Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, anunță fonduri de sute de milioane de euro pentru plata medicilor – eroi. Cum vor fi cheltuite fondurile alocate de Comisia Europeană pentru combaterea efectelor COVID 19

Published

on

© Marcel Ioan Boloș/ Facebook

Ministrul fondurilor europene Marcel Boloș a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro despre cum vor fi cheltuite fondurile europene puse la dispoziție de Uniunea Europeană în lupta împotriva pandemiei cu noul coronavirus, majoritatea componentelor de cheltuieli acoperite urmând să vizeze șomajul tehnic al angajaților, achiziția de echipamente medicale, stimulente financiare pentru medicii-eroi și relansarea întreprinderilor mici și mijlocii.

“Discutăm de suma de 1,4 miliarde de euro în două tranșe. O primă tranșă de 666 de milioane de euro și o a doua tranșă de 637 de milioane de euro a cărei virare în conturi va avea loc în luna aprilie. Prima tranșă este în conturile deschise la BNR și urmează să facem plățile (…) Cele 3 miliarde de euro au o componentă care se transpune în lichidități imediat. Acestea sunt cei 1,4 miliarde de euro pe care ni i-a trimis Comisia Europeană din pre-finanțare și o componentă de calcule pe care le face Comisia, spunând că efectul multiplicator al banilor pe care ni-i dă, dacă îi folosim pe toți, vor genera o multiplicare în economie sub formă de investiții de 3 miliarde de euro”, a spus Boloș.

Acesta mai precizat că Guvernul mai are în lucru o componentă de stimulente pentru risc ce vor fi acordate medicilor, adică cei care sunt în prima linie și care se luptă cu coronavirusul.

Interviul integral:

Prima tranșă de 666 de milioane de euro de la Comisia Europeană a intrat deja

CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, domnule ministru, Aș vrea să începem cu această știre anunțată de Comisia Europeană. Știu că a fost anunțată și la noi în țară, în legătură cele 3,1 miliarde de euro rapartizate României din cele 37 la nivel european pentru combaterea efectelor COVID-19. Puteți să ne descrieți liniile mari de finanțare și domeniile în care vor fi distribuți acești bani?

Marcel Boloș: Cele 3,1 miliarde de euro pornesc de la pre-finanțarea pe care România o are la dispoziție pentru care obligația de justificare și de prezentare a documentelor pentru pre-finanțare se amână sau s-a amânat până la sfârșitul actualei perioade de programare. Discutăm de suma de 1,4 miliarde de euro în două tranșe. O primă tranșă de 666 de milioane de euro și o a doua tranșă de 637 de milioane de euro a cărei virare în conturi va avea loc în luna aprilie. Prima tranșă este în conturile deschise la BNR și urmează să facem plățile și să facem decontările din fonduri europene conform categoriilor de cheltuieli pe care ni le-am planificat în această perioadă. Acum să vă spun referitor la destinație. Sunt practic câteva categorii de cheltuieli mari care se pot face din bugetul Uniunii Europene și pentru care există un agrement cu Comisia Europeană. Prima, care deja se cunoaște, este cea de legată de șomajul tehnic. După cum deja în spațiul public angajatorii cunosc, prevederile ordonanței de urgență 30/2020, se suportă 75% din salariul angajatului, dar nu mai mult din salariul mediu brut. Acesta este algoritmul de calcul pentru această categorie de cheltuială. În cadrul Programului Operațional Capital Uman există o primă parte de fonduri de 300 de milioane de euro pe care am identificat-o și a cărei decontare va începe cu luna mai. Angajatorii plătesc în momentul de față din fondurile alocate în avans din bugetul asigurărilor pentru fondurile de șomaj, Am pus deja ghidul în consultare publică pe această componentă de cheltuială și estimez că începând cu luna mai să avem contractul de finanțare și să putem ca din banii pe care ni i-a trimis Comisia Europeană să facem primele trageri.

300 de milioane euro pentru plata șomajului tehnic

CaleaEuropeană.ro: Sunt 300 de milioane de pentru șomajul tehnic. Pentru câte luni ajunge această sumă? Ați făcut o simulare?

M.B.: În momentul de față, numărul de contracte care se suspendă este într-o continuă creștere. Îmi e foarte greu să spun pentru câte luni ne va ajunge. Ce pot să spun este că, în paralel cu aceste fonduri pe care le-am identificat în primă etapă, mai analizăm apelurile de proiecte din cadrul Programului Operațional Uman care nu mai corespund cu situația actuală, gen cursuri de calificare care în momentul de față nu mai sunt valabile pentru că realitatea pieței este alta. Dacă vom mai avea apeluri de proiecte pe care le putem închide sau apeluri de proiecte care pot fi parțial anulate, vom reloca banii spre componenta aceasta de cheltuială. Statul poate să rămână o anumită parte de cheltuieli cu șomajul tehnic pe care să le asigure din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Ce pot să asigur sau să ne asigurăm că banii vor fi alocați în limita a cât vom avea disponibil pentru această componentă de cheltuială pe care o avem. Trebuie să ținem cont că suntem aproape de sfârșitul perioadei de programre și că sunt apeluri pentru care contractele de finanțare au fost deja încheiate. Era bine de la nivelul Comisiei Europene să aducă fresh money pentru aceste cheltuieli pe care statele membre le au, fiindcă nu este foarte simplu să acoperi din fonduri europene. Este aproape imposibil să acoperi din fonduri europene nevoile pe care statele membre le au în acest moment.

CaleaEuropeană.ro: Noi aveam o rată de contractare de peste 90%. Asta înseamnă că dacă băgăm bani în șomaj tehnic și în alte chestiuni economice…

M.B.: Ne bizuim pe faptul că se vor mai face economii de cheltuială la licitații, ne bizuim pe faptul că mai sunt și corecții financiare în sistem, care se dau pentru anumite categorii de nereguli. Ne bizuim pe sumele de bani care nu sunt în totalitate contractate. Deci sunt sursele acestea.

CaleaEuropeană.ro: Nu vă lasă să mutați de pe un program pe altul? De exemplu, de pe Programul Infrastructură Mare, unde este clar că o să avem dezangajări. Nu vă lasă să mutați spre spital Capital Uman, de exemplu?

M.B.: Transferul între fonduri, nu. Este reglementat. Noi am solicitat să ne lase să facem și astfel de transferuri între Fondul de Coeziune sau Fondul Social European. Este preluată propunerea noastră în propunerea de modificare a regulamentului Comisiei Europene, dar așteptăm ca să-și urmeze procedura la nivel european și să intre în vigoare. Fără baza aceasta legală în regulamentul Comisiei Europene nu avem marjă de manevră.

CaleaEuropeană.ro: Cele trei miliarde ar reprezenta practic cei 10% necontractați de România până acum?

M.B.: Cele 3 miliarde de euro au o componentă care se transpune în lichidități imediat. Acestea sunt cei 1,4 miliarde de euro pe care ni i-a trimis Comisia Europeană din pre-finanțare și o componentă de calcule pe care le face Comisia, spunând că efectul multiplicator al banilor pe care ni-i dă, dacă îi folosim pe toți, vor genera o multiplicare în economie sub formă de investiții de 3 miliarde de euro.

CaleaEuropeană.ro: Deci nu primim 3 miliarde, primim 1,4 miliarde. În situația aceasta, cei 37 de miliarde de euro anunțați, nu sunt 37. 

M.B.: Sunt lichizi 7,5 miliarde de euro. Nouă, de exemplu, ne-au cuprins o tranșă din anul 2018 de pre-finanțare de 491 de milioane de euro și acelor 7,5 miliarde de euro le-au calculat efectul multiplicator la nivelul a 37 de miliarde. Am fost elegant când am spus o componentă fixă și o componentă calculată ca efect multiplicator. În aprilie, mai intră 637 de milioane de euro care reprezintă pre-finanțarea noastră la care avem dreptul pentru anul 2020. Ne-au dat-o în avans.

Patru paliere de acțiune: șomaj tehnic, echipamente medicale, protecție socială, IMM-uri

CaleaEuropeană.ro: Aceștia se duc tot pe șomaj tehnic sau mergeți și pe măsuri în economie?

M.B.: Avem patru mari paliere de acțiune. Un prim palier este cel al șomajului tehnic, pe care l-am explicat, al doilea palier este cel al echipamentelor medicale pentru că în această perioadă, la secțiile de terapie intensivă, componenta de echipamente medicale este cea mai urgentă. Discutăm aici despre ventilatoare, stații de monitorizare la paturile de terapie intensivă, injectomate, laringoscoapte, tot ce este necesar pentru ca să se poată trata bolnavii cu coronavirus. Acolo avem planificat 350 de milioane de euro, dar de această dată banii vin din Programul Operațional de Infrastructură Marea (POCU), de pe componenta de riscuri pentru situații de urgență. Aceasta ar fi o a doua direcție mare și veste bună pentru spitalele care sunt în linia întâi și care așteaptă măsuri concrete din partea noastră. Mai avem, tot pe partea medicală, așa-zisele echipamente de protecție medicală: mânuși, măști pentru față, combinezoane, partea de dezinfectanți și mai avem în lucru o componentă de stimulente pentru risc la medici, adică cei care sunt în prima linie și care se luptă cu coronavirus și aici, probabil că va fi o reglementare la nivelul guvernului, sper eu, cât de curând.

CaleaEuropeană.ro: Va fi un spor finanțat cu bani europeni?

M.B.: Un spor finanțat cu bani europeni, da.

CaleaEuropeană.ro: Valabil pentru perioada aceasta, a stării de urgență?

M.B.: Pentru perioada în care este decretată stare de urgență.

Stimulente financiare de sute de milioane de euro pentru cadrele medicale din prima linie în lupta cu pandemia de coronavirus, finanțate cu bani europeni, valabile pentru perioada stării de urgență

CaleaEuropeană.ro: Ce sumă va fi sau ce procent din salariu?

M.B.: Deocamdată nu pot să vă avansez multe informații pentru că este o decizie care se va lua la nivel de guvern. Eu sper să se ia cât de curând. Ne uităm și la ce au făcut alte state membre pe această zonă.

CaleaEuropeană.ro: Vor fi zeci de milioane de euro sau sute de milioane de euro sumele alocate pentru medicii-eroi?

M.B.: Cred că fondul va fi destul de generos. Este posibil să fie de ordinul sutelor de milioane de euro dacă durata aceasta de declarare a stării de urgență se prelungește. Nu aș dori să avansez sume pentru că este foarte delicat, este o reglementare care aparține Ministerului Sănătății și acesta este cel care inițiază propunerile pe domeniu.

1000 de asistenți pentru persoanele vârstnice, angajați cu bani europeni

A treia categorie de cheltuială este din zona protecției sociale, a asistenților sociali pentru persoane vârstnice, mă refer la cei peste 65 de ani care sunt fără aparținători și care au venitul sub cel minim garantat. Calculele pe care le-am făcut și din estimările pe care le avem, ar fi nevoie de 1000 de asistenți sociali care să ofere servicii de sprijin pentru persoanele vârstnice, de îngrijire la domiciliu. Este un apel de proiecte care, până luni, vom avea draftul de ghid al solicitantului pregătit. Vrem, în același timp, să fie pus în funcțiune și un fel de telverde social pentru persoanele vârstnice, astfel încât să poată să apeleze la acest call-center pentru ca să se găsească soluția în funcție de nevoile pe care le pot avea.

CaleaEuropeană.ro: Câți bani vor fi alocați pentru acest apel?

M.B.: În primă fază, ne-am gândit la o sumă estimată de 30 de milioane de euro, din Programul Operațional Capital Uman (POCU) și tot pe componenta socială sunt pachetele de igienă corporală și pachetele alimentare care se distribuie către persoanele care se află în carantină sau către centrele de bătrâni, casele de copii. Programul este mult mai mare. Vine din Fondul european de sprijin pentru persoanele dezavantajate și, fiindcă cuprinde toate persoanele care au venitul sub cel minim garantat, valoare lui este de 250 de milioane de euro, numărul de beneficiari estimați este de aproximativ 1.100.000 de persone.

CaleaEuropeană.ro: Când vedeți pus în aplicare acest program?

M.B.: Până luni semnăm contractul de furnizare de pachete alimentare. Cel de igientă corporală este semnat și vom avea în cursul săptămânii viitoare o discuție cu cei care sunt furnizorii de produse alimentare ca să ne facem un grafic de timp. Dacă se pot constitui stocurile de alimente, din punctul nostru de vedere, după constituirea garanțiilor prevăzute de lege, poate să funcționeze foarte bine din luna aprilie.

CaleaEuropeană.ro: Suntem, din ce ați spus până acum, în interiorul acelui miliard, plus sau minus, cu cele 300 de milioane care au intrat deja și cu cele 600 care vor intra.

M.B.: Da și mai avem a patra direcție care este destinată întreprinderilor mici și mijlocii care au problema capitalului de lucru în momentul de față. Este o schemă la care lucrăm și sper să o definitivăm în curând pentru că avem în vedere două tipuri de probleme cărora va trebui să le găsim soluții: pe de o parte, este problema capitalului de lucru, adică lipsa lichidităților pentru restartarea activității IMM-urilor sau a celor care au intrat în faliment și vor să se reinventeze pe piața business-ului sau în domeniul business-ului. Va trebui să găsim o formulă pentru că Comisia Europeană a elaborat o schemă de ajutor de stat generală, care permite sprijin financiar sub diverse forme din care cel mai relevant este forma de sprijin sub formă de grant în valoare maximă de 800.000 de euro. V-am spus bugetul schemei, nu aș dori să mă pronunț asupra formei prin care o vom acorda-o până când nu mai avem discuții și cu reprezentanții mediului de business.

Până la 500 de milioane de euro vor fi disponibile pentru IMM-uri

CaleaEuropeană.ro: Câți bani sunt la dispoziție pentru această schemă?

M.B: Estimez că până la 500 milioane de euro vor fi disponibile pentru a avea astfel de scheme de grant. Sigur, poate că banii pe care noi i-am identificat nu vor fi suficienți, dar și statul, prin diversele forme pe care le are, inclusiv împrumuturi și datoria publică, poate oferi sprijin IMM-urilor. Noi avem acest avantaj că IMM-urilor le putem acorda o componentă de grant din fonduri europene. Probabil că decizia poate fi similară cu sursa de finanțare de la bugetul de stat. Mi-e greu să spun ce măsură vor lua în calcul colegii de la Ministerul Finanțelor Publice. 

CaleaEuropeană.ro: Și ca termen aproximativ pentru lansarea acestei scheme în România?

M.B: Eu văd pregătită până la sfârșit de aprilie pentru că este o perioadă în care lumea nu prea se gândește la investiții, ci cum să facă față la limitarea răspândirii coronavirusului, după care, în cursul lunilor mai/iunie, să fie posibilă deschiderea apelurilor.

CaleaEuropeană.ro: Deci granturile acestea vor fi acordate pentru investiții sau și pentru rezolvarea unor probleme de capital cum ați spus inițial?

M.B: Corect. Poate fi capital de lucru, fie pentru investiții noi. Îmi este greu să spun dacă o firmă care are probleme de capital de lucru își dorește să facă o investiție. Cele două forme ar fi complementare. 

CaleaEuropeană.ro: Este frustrant pentru cei din regiunile mai dezvoltate, cum este cazul București-Ilfov, însă veți lua în considerare toți agenții economici sau se va pune în vedere locul de proveniență?

M.B: Regulamentul Comisiei nu permite în momentul de față alocări de fonduri între regiunile dezvoltate și regiunile mai puțin dezvoltate. Una dintre solicitările noastre către Comisie a fost ca transferul de fonduri între regiuni să poată avea loc în funcție de nevoile identificate în fiecare regiune. Practic, din câte am văzut acum, propunerea a fost reluată în Regulamentul Comisiei și așteptăm să se reglementeze pentru că mi s-ar părea corect în această perioadă, fără să avem restricția pe bugetele regionale, să intervenim în funcție de nevoia care există la nivelul fiecărei regiuni. Nevoia este atât de generalizată acum încât intervenția trebuie judecată în funcție de nevoile existente în piață.

CaleaEuropeană.ro: Deci așteptați o clarificare de la Comisie pentru a avea această flexibilitate regională. 

M:B: Da, da. Am cerut flexibilitate între fonduri, adică să putem transfera între Fondul de Coeziune, Fondul Social European sau invers, am cerut flexibilitate între programe, adică să putem transfera din POIM (Programul Operațional Infrastructura Mare) în POCU (Programul Operațional Capital Uman) și dacă va fi cazul, din POCU în POIM. De asemenea, am cerut să putem transfera fonduri între regiunile mai slab dezvoltate la cele mai dezvoltate, deși sună ciudat, dar cele din urmă au foarte puține alocări de fonduri și sunt foarte afectate. A patra solicitare a fost să avem finanțare 100% pentru echipamentele medicale, ceea ce înseamnă că statul român nu mai pune partea de cofinanțare de 15% cât era până în prezent, iar întreaga cheltuială o suportă Comisia Europeană. Aceste propuneri au fost preluate în modificarea de Regulament și așteptăm să-și urmeze cursul aprobărilor. 

De ce a lipsit ministrul Boloș de la videoconferința cu omologii săi europeni

CaleaEuropeană.ro: Pe final, domnule ministru, ați fost criticat de un eurodeputat din opoziție că nu v-ați prezentat la videoconferința cu miniștri de resort de săptămâna trecută și ați trimis în schimb un secretar de stat. 

M:B: Da, eram în videoconferință la Programul Operațional Capital Uman unde trebuia să convingem Comisia să ne accepte cheltuielile cu șomajul tehnic și partea de cheltuieli cu personalul medical și de asistență socială. La videoconferință a fost colega mea, secretarul de stat care mă înlocuiește, și a susținut măsurile pe care le-am stabilit împreună. Să nu uităm că nu au fost prezenți decât cinci miniștri, a fost prezent aparatul tehnic în schimb, iar eu am socotit mai important să fiu la această videoconferință pentru că era o chestiune de viață și de moarte. 

CaleaEuropeană.ro: Practic, ați negociat ceea ce ați descris la începutul discuției noastre.

M.B: Da. În două părți nu puteam fi cu siguranță. 

CaleaEuropeană.ro: Mă bucur că ați clarificat aceste lucruri pentru publicul nostru care urmărește și este interesat de aceste chestiuni.

M.B: Ministerul Fondurilor Europene nu a manifestat lipsă de interes în această perioadă și a făcut toate demersurile necesare pentru a deconta cât mai mult posibil de la Comisia Europeană și sigur chestiunile importante le-am discutat înainte cu toți cei care erau avizați. Deci, practic, colega mea a susținut un mandat pe care îl avea dinainte stabilit. Nu îmi fac probleme și am conștiința foarte liniștită din acest punct de vedere. 

CaleaEuropeană.ro: Mulțumesc frumos, domnule ministru.

 

Interviu realizat de Dan Cărbunaru

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan: România a obținut o sumă istorică de fonduri UE pentru că Președintele și Guvernul au vorbit pe o singură voce

Published

on

© Facebook/ Siegfried Muresan

România a obținut o sumă istorică de bani de la UE și se bucură de credibilitate la nivel european datorită Președintelui și Guvernului care vorbesc pe o singură voce, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European și vicepreședinte al Partidului Popular European, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro

Siegfried Mureșan, în calitate de responsabil de negocierile bugetare cu privire la rezoluția Parlamentului European ca răspuns la acordul Consiliului European pe Bugetul Multianual al UE 2021 – 2027 și Pachetul de Redresare, a vorbit despre prioritățile popularilor europeni în raport cu acest subiect, precum și despre șansa de dezvoltare pe care o are România după ce a obținut o alocare de aproape 80 miliarde de euro pentru următorul exercițiu financiar. 

 

Amintim că cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU- NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Tot marți dimineață, președintele Klaus Iohannis a anunțat, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene. Șeful statului a spus că România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene, indicând construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică.

În acest context, Siegfired Mureșan a subliniat că România a obținut acum o sumă istoric de mare de fonduri europene pentru următorii ani datorită faptului că „Guvernul, miniștrii de resort, prim-ministrul și președintele au vorbit pe aceeași limbă, au tras în aceeași direcție”.

„Nu a mai existat situație în care președintele să dea o direcție oficială a statului român și miniștrii Guvernului, cum se întâmpla în timpul guvernării PSD, să vorbească pe persoană fizică, pe cont propriu, în afara liniei oficiale date acesta”, a adăugat acesta.

Mai mult, spune Mureșan, „datorită credibilității României în momentul de față, pe plan european, am obținut un rezultat foarte bun”. Prin urmare, „trebuie să absorbim acești bani, să îi punem la lucru”, dar pentru acest lucru „avem nevoie de o corelare între politica noastră la nivel european, la nivel național și la nivel local”, ceea ce înseamnă că primarii, Guvernul și nivelul european de reprezentare trebuie să aibă aceleași interese pentru ca lucrurile să nu se blocheze. 

De exemplu, menționează vicepreședintele PPE, în ultimii ani de zile, fondurile europene au venit acolo unde au existat președinți de consilii județene și primari competenți” datorită cărora „fața orașelor și a județelor s-a schimbat, lucrurile îmbunătățind-se foarte multe. Cu toate acestea, atenționează politicianul de la Bruxelles, au existat blocaje la marile proiecte de infrastructură, de investiții, amintind că „trei guverne PSD au depus un singur mare proiect de investiții la Bruxelles și anume, podul peste Dunăre de la Brăila”.

Siegfried Mureșan subliniază că „Uniunea Europeană ajută România acum mai mult decât oricând” prin aceste fonduri care sunt „mai multe decât am primit oricând in ultimii ani”, iar ajutorul este unul imediat, în contextul pandemiei de coronavirus, cât și pe termen lung, pe următorii șapte ani. În acest context, în care se pune accentul foarte mult pe solidaritate și unitate, România are datoria „de a se dezvolta bine” pentru a contribui la dezvoltarea Uniunii Europene în ansamblu. 

În ceea ce privește rezoluția Parlamentului European care vizează începerea negocierilor finale dintre Consiliu și Parlament pe bugetul UE pe următorii 7 ani, Siegried Mureșan, în calitate de coordonator privind redactarea documentului din partea grupului PPE, precizează că rezoluția „este foarte importantă fiindcă va fi adoptată cu majoritate largă și transmite un mesaj foarte puternic Consiliului”, pe care eurodeputații îl susțin în raport cu munca depusă pentru anvelopele naționale, însă își doresc creșterea bugetului la unele programe europene.

Din perspectiva grupului PPE, dar nu numai, Siegfried Mureșan menționează că alocări bugetare financiare sunt necesare pentru Programul Erasmus+, Programul European de Sănătate sau politica de migrație și azil, în special partea de securitate a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

De altfel, în ceea ce privește Programul European de Sănătate, vicepreședintele PPE susține că o alocare financiară mai mare ar fi în interesul României, cu precădere în contextul crizei sanitare generate de COVID-19 care a exacerbat neajunsurile sistemului național de sănătate.

„Este în interesul României. România este țara europeană care acordă cele mai puține fonduri europene pe cap de locuitor pentru sănătate. Așa a fost in ultimii ani și finanțarea sistemului medical este una din principalele sale probleme. Cu cât vom avea un fond de sănătate mai mare, cu atât este mai bine și pentru România. Bani din care vor putea fi construite spitale dacă e nevoie, modernizate spitalele existente, fiindcă am văzut acum pe durata pandemiei că se poate oricând să vină un al doilea val. Pentru a putea avea grijă de toate persoanele infectate avem nevoie de capacități mari în spitale și avem nevoie de capacități mari și pentru a evita intrarea într-o nouă perioadă de carantină. Dacă capacitățile in spitale sunt mici, oricând virusul se răspândește un pic, va trebui să reintram in carantină, căci dacă nu, spitalele ar fi suprasolicitate. De aceea, acest fond de sănătate este atât de important”, a explicat Siegfried Mureșan.

În ceea ce privește banii pentru protecția frontierelor externe ale UE, „o altă prioritate a grupul Partidului Popular European, acceptată de Parlamentul European”, eurodeputatul PNL a precizat că grupul din care face parte cere creșterea bugetului pentru că „un control bun al frontierei externe a UE înseamnă că putem tri în siguranță și ne putem mișsca liberi în interiorul UE, fără controale la frontierele interne dintre statele membre.

„Vedem că în vecinătatea noastră nu toate țările sunt sigure, nu toate țările sunt stabile. Vedem provocări din partea Turciei la adresa Ciprului, presiuni imigraționiste câteodată pe granița dintre Turcia și Grecia. Trebuie să întărim controlul frontierei externe a UE”, a mai explicat Siegfried Mureșan.

Ca atare, spune acesta, „poziția existentă de negociere între Parlament și Consiliu este una firească, intrăm într-o rundă finală de negocieri, la capătul căreia sunt sigur că vom adopta un buget bun pentru UE, per ansamblu, și repet, bun și pentru România, căci tot ceea ce s-a obținut pentru România până acum e bun obținut”.

 

Continue Reading

INTERVIURI

Președintele Parlamentului European, despre aderarea României la Schengen: “Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Parlamentului European a afirmat luni că este în interesul tuturor statelor membre și al instituțiilor UE ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue și ca toată Europa să poată beneficia de spațiul de liberă circulație.

“Cred că este interesul tuturor că acest proces să continue. După cum știți, sunt diferiți pași care trebuie îndepliniți și diferite evaluări care trebuie făcute constant. Desigur, sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European”, a spus David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

“Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli, răspunzând astfel unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, într-o rezoluție adoptată la 19 iunie, cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președintele Parlamentului European David Sassoli: Vom copleși cu datorii viitoarele generații. Dacă răspunsul UE nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Măsurile ce urmează a fi decise de statele membre și instituțiile UE pentru redresarea economică post-pandemie a Europei vor copleși cu datorii viitoarele generații, a avertizat luni președintele Parlamentului European, David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

Șeful co-legislativului european a solicitat statelor membre să asculte și să ia în considerare poziția exprimată de Parlamentul European, subliniind că “dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor“.

“Toată lumea depune eforturile sale maxime pentru a ajunge la un acord. Nu cred că avea sens să discutăm dacă nu aveam încredere unul în celălalt, că putem face acest lucru și cu putem ajunge la un rezultat bun. Însă, nimic nu poate fi luat de la sine. Cu siguranță, am încredere că vom ajunge la un rezultat pozitiv în cadrul acestui proces pentru că este în interesul tuturor. În mod special, dacă solicitările Parlamentului sunt ascultate, atunci cred că lucrurile ar fi mai ușoare”, a spus Sassoli, în interviul acordat pentru Konbini.com (Franța), T-online.de (Germania), TheJournal.ie (Irlanda), Open.online (Italia), CaleaEuropeană.ro (România) și HuffingtonPost.es (Spania).

Citiți și Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Președintele Parlamentului European urmează să poarte miercuri discuții cu cancelarul german Angela Merkel, în contextul în care aceasta prezintă în plenul de la Bruxelles prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE. De asemenea, Sassoli va participa la prima rundă de negocieri inter-instituționale alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, și cancelarul Angela Merkel în calitate de reprezentant al președinției rotative a Consiliului UE.

El a mai spus că este neclar cât timp vor dura aceste negocieri, mai ales în condițiile în care Comisia Europeană, Germania și Franța fac presiuni pentru un acord rapid asupra planului gigantic de 1.850 de miliarde de euro. Cu toate acestea, David Sassoli a spus că va reitera poziția Parlamentului European.

“Nu putem merge cu spatele, nu putem pune la îndoială sumele stabilite de planul Comisiei, trebuie să avem un calendar adecvat care să includă data exactă când resursele proprii vor intra în vigoare. Cu privire la CFM, vrem să discutăm câteva linii bugetare cu care nu suntem mulțumiți și mă refer la liniile bugetare privind cultura, Erasmus și cercetarea. Nu putem tăia bani în ce-i privește pe tineri, dacă vrem ca tinerii să fie viitorul Europei (…) Cu toții trebuie să facem un efort comun. Trebuie să spunem celorlalte instituții că noi vom copleși cu datorii viitoarele generații, fie că vorbim de împrumuturi sau de subvenții, asta se va întâmpla (…) Dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor (…) Dacă vom intra în datorii, dar nu oferim nimic care să construiască un viitor pentru generațiile tinere, atunci vom fura resurse de la generațiile tinere“, a avertizat președintele PE.

“Nu este suficient să ajungă la un acord în Consiliu pe instrumentul de redresare și pe bugetul multianual. Trebuie să vină în Parlament cu ele. Cred că este o idee bună să asculte Parlamentul. Cu cât ascultă mai mult Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să ajungă să ajungă la soluții. Cred că urmează săptămâni intense înaintea noastră. Vom lucra din greu și cred că Comisia a arătat că are abilități bune de ascultare. Ei vor să activeze articolul 324 din Tratat. Acest lucru transmite un semnal bun, de a începe dezbateri între instituții care să conducă la un rezultat bun. Cu cât vor asculta mai mult ce spune Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să găsim soluții“, a completat el.

Înaintea prezentării de către Germania a priorităților sale la cârma UE, David Sassoli a apreciat că ambițiile președinției semestriale germane sunt în deplin acord cu solicitările Parlamentului European. 

“Avem nevoie de o Europă care relansează toate economiile statelor membre și avem nevoie ca cetățenii să fie într-o poziție în care să poată ieși din această situație teribilă”, a afirmat acesta.

Pe de altă parte, David Sassoli a făcut un apel către președinția germană și către instituțiile UE să reducă diferențele dintre Nord și Sud.

“Am spus de multe ori că Europa va fi mai unită atunci când va reduce diferențele dintre Nord și Sud. (…) Dacă președinția germană și instituțiile UE acționează către această viziune, cred că vom putea spune că am atins obiectivele pe care ni le-am asumat la începutul lunii martie, când toată lumea a înțeles că fie Uniunea Europeană va fi întărită, fie se va prăbuși. Trebuie să continuăm să ne consolidăm Uniunea. În termeni practici, asta înseamnă să dăm Uniunii Europene noi instrumente. Putem aborda provocări globale numai dacă dăm Uniunii Europene noi puteri. De aceea, un proces de care nu am uitat și care va fi relansat de o manieră mai intensă este Conferința privind Viitorul Europei”, a mai precizat el.

De asemenea, David Sassoli a subliniat că este nevoie de o Europă mai independentă, mai rezilientă și mai autonomă în fața efectelor crizelor. “Dar pentru a face asta, trebuie să avem punctul nostru de vedere propriu. Trebuie să aducem înapoi în Europa mare parte din producția pe care am delegat-o altora. Pentru a face asta trebuie să reflectăm la cum putem fi un jucător pe scena internațională”, a mai spus el.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Președintele Parlamentului European a mai subliniat că este în interesul tuturor ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue, întrebat fiind de contextul unei posibile aderări a Bulgariei, României și Croației la spațiul de liberă circulație

Sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European. (…) Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending