Connect with us

ROMÂNIA

VIDEO Un fragment din Zidul Berlinului, expus la Academia Română. Premierul Ludovic Orban, prezent la ceremonia de dezvelire

Published

on

© Calea Europeană

O bucată masivă, originală, din Zidul Berlinului a fost expusă joi în curtea Academiei Române, ceremonia de dezvelire fiind organizată cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

La eveniment au participat prim-ministrul Ludovic Orban, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, vicepreşedintele Academiei Române, Răzvan Theodorescu, ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, ambasadorul României în Republica Federală Germania, Emil Hurezeanu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale “Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, Dan Dungaciu.


Fragmentul din Zidul Berlinului, având o înălţime de 3 metri şi o greutate de 3 tone, a fost adus la Bucureşti de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale “Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.

Imediat după acest moment, Aula Academiei Române a găzduit un simpozion intitulat “Căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia română din decembrie 1989”.

O săptămână de ceremonii pentru marcarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului a început luni în Europa, cu peste 200 de evenimente programate în capitala Germaniei, precum și alte evenimente organizate în alte capitale europene, între care Bruxelles și București.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu Pedro Sanchez. Palatul Cotroceni va fi iluminat vineri în culorile drapelului Spaniei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, joi, o convorbire telefonică cu preşedintele Guvernului Regatului Spaniei, Pedro Sanchez, în cadrul căreia au fost abordate criza epidemiologică generată de noul coronavirus, precum şi modalităţile de cooperare pentru contracararea răspândirii pandemiei COVID-19, al cărei impact este vizibil la nivel global, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, cei doi lideri au transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi omeneşti înregistrate în Spania şi România, precum şi urări de însănătoşire grabnică celor infectaţi cu SARS-CoV-2.

“Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că România este alături de autorităţile spaniole în eforturile pe care le fac pentru depăşirea situaţiei actuale dificile şi este pe deplin solidară cu poporul spaniol, greu încercat în această perioadă. Preşedintele României a evocat importanţa numeroasei comunităţi de români stabiliţi în Regatul Spaniei, care a ajutat în ultimii ani la crearea unor strânse punţi de legătură între cele două state. Din această perspectivă, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat aprecierea deosebită pentru tratamentul medical acordat de autorităţile spaniole reprezentanţilor comunităţii române afectaţi de noul coronavirus”, arată Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, şeful statului a prezentat măsurile adoptate de autorităţile de la Bucureşti pentru identificarea şi tratarea persoanelor bolnave de COVID-19, precum şi pentru prevenirea transmiterii virusului.

“Preşedintele României a apreciat că, în aceste momente dificile, solidaritatea şi responsabilitatea asumate la nivelul statelor membre UE şi al instituţiilor europene sunt esenţiale pentru depăşirea crizei cauzate de pandemia COVID-19, prin identificarea de soluţii echitabile şi echilibrate, care să permită abordarea coerentă a impactului inevitabil al crizei asupra economiilor statelor membre şi asupra cetăţenilor europeni”, indică Administraţia Prezidenţială.

În cadrul discuţiilor, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele Guvernului spaniol de sprijinul său pentru continuarea dezvoltării, consolidării şi diversificării relaţiilor bilaterale excelente dintre cele două state, susţinute de un Parteneriat Strategic solid, precum şi de determinarea de consolidare a schimburilor economice după depăşirea crizei sanitare.

Administraţia Prezidenţială anunţă că vineri, începând cu ora 20:00, Palatul Cotroceni va fi iluminat în culorile drapelului spaniol, în semn de solidaritate cu Regatul Spaniei şi poporul spaniol.

Continue Reading

NATO

Bogdan Aurescu, la ministeriala NATO: România, primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul Bogdan Aurescu a participat joi, prin sistem videoconferinţă, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO, şedinţă în cadrul căreia s-a vorbit despre sprijinul forţelor aliate în contextul pandemiei COVID-19, dar şi despre situaţia din Irak şi Afganistan. În cadrul reuniunii, prima din istorie desfășurată în sistem de videoconferință, şeful diplomaţiei române a subliniat rolul important al Alianţei în asigurarea unei platforme de schimb de informaţii, bune practici şi lecţii învăţate în ceea ce priveşte gestionarea crizei actuale generate de pandemia de COVID-19, inclusiv în privinţa utilizării forţelor armate în sprijinul eforturilor celorlalte autorităţi naţionale.

El a evidenţiat utilitatea valorificării mecanismelor şi instrumentelor aflate la dispoziţia NATO pentru susţinerea demersurilor de oferire de asistenţă statelor aliate în nevoie. Totodată, ministrul român a subliniat rolul important al misiunilor aeriene de urgenţă în asigurarea transportului de echipamente medicale şi a arătat, în acest sens, că România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian la dispoziţia NATO pentru transportul unor astfel de echipamente şi materiale necesare ţării noastre, din Republica Coreea, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Secretarul general al NATO salută eforturile României în combaterea COVID-19: Forțele armate române sunt mobilizate în sprijinul autorităților

De asemenea, acesta a indicat necesitatea acordării unei atenţii speciale contracarării activităţilor de dezinformare, care s-au intensificat în contextul pandemiei.

