naționale, institutele, centrele și stațiunile de cercetare dezvoltare de drept public, astfel cum sunt acestea prevăzute în O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare,
  • Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară constituite conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Pot fi eligibile și parteneriatele realizate între entitățile de mai sus, în baza acordului de parteneriat întocmit conform Anexei 6 la prezentul ghid, încheiat anterior depunerii cererii de finanțate ce se va depune odată cu  cererea de finanțare.

Sprijinul financiar sub formă de grant, în cadrul apelului de proiecte, are la bază principiul ,,primul venit, primul evaluat evaluat și contractat, cu respectarea condițiilor din ghid” și este acordat pentru investiţii destinate producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană, solară sau hidro, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice, la obiectivele Pactului verde european ca strategie de creștere sustenabilă a Europei și de combatere a schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei și în cadrul PNIESC.

Cererile de finanțare împreună cu toate anexele solicitate prin ghid se pot depune prin platforma electronică dedicată FM, MySMIS 2021 ce poate fi accesată la adresa https://mysmis2021.gov.ro/.

Ministerul Energiei susține un apel cât mai atractiv. Datele privitoare la aplicațiile primite și progresele realizate în evaluarea și contactarea lor vor fi anunțate pe site pentru asigurarea unui proces transparent și obiectiv.

Fondul pentru Modernizare reprezintă un instrument cheie pentru dezvoltarea investițiilor în proiecte energetice, care prevăd îmbunătățiri în eficiența energetică, modernizarea sistemelor energetice și tranziția în regiunile dependente de cărbune in Statele Membre cu PIB pe cap de locuitor la prețul pieței mai mic de 60% din media UE (10 state).

Fondul pentru Modernizare este constituit din veniturile obtinute prin licitarea pe piată a 2% din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul UE, pentru perioada 2021-2030 iar Romania are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2 %.

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: Peste 70% dintre români se opun ideii ca România iasă din UE și NATO. Roexit-ul, în creștere, fiind susținut de 25% dintre cetățeni

Published

on

© MApN

Peste șapte din zece români sunt de părere că România nu ar trebui să se retragă din Uniunea Europeană (70,3%) și din Alianța Nord-Atlantică (77,3), însă aproape 20%, respectiv 25%, consideră că țara noastră ar trebui să se retragă din NATO, respectiv UE, relevă datele unui sondaj de opinie INSCOP Research, realizat la comanda New Strategy Center. În același timp, un sondaj Eurobarometru dat publicității de Parlamentul European cu șase luni înainte de alegerile europene arată că 69% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE, iar 75% ar merge la vot dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână. Prin comparație cu un sondaj similar realizat de INSCOP în luna martie, se observă o diminuare a susținerii apartenenței europene și euro-atlantice a României. În urmă cu nouă luni, trei sferturi dintre români se opuneau ideii ieșirii României din Uniunea Europeană (76,8%), iar patru din cinci români erau împotriva ieșirii din NATO (80%).

“În ciuda valului masiv de dezinformare, românii nu cred că ieșirea din NATO sau UE este o opțiune, ceea ce reprezintă un element cu adevărat pozitiv. Se observă însă o diminuare a culpabilizării Rusiei în cea ce privește declanșarea războiului din Ucraina, indicator ce coboară sub 50% și un echilibru între cei care cred că Ucraina, respectiv Rusia, vor câștiga războiul, atitudine determinată de percepția că ofensiva Ucrainei din acest an nu și-a atins obiectivele”, a spus George Scutaru, director general New Strategy Center, în contextul sondajului INSCOP publicat miercuri, 6 decembrie.

“Trebuie remarcat, ca aspect negativ, faptul că 35,5% dintre cei chestionați consideră că trimiterea de mai multe trupe ale NATO și SUA în România ar supăra Rusia, un procent important, în timp ce 57,1% au o părere bună despre acest fapt, cam tot atâția cât privesc Rusia drept o amenințare la adresa României (56,4%). Merită de remarcat și faptul că doar 1 din 2 români și-ar apăra țara în cazul unui conflict, societatea fiind astfel împărțită clar asupra acestui subiect. Toate aceste răspunsuri ar trebui să dea de gândit responsabililor politici și militari. Avem nevoie de campanii de informare care să explice românilor de ce sunt necesare trupe NATO în România, ce obligații avem în cadrul NATO și de ce este în interesul României să susțină Ucraina, pentru că alternativa de a-i avea vecini pe ruși, în cazul înfrângerii Ucrainei, este perspectiva cea mai sumbră pentru interesele de securitate ale României”, a adăugat Scutaru.

Principalele date reieșite din sondajul INSCOP:

Vinovatul pentru războiul din Gaza

Întrebați cine cred că este principalul vinovat de declanșarea conflictului din Gaza, 35.7% dintre respondenți indică Hamas, 9.6% – SUA, 9% – Israel, 7.1% – țările arabe, 6.6% – Rusia, iar 4.2% – Iran. 25.7% nu știu, iar 2.1% nu răspund la această întrebare.

Vinovatul pentru războiul din Ucraina

49.8% dintre români cred că Rusia este principalul vinovat de declanșarea războiului din Ucraina. 14.6% menționează SUA, 8.8% Ucraina, 4.6% NATO, iar 2.9% UE. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 19.4% dintre cei chestionați.

Câștigătorul războiului din Ucraina

34.5% dintre respondenți sunt de părere că Ucraina va câștiga războiul, în timp ce 32.6% cred că Rusia va fi învingătoare, iar 32.9% nu știu sau nu răspund.

Soluții pentru încheierea războiului din Ucraina

64.7% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu afirmația ”pentru a se opri războiul, Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile ocupate”, în timp ce 24.5% sunt de părere că ”pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă anumite concesii Rusiei”. 10.1% din totalul eșantionului nu pot aprecia sau nu știu, iar 0.7% nu răspund.

Temeri cu privire la războiul din Ucraina

Rugați să indice care este cea mai mare temere privind războiul din Ucraina, 41.6% dintre respondenți menționează creșterea prețurilor și a costului vieții, 23.9% atacarea de către Rusia  a unor țări membre NATO. 19.5% declară că nu au nicio temere, iar 12.1% sunt îngrijorați de creșterea numărului de refugiați. 3% nu știu sau nu răspund.

Surse de informații cu privire la războiul din Ucraina

53.3% dintre români se informează despre războiul din Ucraina de la televizor. 16.5% urmăresc informații pe această temă de pe rețelele sociale. Spun că nu prea îi interesează subiectul 11.7% dintre cei chestionați. 9.9% își iau informațiile din ziare din și site-uri internaționale, iar 7.3% din ziare și site-uri românești. Ponderea non-răspunsurilor la această întrebare este 1.3%.

Percepția cu privire la informațiile referitoare la războiul din Ucraina

29.8% dintre români consideră că informațiile care circulă astăzi la noi în țară despre războiul din Ucraina sunt în general corecte, în timp ce 42.1% sunt de părerea contrarie.  20.8% declară că nu urmăresc evenimentele din Ucraina. 7.3% nu știu sau răspund la această întrebare.

Țara care reprezintă un pericol pentru România

Întrebați ce țară cred că reprezintă un pericol pentru România, 56.4% menționează Rusia, 8.6% Ungaria, 8.2% SUA, 6.6% China, 4% Ucraina, 0.9% Germania. 15.3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

21.9% cred că Rusia reprezintă un pericol pentru România în foarte mare măsură, 34.9% în mare măsură, 21.4% în mică măsură, 18% în foarte mică măsură / deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.

Ieșirea din Uniunea Europeană

25.7% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 70.3% se opun unei astfel de idei. 4% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Ieșirea din NATO

18.9% dintre respondenți cred că România ar trebui să iasă din NATO, în timp ce 77.3% împărtășesc părerea contrarie. 3.8% nu știu sau nu răspund.

Trimiterea de trupe NATO în România

57.1% dintre români au o părere bună despre faptul că NATO și SUA trimit mai multe trupe în România, deoarece ne apără de Rusia. 35.5% au o părere proastă, deoarece trimiterea de trupe NATO și SUA în România va supăra Rusia. 7.4% nu știu sau nu răspund.

Atitudine personală în cazul unui război

În cazul unui război în care Romania ar fi atacată, 50.5% dintre români declară că ar lupta să-și apere țara, 11.8% spun că s-ar ascunde până trece războiul, iar 19.4% că ar emigra. 5.6% declară că și-ar scoate un certificat medical ca să fie inapți de luptă. 4.7% aleg varianta altceva, iar 8% nu știu sau nu răspund.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Cătălin Predoiu, către omologii din UE: Trebuie să avem curajul să luăm decizia corectă și dreaptă de a extinde spațiul Schengen cu România și Bulgaria

Published

on

© European Union, 2023 (ministrul Cătălin Predoiu și comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson)

Trebuie să avem curajul să luăm decizia corectă și dreaptă de a extinde Spațiul Schengen cu România și Bulgaria, a declarat, marți, ministrul de interne Cătălin Predoiu, la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Marți, 5 decembrie, a avut loc, la Bruxelles, Belgia, secțiunea Afaceri Interne a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, organizat de președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene. România fiind reprezentată de către Cătălin Predoiu, viceprim-ministru și ministrul Afacerilor interne, informează MAI într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe agendă au figurat subiecte referitoare la: starea generală a spațiului Schengen, Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România (informare), Pactul privind migrația și azilul, Regulamentul privind prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor, azil și migrație: dimensiunea externă, consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei – securitate internă, implicațiile situației din Orientul Mijlociu pentru securitatea internă a UE, combaterea provocărilor de securitate: evaluare de către Consiliul consultativ de informații, Recomandarea Consiliului referitoare la un plan privind infrastructura critică.

În ceea ce privește subiectul referitor la starea generală a spațiului Schengen, ministrul român al Afacerilor Interne a apreciat calitatea Barometrului Schengen, subliniind că autoritățile române analizează cu toată seriozitatea informațiile incluse, dar mai ales pe cele care arată unde trebuie să se lucreze în continuare. A pus accent pe importanța verificărilor sistematice în bazele de date europene și pe pregătirea personalului care folosește sistemele europene. În mod cert, interoperabilitatea sistemelor va simplifica mult activitatea polițiștilor din teren, de aceea, este foarte important să continuăm cu calendarul de operaționalizare a sistemelor europene de informații. Referitor la aspectele de returnare a evidențiat importanța continuității procesului și eliminarea lacunelor, inclusiv de ordin legislativ, ce pot fi exploatate de cetățeanul terț subiect al returnării pentru a abuza de procedura de azil și pentru a se sustrage de la executarea returnării. Ministrul român a subliniat faptul că România nu numai că îndeplinește criteriile Schengen, dar performează în teren în ceea ce privește combaterea migrației ilegale, așa cum o demonstrează și statisticile din Barometrul Schengen, Frontex etc.

Cu privire la Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, demnitarul român a amintit eforturile României pentru asigurarea securității UE și implementarea la cele mai înalte standarde a criteriilor Schengen, fapt recunoscut unanim de toate Statele Membre UE. A mulțumit pentru sprijinul constant al Comisiei Europene, al Președinției spaniole, al statelor membre și al celorlalți actori instituționali implicați. A subliniat faptul că în lunile precedente am construit o foarte bună comunicare cu Austria, că discuțiile continuă și că există un dialog bun și intens cu ministrul austriac de interne. Ministrul român a demonstrat prin argumente faptul că nu există nicio incompatibilitate între extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și discuția privind îmbunătățirea performanței tuturor țărilor din Spațiul Schengen, respectiv întărirea Spațiului Schengen, dimpotrivă, cu România și Bulgaria în Spațiul Schengen, acesta va fi consolidat, pentru că ambele țări performează în combaterea migrației ilegale.  A solicitat Președinției să identifice scenarii optime de gestionare a subiectului în continuare, astfel încât să fie facilitată adoptarea unei Decizii pozitive privind aderarea la spațiul Schengen până la sfârșitul acestui an.

 Ministrul român și-a încheiat discursul în cadrul Consiliului JAI cu următoarea declarație : „Așa cum spunea un mare om de stat (Abraham Lincoln), de multe ori este nevoie de mai mult curaj să faci ceea ce este bine, decât frica de a face ceea ce este greșit. La fel și noi, în JAI, trebuie să avem curajul să luăm decizia corectă și dreaptă de a extinde Spațiul Schengen cu România și Bulgaria.”

Comisarul european Ylva Johansson a reconfirmat în declarația din debutul și de la finalul dezbaterii faptul ca Romania aparține și trebuie să facă parte din spațiul Schengen. A mai subliniat că proiectul-pilot de la frontiera cu Serbia a produs rezultate solide și pozitive și că statele membre pot lua o decizie pozitivă privind aderarea României și Bulgariei în acest an.

