Connect with us

U.E.

13 partide membre PPE solicită excluderea Fidesz din familia popularilor europeni după ce Viktor Orban și-a asigurat puteri sporite printr-un vot al Parlamentului: Reprezintă ”o încălcare clară a valorilor europene”

Published

on

© consilium.europa.eu

13 lideri ai unor partide membre ale Partidului Popular European din 11 țări, printre care și premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis și prim-minsitrul norvegian Erna Solberg, solicită președintelui PPE, Donald Tusk, excluderea partidului condus de Viktor Orban din această familie politică europeană, informează Politico Europe.

Astfel, a fost declanșată o procedură în urma căreia Fidesz, reprezentat de 12 eurodeputați în Parlamentul European, ar putea să-și piardă calitatea de membru al Partidului Popular European, principala forță pe scena politică europeană.

Solicitatea celor 13 lideri, înaintată printr-o scrisoare comună, vine la scurt timp după ce Parlamentul de la Budapesta a votat cu 137 de voturi pentru și 53 împotrivă în favoarea unei legi în urma căreia executivul condus de prim-ministrul Viktor Orban va putea guverna prin ordonanțe de urgență pe o perioadă nedeterminată, gest primit cu îngrijorare de Comisia Europeană și Parlamentul European.

© Anna Júlia Donáth/ Twitter

În scrisoarea adresată fostului președinte al Consiliului European, liderii celor 13 partide naționale, printre care Mitsotakis, Solberg, Petteri Orpo (liderul partidului Coaliția Națională din Finlanda) și Rutger Ploum (liderul partidului Apelul Creștin-Democrat – CDA, din Olanda) au semnalat că noile legi din Ungaria reprezintă ”o încălcare clară a principiilor de bază ale democrației și a valorilor europene”.

”Ne temem că premierul Orban se va folosi de puterile recent dobândite pentru a extinde controlul guvernului asupra societății civile”, semnalează aceștia care cer ”excluderea Fidesz din PPE, în conformitate cu articolul 9 din statutul Partidului Popular European”.

Potrivit regulilor interne, președintele PPE sau ”șapte partide membre sau asociate PPE din cinci țări diferite” pot propune suspendarea sau exluderea unui alt membru.

Să nu uităm că popularii europeni au decis deja la 20 martie 2019, cu largă majoritate, suspendarea calității de membru al PPE a partidului Fidesz, după mai multe apeluri ca formațiunea politică condusă de premierul ungar Viktor Orban să fie supusă unor măsuri disciplinare pentru încălcarea principiilor statului de drept, decizie care a fost prelungită la începutul acestui an pentru o perioadă nedeterminată. 

Astfel, partidului Fidesz i s-a retras dreptul de a vota în cadrul întâlnirilor organizate de popularii europeni, formațiunea în fruntea căreia se află Viktor Orban pierzând în același timp dreptul de a propune candidați pentru anumite posturi în cadrul PPE. 

Scrisoarea, inițiată de Partidul Moderat din Suedia, nu a fost semnată de către liderii unora dintre cele mai mari partide naționale membre PPE, cum ar fi creștin-democrații din Germania (CDU), Les Républicains din Franța sau Partidul Popular din Spania.

De altfel, premierul ungar Viktor Orban i-a cerut președintelui Uniunii Creștin Democrate Annegret Kramp-Karrenbauer, să intervină pentru a contracara criticile preşedintelui Partidului Popular European Donald Tusk împotriva politicii sale, care a menționat că ”folosirea pandemiei pentru a instaura o stare de urgenţă permanentă este periculoasă din punct de vedere politic şi inacceptabilă din punct de vedere moral”.

Cu toate acestea, scrisoarea conține suficiente semnături pentru ca această nouă ieșire din decor a premierului Viktor Orban să fie discutată și supusă votului în cadrul următoarei reuniuni a popularilor europeni, programată pentru luna iunie. 

Premierul ungar Viktor Orban a obţinut undă verde din partea Parlamentului pentru a legifera prin ordonanţe în cadrul unei stări de urgenţă pe perioadă nedeterminată.

