Oficiali din domeniul justiției din cinci țări occidentale care formează așa-numita alianță ”Five Eyes” au anunțat că vor sprijini Ucraina pentru judecarea crimelor de război comise de forțele ruse, anunță AFP, citat de Agerpres.

Miniştri de justiţie sau procurori generali din SUA, Regatul Unit, Australia, Canada şi Noua Zeelandă au făcut cunoscut, într-un comunicat, faptul că susţin acţiunea procurorului general al Ucrainei, Irina Venediktova, de a-i trage la răspundere pe cei responsabili pentru ”crimele de război comise în timpul invaziei ruse”.

”Sprijinim urmărirea justiției de către Ucraina și prin intermediul altor anchete internaționale, inclusiv la Curtea Penală Internațională, la Organizația Națiunilor Unite și la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, precum și în propriile noastre jurisdicții, pentru a asigura investigarea și urmărirea penală promptă, echitabilă și eficientă a unor astfel de infracțiuni în conformitate cu legislația ucraineană, internă sau internațională”, este precizat într-un comunicat dat publicității de cele cinci țări.

#StandWithUkraine 🇺🇦
🇦🇺 🇨🇦 🇳🇿 🇬🇧 🇺🇸 https://t.co/5KV8OQXi3E

— Iryna Venediktova (@VenediktovaIV) May 20, 2022

Acestea condamnă ”guvernul rus pentru acțiunile sale” și îi solicită ”să pună capăt tuturor încălcărilor dreptului internațional, să oprească invazia ilegală și să coopereze în eforturile de a-i trage la răspundere” pe cei responsabili.

Ucraina a deschis mii de dosare pentru presupuse crime de război săvârşite de soldaţii ruşi începând din 24 februarie, iar un prim proces a fost demarat în această săptămână.

Ucraina a deschis mii de dosare pentru presupuse crime de război săvârşite de soldaţii ruşi începând din 24 februarie, iar un prim proces a fost demarat în această săptămână.

Recent, Parlamentul European a solicitat statelor membre UE printr-o rezoluție să ia toate măsurile necesare în cadrul procedurilor și instanțelor internaționale pentru a sprijini urmărirea penală a regimurilor ruse și belaruse pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și agresiune.

Accederea României în programul Visa Waiver a fost discutată în trilaterala ambasadorului României la Washington cu ministrul de interne Lucian Bode și șeful Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, potrivit unei postări pe Facebook.

„M-am bucurat să îl revăd pe Secretarul Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, membru al Guvernului federal, Alejandro Majorkas, de data aceasta alături de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Având în vedere faptul că familia maternă a Secretarului Majorkas are origini românești, mama lui fiind născută în București, iar străbunicii în Suceava, întâlnirea a fost și un prilej pentru o incursiune emoționantă în istoricul familiei sale”, a scris Andrei Muraru, pe Facebook.

Diplomatul român a menționat că cei trei au discutat „în detaliu despre unul dintre țelurile României în relația bilaterală cu Statele Unite – accederea în programul Visa Waiver”. „Vom lucra împreună pentru a elimina această barieră și pentru a întări astfel relațiile economice, culturale și nu în ultimul rând sociale, între comunități”, a declarat Andrei Muraru, legat de acest subiect.

La rândul său, ministrul afacerilor interne Lucian Bode a transmis dorința autorităților române de a intensifica dialogul cu partea americană în acest dosar, astfel încât cetățenii români să poată călători cât mai curând fără vize în SUA.

„Din postura de aliat stabil și de încredere al SUA, sper să avem cât mai curând progrese concrete privind accederea României la Programul Visa Waiver. Omologul meu m-a asigurat de tot sprijinul său în acest sens”, a declarat demnitarul român, potrivit unui comunicat.

Lucian Bode a efectuat o vizită în SUA, în perioada 16-18 mai, cu prilejul  aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA, o bornă semnificativă a relațiilor bilaterale dintre cele două state.

În cadrul vizitei, ministrul afacerilor interne a avut întrevederi la Departamentul de Stat, Departamentul pentru Securitate Internă și Congresul SUA.

Discuțiile cu oficialii americani au vizat eforturile instituționale în acord cu recomandările Departamentului de Stat formulate în cadrul Raportului privind traficul de persoane (TiP Report), România dispunând de instrumentele necesare pentru un răspuns adecvat la provocările generate de acest tip de criminalitate, respectiv structuri, legislație, strategii și planuri de acțiune.

Întâlnirile au constituit, de asemenea, o excelentă oportunitate de reconfirmare a cooperării foarte bune dintre autoritățile române și agențiile de aplicare a legii din SUA în domeniul combaterii criminalității organizate, cu accent pe combaterea migrației ilegale și a criminalității cibernetice, precum și a intensificări schimbului de informații.

În cadrul întrevederilor cu membri ai Congresului SUA, Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Nicolae Bode, a discutat provocările actualului context regional atât din perspectiva gestionării crizei umanitare generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, cât și în plan securitar.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi, 19 mai 2022, la invitația secretarului de stat american Antony Blinken, la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU (CS ONU) cu tema „Menținerea păcii și securității internaționale – conflict și securitate alimentară”, organizată de SUA, țară care deține președinția pe luna în curs a Consiliului de Securitate ONU, la sediul ONU din New York, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro. 

Participarea ministrului român de externe la evenimentul de la New York are loc în continuarea participării la reuniunea ministerială cu tema „Apel la acțiune pentru securitatea alimentară globală”, desfășurată la 18 mai 2022, precum și a dialogului său cu secretarul de stat al SUA pe tema securității alimentare, din marja reuniunii informale a miniștrilor de externe NATO de la Berlin (14-15 mai 2022).

Dezbaterea deschisă a CS ONU organizată de SUA a avut ca obiectiv analizarea modalităților de coagulare și eficientizare a eforturilor internaționale pentru a reduce impactul crizei alimentare globale asupra păcii și securității internaționale, ale cărei efecte sunt exacerbate de impactul provocat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Ministrul român al afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat oportunitatea organizării reuniunii și a reiterat în plenul Consiliului de Securitate al ONU condamnarea de către România, în termenii cei mai fermi, a agresiunii militare legale a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Referindu-se la situația umanitară din Ucraina, în continuă deteriorare, ministrul Aurescu a reafirmat solidaritatea României cu poporul ucrainean și a prezentat sprijinul umanitar acordat de țara noastră refugiaților ucraineni, menționând totodată hub-ul umanitar de la Suceava, funcțional din luna martie.

Ministrul Bogdan Aurescu a atras atenția că România a facilitat acordarea sprijinului internațional pentru statul vecin inclusiv prin autorizarea rapidă a solicitării Programului Mondial Alimentar de stabilire a prezenței sale temporare în România pentru acordarea de ajutor refugiaților ucraineni.

În intervenția sa, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat implicațiile complexe ale conflictului militar declanșat de Rusia, inclusiv din perspectiva securității alimentare, pentru multe state din diverse regiuni ale lumii. Totodată, a subliniat conexiunea între insecuritatea alimentară, generată inclusiv de creșterea prețurilor la alimente la nivel global, și fenomenele de tulburări sociale, cu riscuri aferente la adresa păcii și securității internaționale.

„De la începutul războiului, peste un milion de refugiați au trecut granița româno-ucraineană, iar sprijinul umanitar oferit de România a fost foarte consistent. Un centru umanitar de colectare și distribuire a ajutorului umanitar internațional funcționează din luna martie în apropierea graniței româno-ucrainene. De asemenea, am răspuns solicitărilor internaționale de facilitare a ajutorului pentru Ucraina. De exemplu, am răspuns cu promptitudine solicitării Programului Alimentar Mondial de a stabili o prezență în România pentru a facilita ajutorul de urgență pentru Ucraina”, a precizat Bogdan Aurescu. 

Mai mult, a argumentat importanța abordării cu prioritate a chestiunilor corelate insecurității alimentare și prin sublinierea conexiunii dintre asigurarea fluxului sistemelor alimentare și progresul în domeniul protecției climei, finanțării dezvoltării și al altor priorități cuprinse în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

Șeful diplomației române a arătat că piața de cereale este puternic afectată ca urmare a agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, având în vedere că cele două state sunt actori importanți în comerțul mondial în acest domeniu.

Astfel, ministrul român a informat statele ONU cu privire la eforturile multidimensionale întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, care vizează pe de o parte susținerea economiei ucrainene și, pe de altă parte, limitarea efectelor crizei alimentare la nivel global, prin facilitarea transportului pe teritoriul României pentru transportatorii din Ucraina și prin oferirea de rute alternative pentru exportul de cereale din această țară, inclusiv prin Portul Constanța de la Marea Neagră și prin porturile românești de la Dunăre. 

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat ideea conform căreia România este unul dintre statele cu cea mai bună poziție pentru a acționa ca un hub de tranzit și export pentru cerealele provenind din Ucraina și a precizat că, de la declanșarea conflictului din Ucraina, peste 240.000 de tone de cereale din Ucraina au fost exportate prin portul Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră. Șeful diplomației române a arătat că aceste eforturi consolidează profilul României de actor care contribuie în mod pragmatic la asigurarea stabilității regionale și globale, inclusiv a securității alimentare.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat apelul la mobilizarea unui efort cât mai larg la nivel internațional, pentru realizarea unui coridor de transport, inclusiv maritim, care să implice și rutele și porturile românești, pentru a ușura realizarea exporturilor ucrainene către destinații terțe.  

Șeful diplomației române a anunțat, totodată, faptul că România va găzdui, începând cu anul 2023, un Centru Regional de Agrometeorologie pentru Europa, aprobat de Organizația Meteorologică Mondială. Acesta va juca un rol important în sprijinirea adaptării la schimbările climatice.

Ministrul român de externe a evidențiat, și în acest context, importanța coagulării și eficientizării eforturilor de tip multilateral, inclusiv de la nivelul ONU, pentru coordonarea răspunsului internațional la efectele pe scară largă ale războiului din Ucraina, inclusiv în domeniul securității alimentare.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a respins în termeni fermi acuzațiile complet nefondate lansate de reprezentantul Federației Ruse în cadrul dezbaterii potrivit cărora ar exista o „înțelegere” ca Ucraina să exporte cereale către Occident contra asistenței militare acordate Ucrainei. Șeful diplomației române a atras atenția că nu este prima dată când Federația Rusă încearcă să propage astfel de informații complet eronate, autoritățile române reacționând prompt pentru a le respinge ca false și manipulatorii.

„Căutăm toate soluțiile posibile pentru a asigura un acces mai bun la porturile românești de pe Dunăre și la portul Constanța de la Marea Neagră. De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Constanța a devenit principala poartă de acces pentru transporturile de cereale ucrainene către lumea exterioară. Până în prezent, peste 240.000 de tone de cereale au fost exportate din Ucraina prin portul Constanța”, a spus el. 

În final, ministrul Bogdan Aurescu a făcut apel la orientarea deciziilor și acțiunilor viitoare ale ONU și ale statelor membre în vederea construirii unui sistem alimentar sustenabil, accesibil și sigur la nivel global și a evidențiat inclusiv rolul actorilor neguvernamentali, în special al societății civile și al sectorului privat, în dezvoltarea rezilienței și în abordarea insecurității alimentare la nivel mondial.

La eveniment au participat înalți demnitari din 75 de țări, reprezentanți ai statelor membre ale Consiliului de Securitate, precum și ai altor state din diverse regiuni ale lumii, atât din state care sunt sau ar putea fi afectate în mod direct de insecuritatea alimentară, din cauza războiului ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a dus inclusiv la blocarea de către Rusia a exporturilor de cereale din această țară, respectiv state care pot contribui la consolidarea securității alimentare, a nutriției și a rezilienței la nivel global, inclusiv state membre ale G7, respectiv alte state, printre care și România. De asemenea, au participat și prezentat analize asupra tematicii în discuție Secretarul General al ONU, António Guterres, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial, David Beasley, directorul general al Organizației pentru Alimentație și Agricultură, Qu Dongyu.

Înalții oficiali ai ONU au informat cu privire la legătura directă, bidirecțională, dintre conflicte și insecuritatea alimentară, subliniind exacerbarea fenomenului insecurității alimentare în contextul impactului global al agresiunii ruse împotriva Ucrainei, și au avansat măsuri pe care ONU le are în vedere ca răspuns la provocările rezultate de aceste fenomene. Miniștrii de externe care au luat cuvântul au evocat situația gravă la nivel global generată de insecuritatea alimentară, deteriorată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei și s-au concentrat pe acțiunile imediate pe care statele membre ONU le pot lua, individual și colectiv, pentru atenuarea insecurității alimentare, inclusiv modalități de combatere a efectelor crizei energetice și financiare.

De asemenea, au evidențiat o serie de modalități prin care comunitatea internațională ar trebui să acționeze pentru stoparea accelerării insecurității alimentare la nivel mondial și pentru evitarea destabilizării statelor cu economii fragile și a unui impact disproporționat.