Connect with us

U.E.

Germania, Franța și alte 11 țări UE cer limitarea măsurilor de urgență privind COVID-19 la strictul necesar și susțin o monitorizare din partea Comisiei Europene

Published

on

Guvernele din 13 state membre ale Uniunii Europene s-au declarat miercuri “profund îngrijorate” de riscul încălcării principiilor statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență, într-o reacție indirectă la decizia de luni a Parlamentului Ungariei prin care premierului Viktor Orban i-au fost acordate puteri aproape nelimitate pe timpul stării de urgență cauzate de noul coronavirus.

Guvernele din Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia au transmis că “în această situație fără precedent, este legitim ca statele membre să adopte măsuri extraordinare pentru a-și proteja cetățenii și pentru a depăși criza”, însă au cerut ca măsurile să fie limitate la ceea ce este strict necesar.

“Suntem profund îngrijorate de riscul încălcării principiilor statului de drept, democrației și drepturilor fundamentale care decurg din adoptarea anumitor măsuri de urgență. Măsurile de urgență ar trebui limitate la ceea ce este strict necesar, ar trebui să fie proporționale și temporare, sub rezerva controlului regulat și să respecte principiile și obligațiile de drept internațional menționate anterior. Ele nu ar trebui să restricționeze libertatea de exprimare sau libertatea presei. Trebuie să depășim în comun această criză și să ne menținem în comun principiile și valorile europene pe această cale”, au transmis cele 13 țări.

În context, guvernele menționate și-au manifestat susținerea pentru inițiativa Comisiei Europene de a monitoriza măsurile de urgență și aplicarea acestora pentru a se asigura că valorile fundamentale ale Uniunii sunt menținute și au invitat Consiliul Afaceri Generale să abordeze această chestiune atunci când situația o va cere.

Parlamentul maghiar a votat luni cu o majoritate de două treimi în favoarea unei legi care permite guvernului premierului Viktor Orbán să guverneze prin ordonanțe de guvern pe termen nelimitat. Orban a obţinut astfel undă verde de la legiuitori pentru a legifera prin ordonanţe în cadrul unei stări de urgenţă pe perioadă nedeterminată, pe care opoziţia o consideră “disproporţionată” în lupta împotriva noului coronavirus.

Proiectul de lege permite guvernului să prelungească pe termen nedefinit starea de urgenţă, intrată în vigoare în 11 martie, fără a mai cere avizul parlamentului. Sub acest regim al stării de urgenţă, guvernul ar putea “să suspende utilizarea anumitor legi prin decret, să se distanţeze de dispoziţii statutare şi să introducă alte măsuri extraordinare, cu scopul de a garanta stabilitatea vieţii, a sănătăţii, securitatea personală şi materială a cetăţenilor, precum şi economia”, scrie în proiectul premierului Viktor Orban.

Textul mai prevede de asemenea instituirea pedepselor cu închisoarea pentru difuzarea de ”ştiri false”, ceea ce a dus la protestul opoziției și al puținelor instituții independente de presă din țară.

În aceste condiții, Comisia Europeană a emis o declarație prin care avertizează că măsurile de urgență impuse de statele membre pentru combaterea COVID-19 trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar și trebuie să fie strict proporționale, iar Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă prevederile articolului doi din Tratatul Uniunii Europene.

Ungaria se confruntă în prezent cu procedurile de la articolul 7 în temeiul Tratatului UE, utilizate atunci când o țară membră manifestă riscul încălcării valorilor fundamentale prevăzute la articolul 2.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii și avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, transmit Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Frank-Walter Steinmeier și alți 18 șefi de stat din Uniunea Europeană într-o scrisoare adresată cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei în care îi invită pe aceștia să se se alăture Conferinței privind Viitorul Europei, care va fi lansată pe 9 mai.

Să găsim împreună calea înainte” – este îndemnul lansat de președinții României, Austriei, Bulgariei, Croației, Ciprului, Cehiei, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Greciei, Ungariei, Irlandei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, Slovaciei și Sloveniei, într-un mesaj comun remis în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Redăm în continuare textul scrisorii intitulate “Hai să vorbim despre Europa” și co-semnatarii acestuia:

Am vrea să transmitem cele mai bune urări tuturor cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei.

Această Zi a Europei este specială. Este a doilea an în care celebrăm în circumstanțe dificile determinate de pandemia de COVID-19. Ne exprimăm compasiunea pentru toți cei care au avut de suferit de pe urma acesteia.

Ziua Europei din acest an este, de asemenea, specială și pentru că marchează lansarea Conferinței despre Viitorul Europei. Îndemnăm toți cetățenii UE să folosească această oportunitate unică pentru a modela viitorul nostru comun.

Circumstanțele în care are loc dezbaterea privind viitorul Europei sunt foarte diferite de cele din anii trecuți. Poate exista impresia că nu avem suficient timp pentru o discuție aprofundată cu privire la viitorul Europei în situația actuală. Dimpotrivă, pandemia de COVID-19 ne-a reamintit tuturor ce este cu adevărat important în viețile noastre: sănătatea, relația cu natura, relația cu semenii noștri, solidaritatea și efortul comun. A ridicat noi întrebări despre felul în care alegem să trăim. A arătat atât beneficiile integrării europene, cât și slăbiciunile. Este necesar să discutăm despre toate aceste lucruri.

Provocările cărora trebuie să le facem față ca europeni sunt multiple: de la gestionarea crizei de mediu și crearea economiilor verzi, concomitent cu poziționarea echilibrată față de acutizarea competiției între marile puteri, la eforturile pentru asigurarea transformării digitale a societăților noastre. Avem nevoie să dezvoltăm metode noi și să găsim soluții noi. Ca democrații, forța noastră provine din atragerea vocilor multiple din societățile noastre pentru a identifica cea mai bună cale de urmat. Cu cât mai mulți oameni se implică în dezbaterile aprofundate și deschise, cu atât va fi mai bine pentru Uniunea noastră.

Proiectul european este fără precedent în istorie. Au trecut 70 de ani de la semnarea Tratatului de constituire a Comunității Cărbunelui și Oțelului și 64 de ani de la nașterea Comunității Europene la Roma. La acel moment, liderii europeni au reușit să unească o Europă răvășită de război. În urmă cu treizeci de ani, Estul și Vestul Europei au început să se conecteze mai strâns. Țări foarte diferite s-au alăturat pentru a forma Uniunea Europeană. Fiecare țară își are propriile experiențe istorice și poveri ale trecutului, pe care le gestionează în mod individual și în relațiile sale cu alte țări.

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii. Așa a fost la momentul lansării și rămâne la fel și astăzi. Noi promovăm o viziune strategică comună pentru Europa, o Europă întregită, liberă, unită și în pace.

Toate principiile fundamentale ale integrării europene rămân extrem de relevante și astăzi: libertate, egalitate, respect pentru drepturile omului, stat de drept și libertate de expresie, solidaritate, democrație și loialitate între Statele Membre. Cum putem să acționăm împreună pentru a ne asigura că aceste principii fundamentale ale integrării europene își păstrează relevanța și în viitor?

Deși Uniunea Europeană poate părea câteodată depășită de provocările apărute de-a lungul ultimului deceniu – de la criza economică și financiară la provocările stabilirii unui sistem de migrație just și echitabil și la pandemia în curs – suntem conștienți că ar fi cu mult mai dificil dacă fiecare stat ar acționa solitar. Cum putem să întărim cooperarea și solidaritatea europeană și să ne asigurăm că după revenirea din criza sanitară vom fi mai rezilienți în fața provocărilor viitorului?

Avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, o Uniune Europeană care să fie lider global în tranziția către dezvoltarea sustenabilă, neutră din punct de vedere climatic și digitală. Avem nevoie de o Uniune Europeană cu care toți ne putem identifica, având conștiința faptului că am făcut tot ce se putea în beneficiul generațiilor viitoare. Împreună putem realiza acest lucru.

Conferința privind Viitorul Europei va fi o oportunitate de a vorbi deschis despre Uniunea Europeană și de a ne asculta cetățenii, în special pe tineri. Creează un spațiu pentru dialog, conversații și discuții despre ce așteptări avem de la Uniunea Europeană de mâine și cu ce putem contribui astăzi.

Trebuie să ne gândim la viitorul nostru comun, de aceea, vă invităm să vă alăturați discuției și să găsim împreună calea înainte”.

Klaus Iohannis

Președintele României

Alexander Van der Bellen

Președintele Republicii Austria

Rumen Radev

Președintele Republicii Bulgaria 

Zoran Milanović

Președintele Republicii Croația

Nicos Anastasiades

Președintele Republicii Cipru 

Miloš Zeman

Președintele Republicii Cehe

Kersti Kaljulaid

Președintele Republicii Estonia

Sauli Niinistö

Președintele Republicii Finlanda

Emmanuel Macron

Președintele Republicii Franceze

Frank-Walter Steinmeier

Președintele Republicii Federale Germania

Katerina Sakellaropoulou

Președintele Republicii Elene

János Áder

Președintele Ungariei 

Michael D. Higgins

Președintele Irlandei

Sergio Mattarella

Președintele Republicii Italiene

Egils Levits

Președintele Republicii Letonia

Gitanas Nausėda

Președintele Republicii Lituania

George Vella

Președintele Republicii Malta

Andrzej Duda

Președintele Republicii Polone

Marcelo Rebelo de Sousa

Președintele Republicii Portugheze

Zuzana Čaputová

Președintele Republicii Slovace

Borut Pahor

Președintele Republicii Slovenia

Ideea scrisorii a fost inițiată de președintele Republicii Slovenia Borut Pahor și de președintele Republicii Italiene Sergio Mattarella în timpul întâlnirii lor de la Roma și a fost dezvoltată ulterior în cooperare cu toți președinții statelor membre ale UE”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni au convenit, la Porto, cel mai mare angajament social din istoria UE: Până în 2030, 78% dintre europeni ar trebui să aibă un loc de muncă

Published

on

© 2021 Portugal.eu/ Twitter

Liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene – Comisia, Consiliul și Parlamentul – și partenerii sociali din Europa au semnat vineri Angajamentul social comun de la Porto, statuând trei obiective principale pentru 2030 potrivit cărora cel puțin 78 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă, cel puțin 60% dintre adulți ar trebui să participe anual la cursuri de formare, iar numărul persoanelor în risc de sărăcie sau de excluziune socială ar trebui redus cu cel puțin 15 milioane, incluzând cel puțin 5 milioane de copii, informează instituțiile europene.

Declarația, semnată în numele UE de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, de președintele Parlamentului European David Sassoli și de prim-ministrul portughez Antonio Costa, a fost înmânată președintelui Consiliului European Charles Michel și liderilor statelor UE reuniți la Summitul social de la Porto unde aceștia au fost de acord să construiască o Europă mai socială după daunele economice provocate de pandemie.

În prima zi a Summitului social de la Porto, președinta Comisiei Europene, președintele Parlamentului European, prim-ministrul portughez, care deține în prezent președinția Consiliului UE, partenerii sociali europeni și societatea civilă s-au angajat să atingă aceste obiective.

“Obiectivele sociale ale Europei trebuie să meargă mână în mână cu obiectivele sale ecologice și digitale. Dorim să ne apropiem de ocuparea integrală a forței, să asigurăm oportunități egale pentru toți europenii într-o economie mai digitală și mai durabilă și ca toți europenii să aibă acces la competențele de care au nevoie. Summitul social de la Porto reprezintă angajamentul nostru comun de a construi o Europă socială care să facă față provocărilor actuale și care să funcționeze pentru toți”, a afirmat Ursula von der Leyen.

 

Prim-ministrul portughez Antonio Costa a subliniat că “angajamentul de la Porto este un angajament față de viitor și față de speranță.

“Astăzi, am ajuns la concluzia că vom avea societăți mai prospere și mai echitabile numai dacă, pe lângă îndeplinirea obiectivelor climatice și digitale pe care ni le-am stabilit, punem în aplicare și Pilonul nostru social”, a mai spus el.

În plus, ei s-au angajat să facă tot posibilul pentru a construi o Europă mai favorabilă incluziunii și mai socială.

Aceștia au salutat Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale construit la summitul de la Göteborg și s-au angajat mai ferm să transforme principiile acestuia în acțiuni concrete menite să demareze o redresare puternică, echitabilă și generatoare de locuri de muncă.

Summitul de vineri marchează un moment crucial pentru drepturile sociale în Europa, întrucât partenerii sociali și societatea civilă invită șefii de stat sau de guvern din UE să aprobe Planul de acțiune și obiectivele sale principale și să stabilească obiective naționale ambițioase care să poate contribui în mod adecvat la realizarea obiectivelor europene.

Conferința la nivel înalt va fi urmată de o reuniune informală a șefilor de stat și de guvern ai țărilor UE sâmbătă, 8 mai.

În angajamentul comun, semnatarii salută Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, prezentat de Comisie la începutul lunii martie, care stabilește acțiuni concrete pentru a continua punerea în aplicare a celor 20 de principii ale Pilonului. Acesta propune, de asemenea, obiective principale privind ocuparea forței de muncă, competențele și incluziunea socială la nivelul UE, care trebuie să fie realizate până în 2030. Planul de acțiune va ajuta Europa să facă față transformărilor determinate de noile evoluții societale, tehnologice și economice și de consecințele socioeconomice ale pandemiei. Aceasta va contribui la garantarea faptului că nimeni nu este lăsat în urmă în dubla tranziție digitală și climatică.

Pandemia de COVID-19 a avut un impact socioeconomic profund și de amploare. Până în prezent, răspunsul colectiv al statelor membre și al UE a contribuit la menținerea locurilor de muncă și a mijloacelor de subzistență, precum și la limitarea multora dintre efectele negative ale pandemiei. Cu toate acestea, este probabil ca șomajul și inegalitățile să persiste și să crească. Prin urmare, participanții la conferința la nivel înalt solicită liderilor UE să canalizeze resursele acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

Factorii de decizie politică ar trebui să își concentreze eforturile asupra redresării ocupării forței de muncă și a creării de locuri de muncă de calitate, asupra investițiilor în învățarea pe tot parcursul vieții, care permite cetățenilor să dobândească competențe noi sau suplimentare de care au nevoie pentru a reuși în tranziția verde și cea digitală, precum și asupra reducerii sărăciei și a excluziunii sociale prin promovarea egalității de șanse pentru toți.

Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale în 2017, cu ocazia Summitului de la Göteborg. Pilonul stabilește 20 de principii și drepturi esențiale pentru a crea piețe ale forței de muncă și sisteme de protecție socială echitabile și funcționale în secolul XXI. Pilonul este structurat în jurul a trei capitole: (1) egalitatea de șanse și de acces pe piața forței de muncă; (2) condiții de muncă echitabile; (3) protecția și incluziunea socială.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, în dezbatere cu partenerii sociali la Summitul UE de la Porto: Sistemele de educație trebuie să fie mai interconectate cu piața muncii

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat vineri, la Summitul UE privind problematica socială care are loc la Porto, în Portugalia, că sistemele de educaţie din statele Uniunii Europene trebuie să fie mai interconectate cu piaţa muncii şi a subliniat necesitatea flexilibităţii astfel încât europenii să poată studia unde doresc şi să aibă şansa să-şi găsească o slujbă bună.

“Este un fapt cunoscut că o bună educaţie îţi oferă mai multe şanse în viaţă. Este evident valabil pentru indivizi, dar trebuie să fim foarte conştienţi că e din ce în ce mai valabil pentru societăţile noastre. Sistemul nostru de educaţie, şi nu este valabil numai pentru România, ci în general, pentru toate sistemele europene de educaţie – sunt un pic conservatoare. Trebuie să fim mai interconectaţi cu piaţa muncii”, a spus Iohannis, într-o intervenție susținută pe tema educației la panelul “Competențe și inovare” din cadrul Conferinței Summitului de la Porto la capătul căreia președinții Comisiei Europene și Parlamentului European și prim-ministrul Portugaliei au semnat Declarația Summitului Social.

Alături de șeful statului au mai luat cuvântul președintele francez Emmanuel Macron sau prim-miniștrii Estoniei, Finlandei, Luxemburgului, Cehiei și Bulgariei.

Preşedintele Iohannis a subliniat necesitatea flexibilităţii între statele Uniunii Europene în ceea ce priveşte educaţia şi piaţa muncii.

“Vreau ca România să aibă educaţie de calitate, să aibă flexibilitate, să ofere oamenilor o şansă bună şi o bună conexiune cu piaţa muncii, dar să fim realişti, avem o singură piaţă, aşa că piaţa muncii nu ar trebui definită ca o piaţă de muncă naţională, ci ar trebui corelată cu o piaţă unică. Pentru a da copiilor, studenţilor, adulţilor europeni o şansă bună în viaţă, trebuie să fim flexibili nu numai cu sistemul de educaţie naţională, ci trebuie să creştem flexibilitatea între statele noastre, trebuie să dăm şansa oamenilor să studieze unde îşi doresc să studieze, dar pe de altă parte trebuie să le oferim şansa să-şi găsească o slujbă bună şi asta are nevoie de o anumită corelare la nivel european”, a detaliat șeful statului.

“Dacă dorim să creştem educaţia în Europa, şi este singura noastră şansă să rămânem competitivi, trebuie să facem mult mai mult cu sistemele noastre de educaţie, să lucrăm la detalii, să lucrăm la principiile de bază”, a mai afirmat Iohannis.

El a amintit şi de proiectul “România Educată”, arătând că se lucrează la acesta cu toţi partenerii din şcoli, universităţi, sindicate, angajatori, asociaţii ale părinţilor, studenților elevilor.

Citiți și Klaus Iohannis, înaintea Summitului Social al UE de la Porto: Banii pentru reconstrucție post-pandemie merg și către pilonul social și către educație

Klaus Iohannis participă, vineri şi sâmbătă, în Portugalia, la Porto, la Summitul privind problematica socială, la reuniunea informală a Consiliului European, precum şi la Summitul UE – India, în format de videoconferinţă, cu premierul Narendra Modi.

Summitul social de la Porto, organizat la inițiativa președinției portugheze a Consiliului UE, are ca temă centrală implementarea optimă a Pilonului European al Drepturilor Sociale. Evenimentul își propune să traseze prioritățile agendei sociale pentru următorul deceniu, astfel încât să răspundă provocărilor tranziției verzi și digitale.

La Summitul Social de la Porto participă 24 dintre cei 27 de şefi de stat sau de guvern din UE, printre cei care lipsesc fiind cancelarul german Angela Merkel, prim-ministrul olandez Mark Rutte și prim-ministrul bulgar Boiko Borissov. De asemenea, sunt prezenţi preşedinţii Parlamentului European, Consiliului European şi Comisiei Europene, David Sassoli, Charles Michel și Ursula von der Leyen, Margrethe Vestager şi Valdis Dombrovskis, vicepreşedinţi executivi ai Comisiei Europene, şeful diplomaţiei UE Josep Borrell şi comisarii europeni Elisa Ferreira, Mariya Gabriel şi Nicolas Schmit, precum şi lideri politici, parteneri sociali şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Stabilit de preşedinţia portugheză a Consiliului UE ca o bornă a acestui semestru, Summitul Social de la Porto are în centru planul de acţiune privind drepturile sociale, prezentat de Comisia Europeană în luna martie. Acest plan are în vedere trei obiective majore pentru 2030: cel puţin 78% din populaţie să aibă un loc de muncă, 60% dintre lucrători să beneficieze de pregătire anuală şi scoaterea a 15 milioane de persoane, dintre care cinci milioane de copii, din categoria de risc de sărăcie şi excluziune socială.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO19 mins ago

Comandant al Forțelor Terestre SUA, în vizită în România: Exercițiul militar Defender Europe 21 este o dovadă a angajamentului SUA față de NATO

CONSILIUL EUROPEAN60 mins ago

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

ENGLISH60 mins ago

EXCLUSIVE Klaus Iohannis, Emmanuel Macron and other 19 EU heads of states, joint letter to Europeans on Europe Day: Let’s talk about Europe and find a way forward together

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Liderii europeni au convenit, la Porto, cel mai mare angajament social din istoria UE: Până în 2030, 78% dintre europeni ar trebui să aibă un loc de muncă

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Klaus Iohannis, în dezbatere cu partenerii sociali la Summitul UE de la Porto: Sistemele de educație trebuie să fie mai interconectate cu piața muncii

ȘTIRI POZITIVE15 hours ago

România, campioană mondială la robotică. Ministrul Bogdan Aurescu i-a primit pe membrii echipei AutoVortex care a câștigat medalia de aur

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Klaus Iohannis, înaintea Summitului Social al UE de la Porto: Banii pentru reconstrucție post-pandemie merg și către pilonul social și către educație

CHINA18 hours ago

Ambasadorul UE la Beijing: Uniunea nu dorește amplificarea tensiunilor cu China, iar situația acordului de investiții este „mai puțin dramatică” decât se crede

U.E.18 hours ago

Comisia Europeană: În UE, 30 de europeni sunt vaccinați împotriva COVID-19 în fiecare secundă

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR18 hours ago

Primarul Daniel Băluță, în plenul Comitetului European al Regiunilor: “Nevoile oamenilor să stea la baza redactării tuturor politicilor europene”

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI21 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending