Fostul președinte sârb Aleksandar Vučić a anunțat duminică sfârșitul celor 12 ani în care a fost cel mai puternic om din Serbia, în urma unor alegeri parlamentare decisive, câștigate categoric de mișcarea de protest a studenților, reunită în jurul Listei Studenților.
„Vreau să vă informez că, pe baza unui eșantion stratificat, este clar că am pierdut aceste alegeri”, a declarat Vučić într-un discurs susținut în fața jurnaliștilor și a membrilor partidului, la sediul Partidului Progresist Sârb, formațiunea pe care o conduce, în capitală, relatează Politico Europe.
Vučić a afirmat că Lista Studenților a obținut o majoritate cuprinsă între 135 și 140 de mandate în parlamentul țării, care are 250 de locuri, în timp ce propriul său partid a câștigat 105 mandate.
Imediat după apariția veștii, locuitorii euforici au început să se îndrepte spre centrul Belgradului, dansând, îmbrățișându-se și scandând Gotov je! („S-a terminat cu el!”), un slogan popularizat în urmă cu un sfert de secol, când țara a înregistrat ultima dată un nivel atât de ridicat al participării la vot. Alegerile din octombrie 2000 au dus la înlăturarea de la putere a liderului autoritar sârb Slobodan Milošević, după un deceniu devastator de războaie în Balcani.
„Niciodată din nou tiranie în țara noastră!”, a declarat Ilija Srdanović, liderul echipei de candidați a Listei Studenților. „Ne îndreptăm spre o Serbie civilizată și mai bună”, le-a spus acesta jurnaliștilor, într-o declarație susținută la sediul formațiunii.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis, de asemenea, un mesaj după ce Vučić și-a recunoscut înfrângerea, subliniind că „astăzi, cetățenii Serbiei s-au prezentat la vot în număr record pentru a modela viitorul țării lor” și felicitând Lista Studenților pentru victorie.
„Suntem pregătiți să sprijinim reformele privind statul de drept, libertatea presei, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice și să lucrăm împreună pentru a promova viitorul Serbiei în Uniunea Europeană”, a adăugat aceasta.
Deși Serbia are statut oficial de țară candidată la aderarea la UE din 2012, procesul de aderare este blocat din cauza preocupărilor legate de statul de drept și democrație, precum și a refuzului Belgradului de a se alătura sancțiunilor UE împotriva Rusiei.
Prezența la vot a ajuns la aproape un nivel record, de 67,8%, până la ora 19:00, potrivit observatorilor electorali independenți de la CRTA, față de 58,8% la alegerile parlamentare din 2023.
Vučić a ocupat funcția de prim-ministru între 2014 și 2017, apoi a devenit președinte al țării, funcție din care a demisionat în septembrie pentru a conduce Partidul Progresist Sârb în alegeri. În timpul guvernării sale, Serbia a fost clasificată drept o autocrație electorală de institutul de cercetare V-Dem, cu sediul în Suedia, și drept o țară „parțial liberă” de organizația neguvernamentală Freedom House, cu sediul la Washington.
Alegerile de duminică au marcat punctul culminant al celor doi ani de proteste din Serbia, în cadrul cărora cea mai amplă mișcare de contestare din istoria modernă a țării a beneficiat de un sprijin fără precedent la nivel național. Scânteia care a declanșat tulburările a fost prăbușirea copertinei unei gări din Novi Sad, marele oraș din nordul Serbiei, în noiembrie 2024, incident soldat cu 16 morți.
În mai anul trecut, un grup de studenți universitari a anunțat că va participa la alegerile de duminică și a prezentat o listă de experți care să conducă în urma scrutinului, formată în principal din medici, ingineri și alți profesioniști.
Partidul Progresist Sârb, formațiune populistă de dreapta condusă de Vučić, a fost criticat în repetate rânduri de organizații independente de monitorizare pentru deteriorarea semnificativă a democrației în Serbia, inclusiv prin restrângerea libertății presei și afectarea funcționării unui sistem judiciar independent.