Statele membre au intervenit pe rând subliniind faptul că cele două state îndeplinesc toate criteriile de aderare, sunt constructive și dedicate acestui proces și trebuie să devină membre cu drepturi depline cât de curând posibil. Statele membre au precizat că își mențin poziția de a susține o decizie de extindere. Ministrul austriac a subliniat că dorește un spațiu Schengen puternic.

În cadrul prânzului de lucru, referindu-se la implicațiile situației din Orientul Mijlociu pentru securitatea internă a UE, ministrul Afacerilor Interne a prezentat eforturile întreprinse de autorități pentru evacuarea civililor aparținând comunității românești care locuiește în Gaza, precum și ajutorul umanitar oferit de România. A evidențiat elementele cărora trebuie să li se acorde o importanță deosebită în actualul context, care poate genera o serie de riscuri la adresa securității interne, cu accent pe combaterea extremismului religios, dezinformării și discursului instigator la ură, asigurarea unei transparențe mai mari în privința tranzacțiilor cu criptomonede, pentru a contracara potențialele utilizări în scop ilicit ale acestora, cum ar fi finanțarea organizațiilor teroriste și, nu în ultimul rând, securizarea frontierelor. A menționat faptul că, în România, nivelul amenințării teroriste se menține scăzut. De asemenea, a subliniat faptul că în România trăiesc în pace multiple minorități, între care și comunitatea evreiască și cea arabă, inclusiv palestiniană, precum și faptul că minoritățile naționale sunt reprezentate în Parlament.

Cu privire la consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, demnitarul român a evidențiat importanța coordonării și a cooperării operaționale strânse cu toate părțile interesate, inclusiv cu autoritățile ucrainene și moldovene pentru abordarea riscurilor la adresa securității interne generate de războiul din Ucraina, subliniind că prevenirea și combaterea criminalității organizate, în special a traficului de ființe umane și a armelor de foc, rămân o prioritate. A menționat bunele relații și cooperarea cu Ucraina în protejarea frontierelor, că nu există probleme privind traficul de arme conform datelor existente la acest moment și că va avea în luna ianuarie o întâlnire cu omologul ucrainean la frontiera româno – ucraineană pentru a purta discuții privind întărirea protecției frontierei și a inspecta în teren modul de lucru al polițiștilor de frontieră din cele două țări. De asemenea, a subliniat excelenta colaborare cu autoritățile din Republica Moldova, precum și cu EUROPOL și Frontex.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu, printre inițiatorii propunerii grupului PPE care ar urma să asigure fermierilor români subvenții PAC apropiate de cele primite de fermierii din țările din vestul și sudul Europei

ROMÂNIA3 hours ago

Autoritățile locale au la dispoziție 500 milioane de euro, prin Fondul pentru Modernizare, pentru investiții în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile

MAREA BRITANIE3 hours ago

Înaintea vizitei lui David Cameron în SUA, Marea Britanie anunță noi sancțiuni împotriva a zeci de firme care furnizează echipamente militare Rusiei: Îl vor lovi pe Putin acolo unde îl doare

U.E.4 hours ago

EU4Health: 4 milioane de euro pentru a îmbunătăți asistența medicală pentru refugiații ucraineni din România și alte nouă țări din UE

NATO4 hours ago

Sondaj INSCOP: Peste 70% dintre români se opun ideii ca România iasă din UE și NATO. Roexit-ul, în creștere, fiind susținut de 25% dintre cetățeni

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

”Uniți în diversitate”: Comisia Europeană dă forță mottoului UE printr-un apel la acțiune împotriva tuturor formelor de ură, în contextul proliferării discursurilor și infracțiunilor motivate de ură

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Cătălin Predoiu, către omologii din UE: Trebuie să avem curajul să luăm decizia corectă și dreaptă de a extinde spațiul Schengen cu România și Bulgaria

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Grecia și Turcia trebuie să-și consolideze încrederea reciprocă, subliniază Recep Tayyip Erdogan înaintea unei vizite la Atena: Nu există vreo problemă pe care nu o putem rezolva prin dialog

ROMÂNIA7 hours ago

Sebastian Burduja: Încă un pas înainte către recuperarea circuitului nuclear integrat în cadrul Nuclearelectrica, un operator puternic și strategic

U.E.7 hours ago

Ministrul german al Apărării: Livrările de sisteme de apărare antiaeriană și muniție către Ucraina sunt întârziate, dar creștem capacitățile

ROMÂNIA1 day ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO1 week ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

PARLAMENTUL EUROPEAN2 weeks ago

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Trending