Uniunea Europeană și NATO au denunțat vineri Rusia pentru lansarea de atacuri cibernetice împotriva Germaniei și a Cehiei.

„Campania cibernetică malițioasă arată modelul continuu de comportament iresponsabil al Rusiei în spațiul cibernetic, vizând instituții democratice, entități guvernamentale și furnizori de infrastructuri critice din Uniunea Europeană și nu numai”, a transmis vineri Josep Borrell, șeful politicii externe a blocului, într-o declarație în numele celor 27 de state membre.

„UE nu va tolera un astfel de comportament rău intenționat, în special activitățile care vizează să ne degradeze infrastructura critică, să slăbească coeziunea societății și să influențeze procesele democratice”, a adăugat el, referindu-se la alegerile pentru Parlamentul European din iunie.

Folosind un limbaj la fel de critic, NATO a cerut Moscovei să își respecte „obligațiile internaționale” și a subliniat că Alianța va „utiliza capacitățile necesare pentru a descuraja, apăra și contracara întregul spectru de amenințări cibernetice”.

Ambele entități au dat vina pe APT28, acronim pentru Advanced Persistent Threat Actor 28, un grup de spionaj cibernetic legat de serviciul militar de informații al Rusiei (GRU).

În Germania, APT28 este acuzat de compromiterea conturilor de e-mail ale membrilor Partidului Social-Democrat (SPD), principala forță din coaliția de guvernare. Berlinul l-a convocat deja pe însărcinatul cu afaceri interimar al ambasadei ruse.

„Acest lucru este absolut intolerabil și inacceptabil și va avea consecințe”, a declarat ministrul german de externe, Annalena Baerbock.

În Republica Cehă, grupul ar fi vizat unele instituții de stat prin exploatarea unei „vulnerabilități necunoscute anterior în Microsoft Outlook”, a declarat vineri Ministerul Afacerilor Externe al țării. Interferențele au început în 2023, a precizat acesta, potrivit Euronews.

Publicarea constatărilor de către cele două țări a atras după sine declarații de denunțare din partea UE și NATO, care au fost publicate aproape simultan.

Vestea vine pe fondul unei atmosfere de alertă ridicată în Europa de Est și de Nord cu privire la pericolele reprezentate de războiul hibrid rusesc.

În ultimele zile, Estonia, Letonia, Lituania, Suedia și Finlanda au tras un semnal de alarmă cu privire la bruiajul semnalelor GPS, care a obligat compania aeriană finlandeză Finnair să suspende serviciile către Tartu, un oraș din Estonia. Fenomenul este văzut ca o nouă încercare a Kremlinului de a se răzbuna pentru sancțiunile impuse din cauza invaziei din Ucraina.

„Aceste incidente fac parte dintr-o campanie de intensificare a activităților pe care Rusia continuă să le desfășoare în zona euroatlantică, inclusiv pe teritoriul Alianței și prin intermediul unor persoane interpuse”, a precizat joi NATO. „Aceasta include sabotaje, acte de violență, interferențe cibernetice și electronice, campanii de dezinformare și alte operațiuni hibride.”

Cu ocazia Zilei mondiale a Libertății Presei, Comisia își reiterează angajamentul de a sprijini libertatea și pluralismul presei, în UE și în afara acesteia, subliniind că jurnaliștii ar trebui să poată lucra liber și în siguranță, un lucru care se află în centrul valorilor și al democrațiilor UE.

„Astăzi aducem un omagiu tuturor jurnaliștilor și lucrătorilor din mass-media care ne informează, uneori cu riscul vieții lor. Este de datoria democrațiilor să îi protejeze. În UE, am adoptat legi fără precedent, prin Legea privind libertatea presei și o directivă pentru combaterea litigiilor abuzive împotriva jurnaliștilor. Solicităm statelor membre să pună în aplicare aceste norme cât mai curând posibil. Comisia își va continua eforturile pentru a contribui la soluționarea provocărilor cu care se confruntă mass-media, inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea economică a sectorului media”, a declarat vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová.

„Garantarea faptului că jurnaliștii își pot desfășura activitatea într-un peisaj mediatic sănătos este vitală pentru democrațiile noastre. Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind libertatea presei săptămâna viitoare, în această Zi mondială a libertății presei, UE este mai bine echipată ca niciodată cu un set impresionant de instrumente pentru a susține independența și pluralismul mass-media”, a adăugat comisarul pentru piața internă, Thierry Breton.

În ultimii ani, jurnaliștii s-au confruntat cu un număr tot mai mare de atacuri. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a luat măsuri concrete și a făcut din protecția jurnaliștilor unul dintre elementele-cheie ale legislației noastre privind mass-media, unele dintre acestea intrând deja în vigoare săptămâna viitoare.

Luni, 6 mai, vor intra în vigoare noile norme privind procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP), care le oferă jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului instrumentele necesare pentru a lupta împotriva procedurilor judiciare abuzive. Marți, 7 mai, va intra în vigoare și Actul european privind libertatea presei, care aduce garanții suplimentare privind independența editorială, pluralismul mediatic, transparența și corectitudinea, precum și o mai bună cooperare a autorităților media prin intermediul unui nou Consiliu european pentru mass-media. Aceste inițiative fac parte dintr-o strategie europeană cuprinzătoare pentru mass-media, care se bazează pe Planul de acțiune european pentru democrație și pe Planul de acțiune pentru mass-media și audiovizual (MAAP). În plus, Comisia a publicat astăzi un studiu care prezintă progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește punerea în aplicare a Recomandării Comisiei privind protecția, siguranța și responsabilizarea jurnaliștilor.

Germania a declarat că are dovezi că hackerii sponsorizați de statul rus s-au aflat în spatele unui atac cibernetic „intolerabil” de anul trecut, în care mai multe site-uri web au fost deconectate, aparent ca răspuns la decizia Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina, relatează The Guardian.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că o anchetă a guvernului federal privind atacul cibernetic din 2023 asupra Partidului Social-Democrat (SPD) – parte a coaliției de guvernare din Germania și partidul cancelarului Olaf Scholz – tocmai s-a încheiat.

„Astăzi putem spune fără ambiguitate [că] putem atribui acest atac cibernetic unui grup numit APT28, care este condus de serviciul de informații militare al Rusiei”, a declarat ea într-o conferință de presă în timpul unei vizite în Australia. „Cu alte cuvinte, a fost un atac cibernetic rusesc sponsorizat de stat împotriva Germaniei, iar acest lucru este absolut intolerabil și inacceptabil și va avea consecințe”.

Grupul APT28, cunoscut și sub numele de Fancy Bear sau Pawn Storm, a fost acuzat de zeci de atacuri cibernetice în țări din întreaga lume. Centrul Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie a descris unitatea ca fiind „un actor experimentat în materie de amenințări” care „a folosit instrumente precum X-Tunnel, X-Agent și CompuTrace pentru a pătrunde în rețelele țintă”.

Baerbock nu a oferit mai multe detalii despre atacul cibernetic împotriva SPD. Anul trecut, unitatea de răspuns în materie de securitate informatică a UE, CERT-EU, a luat act de un raport al presei germane potrivit căruia un cadru executiv al SPD ar fi fost ținta unui atac cibernetic în ianuarie 2023 „care a dus la o posibilă expunere a datelor”. Aceasta a declarat că ar fi existat „semne concrete” că ar fi fost de origine rusă.

În același timp, Berlinul a declarat că hackeri activiști ruși au scos din funcțiune mai multe site-uri germane ca răspuns la decizia sa de a trimite tancuri în Ucraina, deși cu puține efecte tangibile.

În ianuarie 2023, Germania se apropia de decizia de a trimite tancuri de luptă Leopard 2 pe linia frontului, după ce Ucraina a apelat la o flotă de 300 de tancuri din Europa.

Grupul de hackeri pro-Rusia Killnet și-a asumat la vremea respectivă creditul pentru atac, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat: „Nu suntem la curent cu ceea ce este [Killnet]. Sincer, ne întrebăm de ce un grup de hackeri este asociat cu Rusia și nu cu o altă țară europeană”.

Comentariile lui Baerbock survin la două luni după ce presa rusă a publicat o înregistrare audio a unei reuniuni a unor înalți oficiali militari germani, după ce unul dintre participanți a intrat în legătură prin intermediul unei „conexiuni neautorizate”, ceea ce a dus la scurgerea de informații.

Atacurile cibernetice sunt considerate oficial de liderii europeni ca făcând parte din războiul „hibrid” al Rusiei împotriva Ucrainei și a UE. Dezinformarea pe rețelele de socializare și site-urile de știri false sau de tip doppelganger, care arată aproape exact ca mass-media legitime, fac parte din arsenalul desfășurat de Kremlin, cu peste 17.000 de unități de dezinformare identificate de UE de la începutul războiului.