Connect with us

U.E.

13 partide membre PPE solicită excluderea Fidesz din familia popularilor europeni după ce Viktor Orban și-a asigurat puteri sporite printr-un vot al Parlamentului: Reprezintă ”o încălcare clară a valorilor europene”

Published

on

© consilium.europa.eu

13 lideri ai unor partide membre ale Partidului Popular European din 11 țări, printre care și premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis și prim-minsitrul norvegian Erna Solberg, solicită președintelui PPE, Donald Tusk, excluderea partidului condus de Viktor Orban din această familie politică europeană, informează Politico Europe.

Astfel, a fost declanșată o procedură în urma căreia Fidesz, reprezentat de 12 eurodeputați în Parlamentul European, ar putea să-și piardă calitatea de membru al Partidului Popular European, principala forță pe scena politică europeană.

Solicitatea celor 13 lideri, înaintată printr-o scrisoare comună, vine la scurt timp după ce Parlamentul de la Budapesta a votat cu 137 de voturi pentru și 53 împotrivă în favoarea unei legi în urma căreia executivul condus de prim-ministrul Viktor Orban va putea guverna prin ordonanțe de urgență pe o perioadă nedeterminată, gest primit cu îngrijorare de Comisia Europeană și Parlamentul European.

© Anna Júlia Donáth/ Twitter

În scrisoarea adresată fostului președinte al Consiliului European, liderii celor 13 partide naționale, printre care Mitsotakis, Solberg, Petteri Orpo (liderul partidului Coaliția Națională din Finlanda) și Rutger Ploum (liderul partidului Apelul Creștin-Democrat – CDA, din Olanda) au semnalat că noile legi din Ungaria reprezintă ”o încălcare clară a principiilor de bază ale democrației și a valorilor europene”.

”Ne temem că premierul Orban se va folosi de puterile recent dobândite pentru a extinde controlul guvernului asupra societății civile”, semnalează aceștia care cer ”excluderea Fidesz din PPE, în conformitate cu articolul 9 din statutul Partidului Popular European”.

Potrivit regulilor interne, președintele PPE sau ”șapte partide membre sau asociate PPE din cinci țări diferite” pot propune suspendarea sau exluderea unui alt membru.

Să nu uităm că popularii europeni au decis deja la 20 martie 2019, cu largă majoritate, suspendarea calității de membru al PPE a partidului Fidesz, după mai multe apeluri ca formațiunea politică condusă de premierul ungar Viktor Orban să fie supusă unor măsuri disciplinare pentru încălcarea principiilor statului de drept, decizie care a fost prelungită la începutul acestui an pentru o perioadă nedeterminată. 

Astfel, partidului Fidesz i s-a retras dreptul de a vota în cadrul întâlnirilor organizate de popularii europeni, formațiunea în fruntea căreia se află Viktor Orban pierzând în același timp dreptul de a propune candidați pentru anumite posturi în cadrul PPE. 

Scrisoarea, inițiată de Partidul Moderat din Suedia, nu a fost semnată de către liderii unora dintre cele mai mari partide naționale membre PPE, cum ar fi creștin-democrații din Germania (CDU), Les Républicains din Franța sau Partidul Popular din Spania.

De altfel, premierul ungar Viktor Orban i-a cerut președintelui Uniunii Creștin Democrate Annegret Kramp-Karrenbauer, să intervină pentru a contracara criticile preşedintelui Partidului Popular European Donald Tusk împotriva politicii sale, care a menționat că ”folosirea pandemiei pentru a instaura o stare de urgenţă permanentă este periculoasă din punct de vedere politic şi inacceptabilă din punct de vedere moral”.

Cu toate acestea, scrisoarea conține suficiente semnături pentru ca această nouă ieșire din decor a premierului Viktor Orban să fie discutată și supusă votului în cadrul următoarei reuniuni a popularilor europeni, programată pentru luna iunie. 

Premierul ungar Viktor Orban a obţinut undă verde din partea Parlamentului pentru a legifera prin ordonanţe în cadrul unei stări de urgenţă pe perioadă nedeterminată.

Noile dispoziţii îi vor permite premierului ungar să prelungească pe termen nedeterminat starea de urgenţă în vigoare de la 11 martie, fără a mai cere aprobarea parlamentului. În cadrul acestui regim, guvernul poate ”suspenda utilizarea anumitor legi prin decret, se poate eschiva de dispoziţii statutare şi poate introduce alte măsuri extraordinare”, prin ordonanţe guvernamentale, cu scopul de a garanta ”sănătatea, securitatea personală şi materială a cetăţenilor, precum şi economia”.

În urma acestei hotărâri, Comisia Europeană, prin vocea președintelui Ursula von der Leyen, a atenționat că măsurile de urgență impuse de statele membre pentru combaterea pandemiei de coronavirus trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar și trebuie să fie strict proporționale.

Un semnal de alarmă a venit și din partea Parlamentului European, președintele David Sassoli solicitând Comisiei Europene să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă prevederile articolului 2 din Tratatul Uniunii Europene.

Îngrijorări au manifestat și Germania, Franța, Belgia și alte zece țări UE care, într-o reacție ce viza indirect decizia de luni a Parlamentului de la Budapesta, au precizat că există ”riscul încălcării principiilor statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență”, semnalând că ”măsurile de urgență ar trebui să fie limitate la ceea ce este strict necesar, proporționale și temporare”.

Ungaria este statul împotriva căruia Parlamentul European a votat la 12 septembrie 2018 raportul Sargentini, activând astfel Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene, ca urmare a deciziilor adoptate de premierul Viktor Orban ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Ministrul Bogdan Aurescu participă luni la reuniunea miniștrilor de externe din statele UE, pe agenda discuțiilor aflându-se situația din Mediterana de Est, relațiile Uniunii cu China și Rusia, evoluțiile din Belarus

Published

on

© MAE

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, participă luni, la Bruxelles, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, pe agenda discuțiilor aflându-se situația din Mediterana de Est, cea din Liban, relațiile UE-China și UE-Rusia, evoluțiile din Belarus.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Aurescu va participa alături de ceilalți miniștri UE la un mic dejun de lucru Svetlana Tihanovskaia, lider al opoziţiei belaruse.

În cadrul reuniunii, miniștrii de externe și Înaltul Reprezentant Josep Borrell vor trece în revistă, din perspectiva ultimelor evoluții, o serie de subiecte de actualitate, precum situația din Mediterana de Est, situația din Liban, relațiile UE-China și situația din Hong Kong, relațiile UE-Rusia și situația din Venezuela.

Totodată, pe agenda de discuții mai figurează situația din Libia, relațiile UE-Uniunea Africană și evoluțiile din Belarus, precum și o dezbatere strategică, în cadrul unui dejun de lucru, pe tema viitorului parteneriatelor UE cu statele din vecinătatea sudică.

Conform sursei citate, în ceea ce priveşte situaţia din Libia, Aurescu va pune accentul pe fereastra de oportunitate creată de recenta semnare a armistiţiului între părţile aflate în conflict, precum şi de evoluţiile politice de ultimă oră. România susţine necesitatea unor discuţii politice de substanţă, care să conducă la o soluţie paşnică şi durabilă, a evidenţiat MAE.

Ministrul Aurescu va prezenta perspectiva României cu privire la modalităţile de eficientizare a cooperării UE cu Uniunea Africană şi necesitatea de identificare a priorităţilor pe care UE doreşte să le sprijine în continuare, ţinând cont şi de impactul pandemiei de COVID-19.

”În ceea ce privește situația din Belarus, vor fi discutate evoluțiile recente și se va evalua necesarul de sprijin financiar al UE și al statelor membre. Accentul va fi pus pe necesitatea de a adopta cât mai curând sancțiunile UE împotriva celor vinovați de falsificarea alegerilor prezidențiale și reprimarea violentă a protestelor din această țară, așa cum s-a convenit la reuniunea informală Gymnich de la Berlin (27-28 august). Ministrul Bogdan Aurescu va reitera sprijinul României pentru democratizarea Belarusului și pentru societatea civilă, punctând necesitatea ca susținerea venită din partea UE și a statelor membre să fie cât mai bine adaptată la necesitățile actuale ale societății belaruse, pentru a contribui la un impact cât mai concret pe acest palier”, potrivit sursei mai sus citate.

Cu privire la vecinătatea sudică, ministrul Bogdan Aurescu va aborda necesitatea de redefinire a parteneriatului cu statele din regiune, la 25 de ani de la lansarea procesului Barcelona și în contextul priorităților pe care Uniunea le va promova în cooperarea cu regiunea, ținând cont de noul cadru financiar multianual (2021-2027).

De asemenea, în marja participării la reuniunea ministerială, șeful diplomației române va avea o întâlnire bilaterală cu Miroslav Lajcak, reprezentantul special al UE pentru dialogul Belgrad-Pristina, cu care va discuta ultimele evoluții din cadrul dialogului și alte aspecte din Balcanii de Vest.

 

 

Continue Reading

U.E.

Celebrul fotbalist Lionel Messi a câștigat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene dreptul de a-și înregistra numele ca marcă, după un proces de nouă ani

Published

on

©Leo Messi/ Facebook

Celebrul fotbalist Lionel Messi își poate înregistra numele ca marcă, a decis joi Curtea de Justiție a Uniunii Europene după un proces care s-a întins pe parcursul la nouă ani, informează Politico Europe.

Apelul făcut de compania spaniolă de ciclism Massi şi de biroul pentru proprietate intelectuală al UE, EUIPO, a fost respins, anunță Adevărul.ro.

Fotbalistul a aplicat pentru înregistrarea numelui său ca marcă în 2011, dar compania Massi a obiectat, motivând că numele poate fi confundat cu cel al lui Lionel Messi.

Hotărârea Curții de Justiție a UE pune astfel capăt unor șicane juridice între Lionel Messi și compania Massi, care durează de nouă ani.

Firma spaniolă a reuşit, în primă fază, să oprească eforturile lui Messi de a-şi înregistra numele ca marcă. În 2018, însă, Tribunalul General al Uniunii Europene  i-a dat dreptate fotbalistului, motivând că jucătorul este mult prea cunoscut de publicul larg pentru a exista pericolul unor astfel de confuzii.

Decizia a fost atacată, dar apelul a fost respins acum de cel mai înalt for juridic al UE. Decizia este finală şi, în consecinţă, numele lui Messi devine definitiv marcă înregistrată în UE.

Continue Reading

U.E.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, critică faptul că un număr mic de femei ocupă posturi de conducere la nivel mondial, în special în domeniile economic şi financiar

Published

on

© European Central Bank/ Twitter

Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a criticat vineri faptul că un număr mic de posturi de conducere, inclusiv în cadrul instituției în fruntea căreia se află, sunt deținute de femei, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Există în continuare mult prea puţine femei în posturi de conducere la nivel mondial, în special în domeniile economic şi financiar, inclusiv la băncile centrale”, a declarat Christine Lagarde, prima femeie numită la conducerea BCE, într-un interviu pentru revista franceză Challenges. “Din cei 25 de membri ai consiliului guvernatorilor BCE, Isabel Schnabel şi cu mine suntem singurele femei…Aceasta nu este normal”, a adăugat Lagarde.

Aceasta a completat că pandemia de coronavirus a făcut situația femeilor mai dificilă. ”Femeile ocupă aproape 70% din locurile de muncă în sistemul de sănătate, în consecinţă sunt mult mai expuse riscului pe plan sanitar. Odată cu izolarea, femeile sunt pe toate fronturile, obligate să muncească şi în acelaşi timp să aibă grijă de copii, fără a mai vorbi de violenţa domestică. La fel ca în toate crizele economice, femeile sunt mai expuse riscului de a-şi pierde locul de muncă sau să le fie diminuat salariul”, a apreciat Christine Lagarde.

În UE, femeile câștigă în medie cu 16 % mai puțin decât bărbații și se confruntă în continuare cu bariere în calea accesului și a menținerii pe piața forței de muncă. De asemenea, acestea sunt în continuare subreprezentate în pozițiile de conducere, inclusiv în cele mai mari întreprinderi din UE, unde doar 8 % din directorii generali sunt femei.

Acestea sunt unele dintre motivele pentru care, la 5 martie, Comisia Europeană a prezentat Strategia privind egalitatea de gen pe perioada 2020-2025, în care UE detaliază modul în care va îndeplini promisiunea făcută de președinta von der Leyen ca Europa să ofere aceleași oportunități tuturor celor care au aceleași aspirații.

Astfel, pentru a soluția problema remunerației inegale, Comisia a lansat o consultare publică privind transparența salarială și va prezenta măsuri obligatorii până la sfârșitul anului 2020.

De asemenea, pentru ca femeile să își poată realiza întregul potențial pe piața forței de muncă, Comisia își va intensifica eforturile de asigurare a respectării standardelor UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, astfel încât atât femeile, cât și bărbații să aibă posibilitatea reală de a face alegeri în ceea ce privește dezvoltarea lor pe plan personal și profesional. Egalitatea de gen în contextul legat de piața forței de muncă, de incluziunea socială și de educație va continua să fie monitorizată prin intermediul semestrului european.

În același timp, Comisia și-a propus să promoveze participarea femeilor în politică, inclusiv la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, și prin intermediul finanțării și al schimbului de bune practici. Executivul european depunând eforturi pentru a atinge un echilibru de gen de 50 % la toate nivelurile propriei conduceri până la sfârșitul anului 2024.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending