Șase din zece români nu susțin aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în următorii ani, iar 74% nu ar accepta costuri economice pe termen scurt pentru România dacă acestea ar contribui la reușita aderării, potrivit unui sondaj al fundației Bertelsmann Stiftung, prezentat în raportul „Close Allies, Distant Views”, publicat în octombrie 2026.
Cercetarea, realizată în cadrul proiectului eupinions, arată că România are cel mai redus sprijin pentru aderarea Ucrainei în viitorul apropiat dintre cele zece state membre analizate individual: 40% dintre respondenți sunt favorabili, față de 47% la nivelul UE.
Rezultatele contrastează cu susținerea pentru extinderea Uniunii în general. La întrebarea dacă UE ar trebui să accepte noi state membre în următorii ani, 60% dintre respondenții din România au răspuns afirmativ, iar 40% negativ. Astfel, sprijinul românilor pentru extindere depășește cu 20 de puncte procentuale susținerea pentru aderarea țării vecine.
Reticența este și mai pronunțată în privința eventualelor costuri economice. Doar 26% dintre români ar accepta costuri pe termen scurt pentru țara lor dacă acestea ar ajuta Ucraina să adere la UE, cel mai mic procent dintre statele analizate individual. La nivelul Uniunii, disponibilitatea de a accepta asemenea costuri este de 38%, în timp ce în Suedia ajunge la 65%.
Întrebați dacă aderarea Ucrainei ar crea mai multe oportunități sau mai multe provocări economice pentru propria țară, 66% dintre români au ales provocările, iar 34% oportunitățile. Media europeană este apropiată: 64% anticipează mai multe provocări și 36% mai multe oportunități.
În privința principalei dificultăți pe care aderarea Ucrainei ar aduce-o pentru UE, respondenții români au indicat cel mai frecvent creșterea poverii financiare, cu 32%, urmată de sporirea riscurilor de securitate, cu 27%, și de intensificarea conflictelor privind reformele europene, cu 15%.
Totuși, dimensiunea de securitate apare și în evaluarea beneficiilor. Pentru 30% dintre români, principalul avantaj al aderării Ucrainei ar fi reducerea riscului de război prin descurajare, cel mai ridicat procent dintre țările analizate. Alți 24% au indicat o securitate mai mare pentru Ucraina, iar 14% îmbunătățirea securității energetice și alimentare.
Sondajul surprinde și diferențe privind modul în care Ucraina ar trebui să se apropie de UE. În România, 28% susțin integrarea graduală ca soluție temporară către aderarea deplină, iar 18% o preferă ca alternativă la statutul de membru. Acest model presupune acces parțial la instituțiile, politicile și finanțările europene, fără drepturi depline de vot și fără aderare completă.
În schimb, 14% dintre români consideră că Ucraina ar trebui să avanseze direct către aderarea deplină, iar 40% nu susțin o integrare suplimentară în UE. Ultimul procent este cel mai ridicat dintre statele analizate individual.
În ceea ce privește factorii considerați importanți pentru reușita aderării, 41% dintre respondenții din România au selectat un acord de pace cu Rusia, 21% o mai mare unitate între statele membre, iar câte 20% reformele din Ucraina și relațiile economice reciproc avantajoase dintre aceasta și UE. Întrebarea a permis alegerea mai multor răspunsuri.
La nivel european, sprijinul pentru aderarea Ucrainei în următorii ani a scăzut de la 69% în martie 2022 la 47% în iunie 2026. Raportul nu oferă o evoluție comparabilă pentru România, unde colectarea datelor reprezentative a început în iunie 2026.
Autorii recomandă o comunicare mai clară despre beneficiile, costurile și condițiile aderării, precum și un parcurs realist de integrare, care să evite promisiunile imposibil de respectat și așteptările nerealiste.
Datele au fost colectate de Nira Data în iunie 2026, de la 18.948 de persoane: 16.795 din cele 27 de state membre ale UE și 2.153 din teritoriile Ucrainei controlate de guvern. Analiza comparativă pe țări include zece state membre cu eșantioane suficient de mari, între care România. Marja de eroare de aproximativ ±1 punct procentual indicată în raport se referă la rezultatele pentru ansamblul UE, nu la fiecare țară.