Discuţiile miniştrilor de Externe au reliefat angajamentul ferm al tuturor statelor membre pentru asigurarea unităţii şi solidarităţii aliate în faţa acestei pandemii, ministrul Bogdan Aurescu subliniind necesitatea continuării eforturilor coordonate, inclusiv prin intermediul Alianţei, pentru depăşirea crizei actuale, precizează sursa citată.

Ministrul român a salutat adoptarea, cu prilejul reuniunii, de către miniştrii aliaţi, a unui set de măsuri suplimentare de sprijin pentru Georgia şi Ucraina, care vin în completarea pachetului existent de măsuri privind securitatea în regiunea Mării Negre, care vizează aspecte precum consolidarea rezilienţei acestor parteneri în faţa provocărilor de tip hibrid, intensificarea participării lor în exerciţii militare alături de aliaţi, îmbunătăţirea cunoaşterii situaţiei regionale.

Ministrul Bogdan Aurescu a apreciat atenţia sporită acordată de aliaţi evoluţiilor din această regiune şi partenerilor din vecinătatea estică. A evaluat că, în condiţiile menţinerii unei situaţii de securitate fluide şi complexe în regiunea Mării Negre, adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Georgia şi Ucraina reprezintă un demers necesar.

El a subliniat că situaţia de securitate impune, totodată, continuarea implementării deciziilor privind prezenţa aliată înaintată în regiunea Mării Negre.

Totodată, Aurescu a evidenţiat importanţa consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare, pe baza deciziilor şi politicilor existente, de o manieră susţinută şi coerentă, inclusiv pe flancul estic.

În ceea ce priveşte vecinătatea sudică a continentului european, ministrul român de Externe a exprimat sprijin pentru consolidarea rolului NATO în Irak şi în regiune, cu accent pe combaterea terorismului. El a subliniat importanţa unei abordări coordonate şi flexibile cu privire la misiunea aliată din Afganistan, care să ia permanent în considerare evoluţiile din teren.

Cu prilejul reuniunii a fost adoptată decizia de consolidare a Misiunii NATO din Irak, prin preluarea unor activităţi curente desfăşurate de Coaliţia Globală împotriva Daesh. A fost reiterat totodată angajamentul faţă de asumarea de către NATO a unui rol sporit în regiunea Orientului Mijlociu şi în Nordul Africii şi a avut loc un schimb de evaluări privind situaţia politică şi de securitate din Afganistan.

Bogdan Aurescu a salutat, de asemenea, participarea, pentru prima dată, la reuniunea miniştrilor de Externe aliaţi, a Republicii Macedonia de Nord, în calitate de membru NATO.

Continue Reading

ROMÂNIA

România și Comisia Europeană au semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Cluj. Investiția de 500 de milioane de euro va fi realizată prin fonduri europene

Published

on

Premierul Ludovic Orban a anunţat în deschiderea şedinţei de Guvern de joi, 2 aprilie, că a fost semnat contractul pentru finanţarea construcţiei Spitalului Regional Cluj.

“Aş vrea să felicit Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Sănătăţii pentru faptul că au reuşit accelerarea procedurilor şi s-a ajuns la un deznodământ fericit şi anume semnarea contractului de finanţare pentru Spitalul Regional Cluj, o investiţie de aproximativ 500 de milioane de euro. La nivelul Comisiei Europene a fost aprobat şi contractul de finanţare pentru construcţia Spitalului Regional Iaşi”, a declarat Orban.

“Astăzi vă anunţ că am semnat contractul de finanţare pentru demararea construcţiei Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, una dintre cele mai mari investiţii din zona de vest a ţării. Investiţia este realizată din fonduri europene, prin Program Operaţional Regional, Axa 14”, a precizat şi ministrul Dezvoltării, Ion Ştefan.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, contractul de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 are ca principale obiective specifice:

  • construcția și dotarea Spitalului Regional de Urgență Cluj;
  • crearea unei rețele de spitale regionale de urgență integrate fizic și funcțional către pacienți;
  • restructurarea spitalelor regionale de urgență din România, astfel încât acestea să trateze cele mai complexe cazuri într-o abordare multidisciplinară, eficientă și sigură din punct de vedere clinic;
  • reducerea inegalităților în starea de sănătate a populației, în special în zonele rurale și în zonele izolate sau defavorizate din punct de vedere economic (de exemplu, Regiunea Nord-Vest și Cluj), prin diagnosticarea precoce și tratarea cu succes a condițiilor mai puțin grave.

Toate aceste obiective vor conduce la scăderea numărului de persoane cu nevoi medicale, la îmbunătățirea accesului populației, în special pentru grupurile de pacienți vulnerabili, la servicii de spital acut secundar și terțiar de înaltă calitate, sporind, astfel, starea generală de sănătate a populației din județul Cluj și din regiunea de nord-vest a României.

Spitalul Regional Cluj, cea mai mare investiție realizată cu fonduri europene care se realizează în regiunea Ardealului, va fi construit în cartierul Comuna Florești, cu o durată de implementare de 107 luni, se va constitui într-un complex de construcții cu 7 etaje (inclusiv subsolul, parterul și 5 etaje superioare) și va avea 849 de paturi. Obiectivul va beneficia de un heliport și de o parcare subterană independentă (cu două etaje), care adaugă un subsol suplimentar la întreaga construcție. Suprafața totală construită a spitalului va fi de aproximativ 151,891 m2, iar amprenta clădirii este de 27.340 m2.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending