Data de 9 mai constituie o dublă aniversare, Ziua Independenței României și Ziua Europei, două repere fundamentale pentru România, a afirmat duminică eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE), într-un mesaj de Ziua Europei.
“Onorăm trecutul țării noastre care, la 9 mai 1877, obținea independența. Sărbătorim, tot azi, 9 mai 1950 – declarația Schuman care punea bazele Uniunii Europene”, a spus el.
“Aș vrea ca fiecare dintre noi să-și pună o întrebare simplă: Unde am fi fost acum fără integrarea în Uniunea Europeană. Cum ar fi arătat această perioadă deosebit de tulbure într-o Românie în afara UE? Solidaritatea Uniunii în fața pandemiei a dovedit tuturor că acest proiect este puternic, solid și reprezintă unica variantă pentru prezentul și viitorul României. Aș dori ca fiecare român care mai are o urmă de euroscepticism să își pună aceste întrebări. Ele au un singur răspuns – România este Europa – în trecut, prezent și viitor. La mulți ani, România! La mulți ani, Europa!”, a adăugat europarlamentarul român.
Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.
La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană marchează acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi. Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenit “farmacia lumii“, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19. Astăzi, animați de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor deschide lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.