Noile dispoziţii îi vor permite premierului ungar să prelungească pe termen nedeterminat starea de urgenţă în vigoare de la 11 martie, fără a mai cere aprobarea parlamentului. În cadrul acestui regim, guvernul poate ”suspenda utilizarea anumitor legi prin decret, se poate eschiva de dispoziţii statutare şi poate introduce alte măsuri extraordinare”, prin ordonanţe guvernamentale, cu scopul de a garanta ”sănătatea, securitatea personală şi materială a cetăţenilor, precum şi economia”.

În urma acestei hotărâri, Comisia Europeană, prin vocea președintelui Ursula von der Leyen, a atenționat că măsurile de urgență impuse de statele membre pentru combaterea pandemiei de coronavirus trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar și trebuie să fie strict proporționale.

Un semnal de alarmă a venit și din partea Parlamentului European, președintele David Sassoli solicitând Comisiei Europene să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă prevederile articolului 2 din Tratatul Uniunii Europene.

Îngrijorări au manifestat și Germania, Franța, Belgia și alte zece țări UE care, într-o reacție ce viza indirect decizia de luni a Parlamentului de la Budapesta, au precizat că există ”riscul încălcării principiilor statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență”, semnalând că ”măsurile de urgență ar trebui să fie limitate la ceea ce este strict necesar, proporționale și temporare”.

Ungaria este statul împotriva căruia Parlamentul European a votat la 12 septembrie 2018 raportul Sargentini, activând astfel Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene, ca urmare a deciziilor adoptate de premierul Viktor Orban ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Donald Tusk, mesaj indirect către Germania: Dacă vreți cu adevărat să opriți agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, trebuie să renunțați la Nord Stream 2

Published

on

© EPP/ Flickr (EPP Congress, Bucharest, 2012)

Președintele Partidului Popular European, Donald Tusk, cunoscut critic al atitudinii agresive a Rusiei față de Ucraina, a declarat luni că singura modalitate prin care Moscova poate înceta ostilitățile față de Ucraina este prin abandonarea construcției gazoductului Nord Stream 2.

Dacă vreți cu adevărat să opriți agresiunea Rusiei împotriva Ucraina, trebuie să renunțați la Nord Stream 2. Mai simplu de atât nu se poate“, a scris Tusk, fost președinte al Consiliului European, pe Twitter.

Mesajul său vine după o reuniune prin videoconferință a miniștrilor de externe din țările UE, care au discutat și cu ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba cu privire la situația din regiune.

Într-o conferință de presă ce a urmat reuniunii, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a precizat că pentru moment Uniunea Europeană nu are în vedere impunerea de noi sancţiuni economice Moscovei sau expulzarea unor diplomaţi ruşi, deși s-a arătat îngrijorat de ceea ce a descris drept “cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată”, referindu-se la 150.000 de militari ruși care ar fi comasați la frontierele cu Ucraina și în Crimeea ilegal anexată.

Deși indirect, mesajul lui Tusk pare îndreptat către Germania, țara destinație a proiectului de gazoduct conceput și derulat de gigantul rus Gazprom, care nu vrea să renunțe la acest proiect despre care susține că este pur economic, în timp ce Statele Unite și mai mulți parteneri din Europa Centrală și de Est, inclusiv Polonia, atenționează că gazoductul are mize geopolitice și de sporire a dependenței Europei de gazul rusesc.

Apelul lui Tusk poate fi privit și în cheie politică, având în vedere că guvernul de la Berlin este condus de Angela Merkel, un membru marcant a creștin-democraților europeni, formațiune pan-europeană pe care fostul prim-ministru polonez o conduce din noiembrie 2019.

Președintele francez Emmanuel Macron l-a găzduit vineri, la Paris, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a inițiat consultări prin videoconferință în format trilateral cu cancelarul german Angela Merkel, cei trei lideri lansând un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.

Guvernul german a respins până acum orice intervenţie politică în masivul proiect, care este finanţat jumătate de compania rusă Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1 până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania prin Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina. În schimb, coordonatorul guvernului german pentru relațiile transatlantice a avertizat recent că “Nord Stream 2 este un obstacol în calea unui nou început, iar lucrările de construcție trebuie oprite”.

În ultimele săptămâni, SUA au sporit presiunile asupra Germaniei, secretarul de stat al SUA Antony Blinken având o primă, dar “scurtă întrevedere” cu ministrul german de externe Heiko Maas la Bruxelles, în marja participării la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO. În acest cadru, Blinken i-a transmis omologului german opoziția SUA față de conducta Nord Stream 2, afirmând că Washingtonul consideră acest proiect”o idee proastă, atât pentru Europa, cât şi pentru Statele Unite”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

La propunerea României, miniștrii de externe din UE vor dezbate în luna mai tema conflictelor prelungite din Marea Neagră, pe fondul tensiunilor dintre Ucraina și Rusiei

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

O discuție privind abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre va avea loc, la propunerea României, la reuniunea informală a miniștrilor de externe din țările UE din luna mai, a anunțat ministrul Bogdan Aurescu, la finalul reuniunii prin videoconferință a șefilor diplomațiilor europene în care temele pe agendă au inclus situațiile din Georgia, Belarus, Ucraina și cea a opozantului rus Alexei Navalnîi. La discuțiile cu privire la Ucraina a participat și ministrul afacerilor externe al acestei țări, Dmytro Kuleba, care a avut un schimb de opinii informal cu omologii săi din UE.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și omologii săi din UE au mai abordat relațiile UE-India, situația din Myanmar, stadiul Planului Comun de Acțiune Cuprinzător privind dosarul nuclear iranian, situația din Mozambic și Acordul post-Cotonou. Totodată, miniștrii au salutat adoptarea Concluziilor privind Vecinătatea Sudică, o Strategie UE pentru cooperare în regiunea Indo-Pacifică și Strategia integrată a UE în regiunea Sahel. 

În contextul discuțiilor privind situația tensionată dintre Rusia și Ucraina, șeful diplomației române “a reamintit că România susține un rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre, urmând ca o discuție dedicată acestui subiect să aibă la reuniunea informală Gymnich din mai 2021, ca urmare a propunerii ministrului Bogdan Aurescu”, subliniază MAE. Amintim că Bogdan Aurescu a adresat, la 19 noiembrie 2020, Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, o scrisoare co-semnată de omologii săi, miniștrii afacerilor externe din 10 state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia), prin care propune introducerea, ca punct distinct pe agenda unei viitoare reuniuni a Consiliului Afaceri Externe a miniștrilor de externe europeni, a unei discuții aprofundate cu privire la rolul UE în soluționarea conflictelor prelungite/înghețate din Vecinătatea sa Estică / regiunea Mării Negre.

Cu privire la Georgia, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell a prezentat ultimele evoluții privind eforturile UE de mediere între actorii politici și a invitat la o reflecție privind pașii viitori. Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat declarația comună a UE și SUA din 18 aprilie 2021 privind sprijinul pentru propunerea avansată în aceeași zi de Președintele Consiliului European Charles Michel în vederea facilitării încheierii unui acord între actorii politici georgieni implicați. A exprimat speranța că, pe baza propunerii menționate, aceștia vor găsi cea mai bună soluție politică pentru soluționarea crizei, evitând orice impact eventual asupra parcursului european. A reliefat importanța vitală a sprijinului Uniunii pentru susținerea în continuare a obiectivelor europene ale Georgiei, inclusiv în contextul mai larg al provocărilor cu care se confruntă statele din vecinătatea estică. 

Referitor la Belarus, Bogdan Aurescu a sprijinit necesitatea adoptării unor noi sancțiuni, în condițiile degradării continue a situației interne și încălcărilor continue ale drepturilor omului. A reamintit importanța accelerării demersurilor în vederea publicării de către Comisia Europeană a Planului Economic de Sprijin pentru un Belarus Democratic, idee susținută încă din septembrie 2020 prin scrisoarea comună semnată de Președinții României, Lituaniei și Poloniei.

În ceea ce privește cazul Alexei Navalnîi, ministrul român de externe a exprimat îngrijorarea față de înrăutățirea stării de sănătate a opozantului rus și a susținut propunerea implicării Crucii Roșii în acest caz. În plus, în contextul acțiunilor destabilizatoare continue ale Rusiei asupra statelor din Vecinătatea Estică, dar și asupra statelor membre, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat importanța unei abordări strategice a UE în relația cu Rusia.  

În cadrul discuțiilor privind stadiul pregătirii Summitului UE-India care va avea loc la Porto, la 8 mai 2021, șeful diplomației române a exprimat susținerea pentru o agendă ambițioasă și cuprinzătoare. A evidențiat că parteneriatul cu India privind conectivitatea și acordurile referitoare la schimbările climatice și investiții au potențialul de se materializa în beneficii concrete pentru ambele părți. Totodată, oficialul român a apreciat că aprofundarea relațiilor UE-India are vocația de a contribui la un angajament european sporit în regiunea indo-pacifică și a salutat, în acest context, adoptarea Concluziilor Consiliului referitoare la o Strategie a UE pentru cooperare cu această regiune, în numeroase domenii, precum conectivitatea, securitatea cibernetică, domeniul maritim sau cel sanitar. Ministrul român a subliniat interesul României de a se profila mai activ în regiunea indo-pacifică și de a contribui la implementarea viitoarei strategii. 

Citiți și Șeful diplomației UE: 150.000 de militari ruși sunt comasați la frontiera cu Ucraina și în Crimeea. Este cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată

Dezbaterea privind Ucraina a avut loc după vizita Președintelui Consiliului European Charles Michel la Kiev, la 3 martie, și reuniunea Consiliului de Asociere UE-Ucraina, din 11 februarie. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pentru parcursul european al țării și aprofundarea procesului de asociere politică, în baza Acordului semnat de UE și Ucraina în 2014, și de integrare economică, în baza Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb (DCFTA) din 2016. A reliefat importanța sprijinului constant și susținut al UE pentru continuarea eforturilor Ucrainei în realizarea reformelor, ca o condiție esențială pentru consolidarea statului de drept, democrației și rezilienței acestei țări. 

Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat preocupare pentru desfășurarea de trupe și echipamente ale Rusiei în Crimeea și la frontiera estică a Ucrainei, reiterând poziția principială a României privind susținerea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei. De asemenea, șeful diplomației române a accentuat necesitatea unei viziuni strategice privind Parteneriatul Estic (PaE) și a unei agende ambițioase post-2020, care să includă consolidarea cooperării în domeniul securității cu statele partenere. A reamintit că România susține un rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre, urmând ca o discuție dedicată acestui subiect să aibă la reuniunea informală Gymnich din mai 2021, ca urmare a propunerii ministrului Bogdan Aurescu.

În cadrul schimbului informal de opinii cu șeful diplomației ucrainene, Dmytro Kuleba, miniștrii de externe au abordat aspecte legate de evoluțiile politice și de securitate recente din Ucraina și din regiune. Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat apreciere pentru progresele înregistrate de Ucraina în implementarea procesului de reformă și a subliniat necesitatea continuării eforturilor, în beneficiul tuturor cetățenilor din această țară, mai ales în domeniul combaterii corupției și reformei justiției. S-a alăturat miniștrilor de externe europeni care au exprimat îngrijorare cu privire la încălcările repetate ale acordului de încetare a focului și la intensificarea mobilizării de forțe militare ruse în estul Ucrainei și în Crimeea anexată ilegal, respectiv pentru intenția Rusiei de a închide accesul pentru navigație în anumite zone ale Mării Negre. A exprimat sprijinul pentru o agendă ambițioasă a Summitului Parteneriatului Estic, planificat a se desfășura în a doua jumătate a acestui an, care să transmită un mesaj politic puternic de sprijin al UE pentru parteneri. Totodată, a reiterat necesitatea unui rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre.

Continue Reading

U.E.

Franța consideră că obligativitatea certificatelor de vaccinare pentru facilitarea călătoriilor externe nu poate fi luată în calcul momentan

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Obligativitatea certificatelor de vaccinare în vederea călătoriilor externe în Uniunea Europeană nu poate fi luată în calcul atâta vreme cât imunizarea anti-COVID nu este un proces complet la nivel european, a declarat luni ministrul francez pentru comerţul exterior, Franck Riester, citat de EFE, preluat de Agerpres.

„Dificultatea constă în faptul că deocamdată nu toate persoanele pot avea acces la vaccinare”, fără a fi condiţionate de criterii precum vârsta sau riscul de a dezvolta o boală, a declarat Riester, într-un interviu acordat postului de televiziune BFMTV Business. „Când lucrurile vor sta altfel, cu alte cuvinte când toată lumea va putea să se vaccineze, vom privi lucrurile în mod diferit. Trebuie să ne pregătim”, a mai precizat el.

Ministrul francez a pus accentul pe faptul că vor trebui examinate „chestiunile etice şi chestiunile juridice” ale problemei.

Comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a precizat pe 13 aprilie că se așteaptă ca adeverința electronică verde să fie demarată mai întâi ca un proiect pilot la începutul lunii iunie, astfel încât sistemul complet și reglementările care-l însoțesc să intre în vigoare la sfârșitul aceleiași luni, odată cu demararea sezonului estival.

Comisia Europeană a propus crearea unei adeverințe electronice verzi pentru a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19.

Adeverința electronică verde va constitui dovada că deținătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19.

Adeverințele vor fi disponibile gratuit, în format digital sau pe suport de hârtie, și vor include un cod QR care să le garanteze securitatea și autenticitatea. Comisia va institui un portal pentru a se asigura că toate adeverințele pot fi controlate în întreaga UE și va sprijini statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a adeverințelor.

Statele membre au în continuare responsabilitatea de a decide ce restricții în materie de sănătate publică pot fi eliminate pentru călători, dar vor trebui să aplice aceste derogări în același mod și călătorilor care dețin o adeverință electronică verde.

Săptămâna trecută, ambasadorii statelor membre reunite în Consiliul UE au stabilit mandatul de negociere cu Parlamentul European privind textele legislative care vor sta la baza acestei adeverințe și au adus câteva modificări clarificatoare. Una dintre ele se referă la faptul că un certificat verde digital nu este o condiție prealabilă pentru exercitarea drepturilor de liberă circulație și nu este un document de călătorie, pentru a sublinia principiul nediscriminării, în special față de persoanele nevaccinate.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.1 hour ago

Donald Tusk, mesaj indirect către Germania: Dacă vreți cu adevărat să opriți agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, trebuie să renunțați la Nord Stream 2

CONSILIUL UE1 hour ago

La propunerea României, miniștrii de externe din UE vor dezbate în luna mai tema conflictelor prelungite din Marea Neagră, pe fondul tensiunilor dintre Ucraina și Rusiei

U.E.2 hours ago

Franța consideră că obligativitatea certificatelor de vaccinare pentru facilitarea călătoriilor externe nu poate fi luată în calcul momentan

CONSILIUL UE2 hours ago

Șeful diplomației UE: 150.000 de militari ruși sunt comasați la frontiera cu Ucraina și în Crimeea. Este cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul Erasmus+ va beneficia de un buget de peste 28 miliarde de euro în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș salută lansarea platformei Conferinței privind viitorul Europei: Acest exercițiu de dialog cu cetățenii este fără precedent în istoria Europei

Alin Mituța3 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța invită cetățenii să se înscrie pe platforma Conferinței pentru Viitorul Europei: Este prima dată în 70 ani de existență a UE când cetățenii pot să spună ce vor de la Europa

U.E.4 hours ago

Miniștrii afacerilor europene din PES: Vom apăra statul de drept în fața oricăror încercări ale unor state membre UE de a submina acest principiu

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Instituțiile UE au lansat platforma digitală a Conferinței privind viitorul Europei în toate cele 24 de limbi oficiale. Cetățenii sunt invitați să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei

U.E.4 hours ago

Germania: Liderul CDU, Armin Laschet, l-a invitat pe rivalul din CSU, Markus Soeder, la o întâlnire pentru a decide care dintre ei va candida la funcția de cancelar în numele alianței conservatoare

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending