Calitatea locurilor de muncă din UE s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, potrivit raportului „Perspectivele europene privind ocuparea forței de muncă și situația socială – 2026”, publicat astăzi. Raportul evidențiază progresele înregistrate în trei domenii: remunerarea, siguranța locului de muncă și timpul de lucru. Acesta arată că locurile de muncă de bună calitate contribuie la dezvoltarea unei economii solide, productive și competitive.
Potrivit raportului, îmbunătățirea calității locurilor de muncă poate crește productivitatea prin stimularea motivației angajaților, reducerea fluctuației de personal, încurajarea dezvoltării competențelor și organizarea mai eficientă a muncii.
Raportul analizează și provocările actuale, printre care încetinirea creșterii ocupării forței de muncă, avansul modest al productivității și presiunile asupra veniturilor gospodăriilor generate de prețurile ridicate la energie.
De asemenea, evidențiază faptul că deficitul de forță de muncă este adesea mai pronunțat în cazul locurilor de muncă de calitate mai slabă, ceea ce arată că îmbunătățirea condițiilor de muncă poate contribui la atragerea și păstrarea angajaților în sectoarele în care aceștia sunt cel mai necesari. La rândul său, creșterea productivității poate contribui la îmbunătățirea salariilor și a condițiilor de muncă.
„Piața muncii din Europa rămâne solidă. Salariile au revenit la nivelurile de dinaintea pandemiei. Cu toate acestea, creșterea ocupării forței de muncă încetinește, reducerea sărăciei nu este încă la nivelul ambițiilor noastre, iar prețurile ridicate la energie afectează în special gospodăriile cu venituri mici. Ne-am angajat să creăm mai multe locuri de muncă de înaltă calitate în întreaga UE. Prin viitorul Act privind locurile de muncă de calitate, dorim să ne asigurăm că toată lumea are acces la un loc de muncă, iar munca este echitabilă, sigură și bine remunerată”, a declarat vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.
Comisia Europeană urmează să prezinte, până la sfârșitul acestui an, Actul privind locurile de muncă de calitate (Quality Jobs Act), după încheierea celei de-a doua etape de consultări cu partenerii sociali europeni.
Calitatea locurilor de muncă variază în continuare între țări, sectoare și ocupații
Calitatea locurilor de muncă diferă de la un sector la altul. Aceasta este mai ridicată în sectoarele cu importanță strategică și economică pentru UE, în special în industria prelucrătoare și în serviciile intensive în cunoaștere. În schimb, ocupațiile în care există deficit de forță de muncă presupun adesea programe de lucru mai atipice, o siguranță mai redusă a locului de muncă și salarii mai mici.
Raportul arată că locurile de muncă de mai bună calitate sunt mai frecvente în sectoarele informațiilor și comunicațiilor, financiar și al asigurărilor, în administrația publică, precum și în activitățile profesionale, științifice și tehnice. Locurile de muncă de calitate mai slabă se regăsesc mai ales în sectorul cazării și al serviciilor de alimentație, în serviciile administrative și de asistență, precum și în unele ocupații din servicii care necesită un nivel mai redus de calificare.
În plus, persistă diferențe între statele membre. În unele țări, doi sau mai mulți indicatori privind calitatea locurilor de muncă s-au deteriorat în ultimul deceniu, chiar dacă tendința generală la nivelul UE a fost pozitivă.
Salariile și productivitatea evoluează împreună
Raportul arată că salariile pot continua să crească numai dacă întreprinderile devin mai productive. În același timp, salariile mai mari, în special salariile minime, pot încuraja companiile să investească și să inoveze, în loc să concureze prin menținerea costurilor cu forța de muncă la un nivel scăzut.
De la adoptarea Directivei UE privind salariile minime adecvate, salariile minime au crescut, în special în statele membre în care nivelul salariilor este mai redus și o proporție mai mare de angajați este remunerată cu salariul minim.
Tehnologia și inteligența artificială transformă piața muncii
Inteligența artificială (IA) poate stimula productivitatea și îmbunătăți calitatea locurilor de muncă, ajutând angajații să se concentreze asupra sarcinilor cu valoare adăugată mai mare și să își dezvolte noi competențe. Efectele acesteia vor depinde însă de modul în care este introdusă și reglementată.
Raportul subliniază că IA poate reduce cererea de forță de muncă pentru unele posturi de nivel începător și pentru cele care presupun sarcini repetitive, putând influența totodată salariile și condițiile de muncă. În acest context, reprezentarea lucrătorilor, politicile privind competențele și dialogul social devin tot mai importante.
Cercetările recente sugerează, de asemenea, că utilizarea tot mai intensă a instrumentelor automatizate ar putea slăbi gândirea critică, reduce învățarea prin practică și spori nevoia de supraveghere umană. Angajații cu mai puțină experiență obțin adesea cele mai mari câștiguri imediate de productivitate prin utilizarea IA. Totuși, aceștia ar putea avea și o capacitate mai redusă de a identifica erorile, ceea ce riscă să accentueze diferențele de competențe.
Tendințe în domeniul ocupării forței de muncă și al situației sociale
În conformitate cu prevederile tratatelor UE, raportul analizează și tendințele mai ample din domeniul ocupării forței de muncă și al situației sociale în Uniune. Acesta arată că piața muncii din UE și-a menținut reziliența. În 2025, rata ocupării forței de muncă a ajuns la 76,1%, în timp ce rata șomajului s-a menținut la un nivel minim istoric, de 6%.
Pentru 2026, raportul se bazează pe o analiză a Comisiei Europene care arată că șocul energetic asociat conflictului din Orientul Mijlociu este probabil să încetinească ritmul de creștere a ocupării forței de muncă, fără a-l opri însă. Se estimează că în 2026 vor fi create cu aproximativ 440.000 de locuri de muncă mai puțin.
Chiar și în aceste condiții, perspectivele indică o încetinire a angajărilor, nu o scădere accentuată a ocupării forței de muncă, întrucât se estimează că angajatorii își vor păstra personalul. În 2026, salariile reale sunt cu 1,4% peste nivelul înregistrat înaintea pandemiei de COVID-19, după recuperarea, în majoritatea statelor membre, a pierderilor suferite în 2022 și 2023.
