Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, anunță fonduri de sute de milioane de euro pentru plata medicilor – eroi. Cum vor fi cheltuite fondurile alocate de Comisia Europeană pentru combaterea efectelor COVID 19

Published

on

© Marcel Ioan Boloș/ Facebook

Ministrul fondurilor europene Marcel Boloș a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro despre cum vor fi cheltuite fondurile europene puse la dispoziție de Uniunea Europeană în lupta împotriva pandemiei cu noul coronavirus, majoritatea componentelor de cheltuieli acoperite urmând să vizeze șomajul tehnic al angajaților, achiziția de echipamente medicale, stimulente financiare pentru medicii-eroi și relansarea întreprinderilor mici și mijlocii.

“Discutăm de suma de 1,4 miliarde de euro în două tranșe. O primă tranșă de 666 de milioane de euro și o a doua tranșă de 637 de milioane de euro a cărei virare în conturi va avea loc în luna aprilie. Prima tranșă este în conturile deschise la BNR și urmează să facem plățile (…) Cele 3 miliarde de euro au o componentă care se transpune în lichidități imediat. Acestea sunt cei 1,4 miliarde de euro pe care ni i-a trimis Comisia Europeană din pre-finanțare și o componentă de calcule pe care le face Comisia, spunând că efectul multiplicator al banilor pe care ni-i dă, dacă îi folosim pe toți, vor genera o multiplicare în economie sub formă de investiții de 3 miliarde de euro”, a spus Boloș.

Acesta mai precizat că Guvernul mai are în lucru o componentă de stimulente pentru risc ce vor fi acordate medicilor, adică cei care sunt în prima linie și care se luptă cu coronavirusul.

Interviul integral:

Prima tranșă de 666 de milioane de euro de la Comisia Europeană a intrat deja

CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, domnule ministru, Aș vrea să începem cu această știre anunțată de Comisia Europeană. Știu că a fost anunțată și la noi în țară, în legătură cele 3,1 miliarde de euro rapartizate României din cele 37 la nivel european pentru combaterea efectelor COVID-19. Puteți să ne descrieți liniile mari de finanțare și domeniile în care vor fi distribuți acești bani?

Marcel Boloș: Cele 3,1 miliarde de euro pornesc de la pre-finanțarea pe care România o are la dispoziție pentru care obligația de justificare și de prezentare a documentelor pentru pre-finanțare se amână sau s-a amânat până la sfârșitul actualei perioade de programare. Discutăm de suma de 1,4 miliarde de euro în două tranșe. O primă tranșă de 666 de milioane de euro și o a doua tranșă de 637 de milioane de euro a cărei virare în conturi va avea loc în luna aprilie. Prima tranșă este în conturile deschise la BNR și urmează să facem plățile și să facem decontările din fonduri europene conform categoriilor de cheltuieli pe care ni le-am planificat în această perioadă. Acum să vă spun referitor la destinație. Sunt practic câteva categorii de cheltuieli mari care se pot face din bugetul Uniunii Europene și pentru care există un agrement cu Comisia Europeană. Prima, care deja se cunoaște, este cea de legată de șomajul tehnic. După cum deja în spațiul public angajatorii cunosc, prevederile ordonanței de urgență 30/2020, se suportă 75% din salariul angajatului, dar nu mai mult din salariul mediu brut. Acesta este algoritmul de calcul pentru această categorie de cheltuială. În cadrul Programului Operațional Capital Uman există o primă parte de fonduri de 300 de milioane de euro pe care am identificat-o și a cărei decontare va începe cu luna mai. Angajatorii plătesc în momentul de față din fondurile alocate în avans din bugetul asigurărilor pentru fondurile de șomaj, Am pus deja ghidul în consultare publică pe această componentă de cheltuială și estimez că începând cu luna mai să avem contractul de finanțare și să putem ca din banii pe care ni i-a trimis Comisia Europeană să facem primele trageri.

300 de milioane euro pentru plata șomajului tehnic

CaleaEuropeană.ro: Sunt 300 de milioane de pentru șomajul tehnic. Pentru câte luni ajunge această sumă? Ați făcut o simulare?

M.B.: În momentul de față, numărul de contracte care se suspendă este într-o continuă creștere. Îmi e foarte greu să spun pentru câte luni ne va ajunge. Ce pot să spun este că, în paralel cu aceste fonduri pe care le-am identificat în primă etapă, mai analizăm apelurile de proiecte din cadrul Programului Operațional Uman care nu mai corespund cu situația actuală, gen cursuri de calificare care în momentul de față nu mai sunt valabile pentru că realitatea pieței este alta. Dacă vom mai avea apeluri de proiecte pe care le putem închide sau apeluri de proiecte care pot fi parțial anulate, vom reloca banii spre componenta aceasta de cheltuială. Statul poate să rămână o anumită parte de cheltuieli cu șomajul tehnic pe care să le asigure din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Ce pot să asigur sau să ne asigurăm că banii vor fi alocați în limita a cât vom avea disponibil pentru această componentă de cheltuială pe care o avem. Trebuie să ținem cont că suntem aproape de sfârșitul perioadei de programre și că sunt apeluri pentru care contractele de finanțare au fost deja încheiate. Era bine de la nivelul Comisiei Europene să aducă fresh money pentru aceste cheltuieli pe care statele membre le au, fiindcă nu este foarte simplu să acoperi din fonduri europene. Este aproape imposibil să acoperi din fonduri europene nevoile pe care statele membre le au în acest moment.

CaleaEuropeană.ro: Noi aveam o rată de contractare de peste 90%. Asta înseamnă că dacă băgăm bani în șomaj tehnic și în alte chestiuni economice…

M.B.: Ne bizuim pe faptul că se vor mai face economii de cheltuială la licitații, ne bizuim pe faptul că mai sunt și corecții financiare în sistem, care se dau pentru anumite categorii de nereguli. Ne bizuim pe sumele de bani care nu sunt în totalitate contractate. Deci sunt sursele acestea.

CaleaEuropeană.ro: Nu vă lasă să mutați de pe un program pe altul? De exemplu, de pe Programul Infrastructură Mare, unde este clar că o să avem dezangajări. Nu vă lasă să mutați spre spital Capital Uman, de exemplu?

M.B.: Transferul între fonduri, nu. Este reglementat. Noi am solicitat să ne lase să facem și astfel de transferuri între Fondul de Coeziune sau Fondul Social European. Este preluată propunerea noastră în propunerea de modificare a regulamentului Comisiei Europene, dar așteptăm ca să-și urmeze procedura la nivel european și să intre în vigoare. Fără baza aceasta legală în regulamentul Comisiei Europene nu avem marjă de manevră.

CaleaEuropeană.ro: Cele trei miliarde ar reprezenta practic cei 10% necontractați de România până acum?

M.B.: Cele 3 miliarde de euro au o componentă care se transpune în lichidități imediat. Acestea sunt cei 1,4 miliarde de euro pe care ni i-a trimis Comisia Europeană din pre-finanțare și o componentă de calcule pe care le face Comisia, spunând că efectul multiplicator al banilor pe care ni-i dă, dacă îi folosim pe toți, vor genera o multiplicare în economie sub formă de investiții de 3 miliarde de euro.

CaleaEuropeană.ro: Deci nu primim 3 miliarde, primim 1,4 miliarde. În situația aceasta, cei 37 de miliarde de euro anunțați, nu sunt 37. 

M.B.: Sunt lichizi 7,5 miliarde de euro. Nouă, de exemplu, ne-au cuprins o tranșă din anul 2018 de pre-finanțare de 491 de milioane de euro și acelor 7,5 miliarde de euro le-au calculat efectul multiplicator la nivelul a 37 de miliarde. Am fost elegant când am spus o componentă fixă și o componentă calculată ca efect multiplicator. În aprilie, mai intră 637 de milioane de euro care reprezintă pre-finanțarea noastră la care avem dreptul pentru anul 2020. Ne-au dat-o în avans.

Patru paliere de acțiune: șomaj tehnic, echipamente medicale, protecție socială, IMM-uri

CaleaEuropeană.ro: Aceștia se duc tot pe șomaj tehnic sau mergeți și pe măsuri în economie?

M.B.: Avem patru mari paliere de acțiune. Un prim palier este cel al șomajului tehnic, pe care l-am explicat, al doilea palier este cel al echipamentelor medicale pentru că în această perioadă, la secțiile de terapie intensivă, componenta de echipamente medicale este cea mai urgentă. Discutăm aici despre ventilatoare, stații de monitorizare la paturile de terapie intensivă, injectomate, laringoscoapte, tot ce este necesar pentru ca să se poată trata bolnavii cu coronavirus. Acolo avem planificat 350 de milioane de euro, dar de această dată banii vin din Programul Operațional de Infrastructură Marea (POCU), de pe componenta de riscuri pentru situații de urgență. Aceasta ar fi o a doua direcție mare și veste bună pentru spitalele care sunt în linia întâi și care așteaptă măsuri concrete din partea noastră. Mai avem, tot pe partea medicală, așa-zisele echipamente de protecție medicală: mânuși, măști pentru față, combinezoane, partea de dezinfectanți și mai avem în lucru o componentă de stimulente pentru risc la medici, adică cei care sunt în prima linie și care se luptă cu coronavirus și aici, probabil că va fi o reglementare la nivelul guvernului, sper eu, cât de curând.

CaleaEuropeană.ro: Va fi un spor finanțat cu bani europeni?

M.B.: Un spor finanțat cu bani europeni, da.

CaleaEuropeană.ro: Valabil pentru perioada aceasta, a stării de urgență?

M.B.: Pentru perioada în care este decretată stare de urgență.

Stimulente financiare de sute de milioane de euro pentru cadrele medicale din prima linie în lupta cu pandemia de coronavirus, finanțate cu bani europeni, valabile pentru perioada stării de urgență

CaleaEuropeană.ro: Ce sumă va fi sau ce procent din salariu?

M.B.: Deocamdată nu pot să vă avansez multe informații pentru că este o decizie care se va lua la nivel de guvern. Eu sper să se ia cât de curând. Ne uităm și la ce au făcut alte state membre pe această zonă.

CaleaEuropeană.ro: Vor fi zeci de milioane de euro sau sute de milioane de euro sumele alocate pentru medicii-eroi?

M.B.: Cred că fondul va fi destul de generos. Este posibil să fie de ordinul sutelor de milioane de euro dacă durata aceasta de declarare a stării de urgență se prelungește. Nu aș dori să avansez sume pentru că este foarte delicat, este o reglementare care aparține Ministerului Sănătății și acesta este cel care inițiază propunerile pe domeniu.

1000 de asistenți pentru persoanele vârstnice, angajați cu bani europeni

A treia categorie de cheltuială este din zona protecției sociale, a asistenților sociali pentru persoane vârstnice, mă refer la cei peste 65 de ani care sunt fără aparținători și care au venitul sub cel minim garantat. Calculele pe care le-am făcut și din estimările pe care le avem, ar fi nevoie de 1000 de asistenți sociali care să ofere servicii de sprijin pentru persoanele vârstnice, de îngrijire la domiciliu. Este un apel de proiecte care, până luni, vom avea draftul de ghid al solicitantului pregătit. Vrem, în același timp, să fie pus în funcțiune și un fel de telverde social pentru persoanele vârstnice, astfel încât să poată să apeleze la acest call-center pentru ca să se găsească soluția în funcție de nevoile pe care le pot avea.

CaleaEuropeană.ro: Câți bani vor fi alocați pentru acest apel?

M.B.: În primă fază, ne-am gândit la o sumă estimată de 30 de milioane de euro, din Programul Operațional Capital Uman (POCU) și tot pe componenta socială sunt pachetele de igienă corporală și pachetele alimentare care se distribuie către persoanele care se află în carantină sau către centrele de bătrâni, casele de copii. Programul este mult mai mare. Vine din Fondul european de sprijin pentru persoanele dezavantajate și, fiindcă cuprinde toate persoanele care au venitul sub cel minim garantat, valoare lui este de 250 de milioane de euro, numărul de beneficiari estimați este de aproximativ 1.100.000 de persone.

CaleaEuropeană.ro: Când vedeți pus în aplicare acest program?

M.B.: Până luni semnăm contractul de furnizare de pachete alimentare. Cel de igientă corporală este semnat și vom avea în cursul săptămânii viitoare o discuție cu cei care sunt furnizorii de produse alimentare ca să ne facem un grafic de timp. Dacă se pot constitui stocurile de alimente, din punctul nostru de vedere, după constituirea garanțiilor prevăzute de lege, poate să funcționeze foarte bine din luna aprilie.

CaleaEuropeană.ro: Suntem, din ce ați spus până acum, în interiorul acelui miliard, plus sau minus, cu cele 300 de milioane care au intrat deja și cu cele 600 care vor intra.

M.B.: Da și mai avem a patra direcție care este destinată întreprinderilor mici și mijlocii care au problema capitalului de lucru în momentul de față. Este o schemă la care lucrăm și sper să o definitivăm în curând pentru că avem în vedere două tipuri de probleme cărora va trebui să le găsim soluții: pe de o parte, este problema capitalului de lucru, adică lipsa lichidităților pentru restartarea activității IMM-urilor sau a celor care au intrat în faliment și vor să se reinventeze pe piața business-ului sau în domeniul business-ului. Va trebui să găsim o formulă pentru că Comisia Europeană a elaborat o schemă de ajutor de stat generală, care permite sprijin financiar sub diverse forme din care cel mai relevant este forma de sprijin sub formă de grant în valoare maximă de 800.000 de euro. V-am spus bugetul schemei, nu aș dori să mă pronunț asupra formei prin care o vom acorda-o până când nu mai avem discuții și cu reprezentanții mediului de business.

Până la 500 de milioane de euro vor fi disponibile pentru IMM-uri

CaleaEuropeană.ro: Câți bani sunt la dispoziție pentru această schemă?

M.B: Estimez că până la 500 milioane de euro vor fi disponibile pentru a avea astfel de scheme de grant. Sigur, poate că banii pe care noi i-am identificat nu vor fi suficienți, dar și statul, prin diversele forme pe care le are, inclusiv împrumuturi și datoria publică, poate oferi sprijin IMM-urilor. Noi avem acest avantaj că IMM-urilor le putem acorda o componentă de grant din fonduri europene. Probabil că decizia poate fi similară cu sursa de finanțare de la bugetul de stat. Mi-e greu să spun ce măsură vor lua în calcul colegii de la Ministerul Finanțelor Publice. 

CaleaEuropeană.ro: Și ca termen aproximativ pentru lansarea acestei scheme în România?

M.B: Eu văd pregătită până la sfârșit de aprilie pentru că este o perioadă în care lumea nu prea se gândește la investiții, ci cum să facă față la limitarea răspândirii coronavirusului, după care, în cursul lunilor mai/iunie, să fie posibilă deschiderea apelurilor.

CaleaEuropeană.ro: Deci granturile acestea vor fi acordate pentru investiții sau și pentru rezolvarea unor probleme de capital cum ați spus inițial?

M.B: Corect. Poate fi capital de lucru, fie pentru investiții noi. Îmi este greu să spun dacă o firmă care are probleme de capital de lucru își dorește să facă o investiție. Cele două forme ar fi complementare. 

CaleaEuropeană.ro: Este frustrant pentru cei din regiunile mai dezvoltate, cum este cazul București-Ilfov, însă veți lua în considerare toți agenții economici sau se va pune în vedere locul de proveniență?

M.B: Regulamentul Comisiei nu permite în momentul de față alocări de fonduri între regiunile dezvoltate și regiunile mai puțin dezvoltate. Una dintre solicitările noastre către Comisie a fost ca transferul de fonduri între regiuni să poată avea loc în funcție de nevoile identificate în fiecare regiune. Practic, din câte am văzut acum, propunerea a fost reluată în Regulamentul Comisiei și așteptăm să se reglementeze pentru că mi s-ar părea corect în această perioadă, fără să avem restricția pe bugetele regionale, să intervenim în funcție de nevoia care există la nivelul fiecărei regiuni. Nevoia este atât de generalizată acum încât intervenția trebuie judecată în funcție de nevoile existente în piață.

CaleaEuropeană.ro: Deci așteptați o clarificare de la Comisie pentru a avea această flexibilitate regională. 

M:B: Da, da. Am cerut flexibilitate între fonduri, adică să putem transfera între Fondul de Coeziune, Fondul Social European sau invers, am cerut flexibilitate între programe, adică să putem transfera din POIM (Programul Operațional Infrastructura Mare) în POCU (Programul Operațional Capital Uman) și dacă va fi cazul, din POCU în POIM. De asemenea, am cerut să putem transfera fonduri între regiunile mai slab dezvoltate la cele mai dezvoltate, deși sună ciudat, dar cele din urmă au foarte puține alocări de fonduri și sunt foarte afectate. A patra solicitare a fost să avem finanțare 100% pentru echipamentele medicale, ceea ce înseamnă că statul român nu mai pune partea de cofinanțare de 15% cât era până în prezent, iar întreaga cheltuială o suportă Comisia Europeană. Aceste propuneri au fost preluate în modificarea de Regulament și așteptăm să-și urmeze cursul aprobărilor. 

De ce a lipsit ministrul Boloș de la videoconferința cu omologii săi europeni

CaleaEuropeană.ro: Pe final, domnule ministru, ați fost criticat de un eurodeputat din opoziție că nu v-ați prezentat la videoconferința cu miniștri de resort de săptămâna trecută și ați trimis în schimb un secretar de stat. 

M:B: Da, eram în videoconferință la Programul Operațional Capital Uman unde trebuia să convingem Comisia să ne accepte cheltuielile cu șomajul tehnic și partea de cheltuieli cu personalul medical și de asistență socială. La videoconferință a fost colega mea, secretarul de stat care mă înlocuiește, și a susținut măsurile pe care le-am stabilit împreună. Să nu uităm că nu au fost prezenți decât cinci miniștri, a fost prezent aparatul tehnic în schimb, iar eu am socotit mai important să fiu la această videoconferință pentru că era o chestiune de viață și de moarte. 

CaleaEuropeană.ro: Practic, ați negociat ceea ce ați descris la începutul discuției noastre.

M.B: Da. În două părți nu puteam fi cu siguranță. 

CaleaEuropeană.ro: Mă bucur că ați clarificat aceste lucruri pentru publicul nostru care urmărește și este interesat de aceste chestiuni.

M.B: Ministerul Fondurilor Europene nu a manifestat lipsă de interes în această perioadă și a făcut toate demersurile necesare pentru a deconta cât mai mult posibil de la Comisia Europeană și sigur chestiunile importante le-am discutat înainte cu toți cei care erau avizați. Deci, practic, colega mea a susținut un mandat pe care îl avea dinainte stabilit. Nu îmi fac probleme și am conștiința foarte liniștită din acest punct de vedere. 

CaleaEuropeană.ro: Mulțumesc frumos, domnule ministru.

 

Interviu realizat de Dan Cărbunaru

INTERVIURI

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

Published

on

© Atlantic Council

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Traiectoria relațiilor SUA – România devine foarte “operațională” și, ca un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și a angajamentelor sale solide, România va avea oportunități importante, atât cu o a doua administrație Trump, cât și o administrație Biden la Casa Albă, precum și o continuitate în desfășurarea trupelor americane în regiune, a declarat Ian Brzezinski, expert american în securitate națională și politică externă în cadrul prestigiosului think tank Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind de la Washington înainte de a doua și ultima dezbatere prezidențială dintre președintele Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden înainte de alegeri, Ian Brzezinski a descris modul în care politica externă a SUA și angajamentul american față de legătura transatlantică se vor dezvolta sub o a doua administrație Trump sau sub o administrație Biden.

Acestea sunt niște alegeri importante. Și există două viziuni foarte diferite despre lume care se ciocnesc, reflectate de președintele Trump și vicepreședintele Biden. (…) Vestea bună este că România alocă 2% din PIB (n.r. – pentru apărare) și are angajamentele solide față de operațiunile internaționale, inclusiv cele conduse de NATO, ceea ce îi permite actualului președinte sau următorului președinte să promoveze o agendă internaționalistă”, a spus Brzezinski.

Fost asistent al adjunctului secretarului american al Apărării pentru Europa și politica NATO în perioada 2001-2005, când România s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice, Brzezinski a lăudat angajamentul României și a prezentat câteva sfaturi despre cum România poate să își creeze oportunități în relația cu administrație Trump sau Biden, în special în contextul în care România și Statele Unite vor sărbători în 2021 cea de-a 10-a aniversare a Declarației Comune pentru Parteneriatul Strategic semnată la Casa Albă de foștii președinți Obama și Băsescu.

Dacă Biden câștigă, cred că atunci când vine vorba de relația de securitate, vom vedea continuitate în ceea ce privește desfășurarea forțelor. Deci, suntem cu toții foarte conștienți de creșterea prezenței militare pe care președintele Trump a făcut-o nordul Europei Centrale. Și cred că acestea vor fi susținute și, eventual, sub administrarea Biden, consolidate. Există un impuls din ce în ce mai mare spre creșterea prezenței forțelor noastre în România, poate nu la fel de dramatic pe cât am văzut în Polonia, dar cred că într-un mod operațional și semnificativ din punct de vedere geopolitic. Cred că elanul ar continua într-o administrație Biden. Sper că așa va fi, însă acest lucru va fi influențat semnificativ de modul în care România va încuraja și facilita acest tip de cooperare și de rolul pe care îl joacă în NATO”, a explicat Brzezinski.

El a adăugat, de asemenea, că o administrație Biden va promova în Europa o agendă care “va cere de fapt Europei să facă mai mult în Europa”.

“Aceasta va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa de Vest și va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa Centrală, inclusiv asupra României”, a menționat Brzezinski.

În ceea ce privește a doua administrație Trump, Brzezinski a explicat oportunitățile care reies din tranziția la putere.

“O tranziție de la o primă administrație Trump la a doua administrație Trump creează oportunități, deoarece vor apărea fețe noi, planurile vor fi reevaluate și recalibrate și creează oportunitatea de a spori relațiile, a spus el.

Expertul în securitate națională a SUA și-a extins argumentul, menționând că “atunci când există o tranziție între două administrații diferite, de la o administrație Trump către o administrație Biden”, atunci “oportunitățile sunt și mai mari”. În acest context, el a sugerat ca România să ia inițiativa și să își valorifice angajamentele demonstrate.

Calea către acest tip de pârghie și oportunitate este prin inițiativă. Aș merge în domeniul securității pentru a arăta beneficiilor noilor capabilități (n.r. – ale României). De exemplu, sistemele de apărare aeriană Patriot, rachetele HIMARS, nu doar pentru a spori securitatea României, dar și securitatea regiunii”, a adăugat Brzezinski.

Subliniind un interes special pe care o administrație Biden îl va avea pentru Ucraina, expertul american a spus: “Ce poate face România pentru a-și actualiza relația de securitate cu Ucraina, acesta este ceva ce ar fi remarcat de noua echipă și ceva care probabil ar aduce beneficii relației SUA -România”.

Mai mult, Ian Brzezinski a vorbit despre Parteneriatul Strategic SUA-România pe baza experienței sale ca oficial american în domeniul extinderii și operațiunilor NATO, când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței.

România s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și în Statele Unite știm că avem un stat membru care investește 2% din PIB-ul său pentru apărare. România gândește constructiv și activ, acționând în mod proactiv în regiunea Mării Negre pe baza forțelor sale multilaterale aliate, inclusiv la misiuni conduse de SUA în întreaga lume. Experiența pe care am avut-o cu forțele române în Afganistan a fost cu adevărat una profundă pentru mine, deoarece se aflau în zone cu risc real, iar curajul soldaților aceștia este ceva ce nu voi uita”, a declarat Brzezinski,

El a subliniat recentele vizite la Washington ale ministrului afacerilor externe, ministrului apărării și ministrului economiei ai României, arătând că “aceste întâlniri au subliniat creșterea relației economice româno-americane, aprofundarea relației militare SUA – România și rolul sporit pe care relația SUA-România îl are în cooperări regionale, de exemplu, prin Inițiativa celor Trei Trei Mări în Europa Centrală și de Est”.

Traiectoria relațiilor româno-americane este foarte pozitivă. Nu este doar retorică și simbolică, este de fapt foarte operațională“, a mai spus el.

Având în vedere că România și noua administrație americană, condusă fie de Donald Trump, fie de Joe Biden, vor sărbători anul viitor a zecea aniversare a Declarației Comune a Parteneriatului Strategic, Ian Brzezinski a prezentat câteva oportunități pentru 2021: oportunitățile de gaze și energie din Marea Neagră, creșterea prezenței militare a SUA în România și în regiune pentru a descuraja acțiunile provocatoare ale Rusiei, investițiile SUA în Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări creat de România și Polonia și cooperarea tehnologică în cadrul Memorandumului de înțelegere 5G.

Aniversarea de 10 ani oferă o oportunitate de a adăuga energie și vigoare suplimentară parteneriatului strategic pe care îl avem“, a mai spus el.

Ian Brzezinski este un expert american în domeniul politicii externe și în domeniul militar. El este Resident Senior Fellow în cadrul Scowcroft Center for Strategy and Security, ce aparține de prestigiosul think tank american Atlantic Council. Ian Brzezinski are peste două decenii de experiență în problematici privind securitatea națională a SUA. Între 2001 și 2005 a deținut funcția de adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush. Din această poziție, s-a ocupat îndeaproape de politica de extindere a NATO, planificarea și transformarea operațiilor NATO în Balcani, Mediterană, Afganistan și Irak. Unul din rezultatele majore din timpul activității sale este reprezentat de extinderea NATO din anul 2004, când și România a devenit stat membru al Alianței. Datorită activității sale, Ian Brzezinski a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de comandor.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Vicepreședintele Atlantic Council: România și flancul estic al NATO sunt frontiera libertății noastre. După alegeri, prioritatea SUA este să “ne facem bine la noi acasă” pentru a rămâne lider global

Published

on

Prioritatea unei a doua administrații Donald Trump la Casa Albă sau a unei administrații conduse de Joe Biden va fi să “ne facem bine la noi acasă” pentru ca SUA să dețină în continuare capacitatea de a juca un rol activ de lider global, iar în acest context, Parteneriatul Strategic cu România, cooperarea din cadrul NATO și formate precum Inițiativa celor Trei Mări vor juca un rol important, a declarat Damon Wilson, vicepreședintele executiv al prestigiosului think tank american Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind pentru CaleaEuropeană.ro în marja celei de-a noua ediții a Bucharest Forum, cel mai important eveniment geostrategic din regiunea Mării Negre, expertul american a abordat problematica dezordinii globale și ce urmează după alegerile americane din 3 noiembrie, viitorul relației transatlantice pe axele UE – SUA, NATO 2030 și relația specială Statele Unite – Europa de Est. De asemenea, Damon Wilson a precizat că vizita ministrului apărării naționale Nicolae Ciucă la Washington arată că România și SUA au un parteneriat strategic puternic care se întinde dincolo de politica tumultoasă de la București sau Washington DC și a subliniat că “prima linie a libertății este pe flancul” estic din care face parte și România.

 

Repararea Americii: Ce urmează la Casa Albă după 20 ianuarie 2021?

“După alegerile noastre, prioritatea unui președinte Biden sau a unui președinte reales Trump va fi aceea de a ne ajuta să ne consolidăm intern, astfel încât să avem capacitatea și abilitatea de a juca un rol de conducere activ pe scena mondială. Și asta înseamnă lucruri precum a ne asigura ca democrația funcționează eficace și că poate fi eficientă. Deci, cred că veți vedea acest tip de prioritate. Cum să rezolvăm unele lucruri acasă, astfel încât să avem capacitatea de a ne juca rolul la nivel internațional. (…) Statele Unite trebuie să se reunească și să descopere cum să se întărească intern, dar acest lucru se referă foarte mult și la agenda globală.Statele Unite încearcă să găsească un nou model pentru rolul său în lume pentru leadership-ul SUA în lume și într-o lume care s-a schimbat dramatic, iar Statele Unite se adaptează la asta”, a spus Damon Wilson.

Vicepreședintele Atlantic Council a subliniat că vor exista “abordări diferite în tonalitate” în funcție de cine va câștiga alegerile prezidențiale din 3 noiembrie, însă că Statele Unite se vor îndepărta în continuare de politica de “jandarm al lumii”.

“Ați văzut o abordare America First din partea președintelui Trump care pune presiune pe mulți dintre aliații și parteneriatele noastre tradiționale. Ați auzit destul de constant de la vicepreședintele Biden dorința de a relua și de a ridica rolul alianțelor și parteneriatelor americane. Dar cred, în ceea ce ați văzut de la președintele Obama până la președintele Trump, că poporul american nu vrea neapărat să fim jandarmul lumii. Și, sincer, o mare parte a lumii nu are nevoie sau nu vrea SUA ca jandarm. Dar, o America activă și angajată constructiv în lume este absolut esențială pentru rezolvarea provocărilor la scară globală”, a explicat el.

Un nou tip de unitate transatlantică: Societățile libere vor trebui să lucreze împreună pentru a gestiona relațiile cu o Rusie agresivă și o Chină în acensiune

Damon Wilson a afirmat însă că această regândire presupune și un nou tip de unitate transatlantică pentru a interacționa cu o Rusie agresivă și o Chină în ascensiune, o unitate care trebuie să adaugă laolaltă “societățile libere”.

“Statele Unite înțeleg că acesta nu este trecutul. Nu ne întoarcem la o perioadă în care eram 45% din PIB-ul global. Dar împreună, America de Nord și Europa reprezintă încă peste 40% din PIB-ul mondial. Va fi greu să ne gândim la modul în care ne angajăm într-o lume în care nu ne asumăm toată povara, nu jucăm rolul de polițist mondial, dar putem fi un actor mai catalizator care să valorifice puterea și influența partenerilor și aliaților noștri pe probleme mari, cum ar fi să avem de-a face de o Rusia agresivă și o China în ascensiune, care joacă după reguli foarte diferite. Societățile libere vor trebui să lucreze împreună pentru a afla cum să gestioneze acea provocare. Ne vor trebui o voce și o împărțire a sarcinilor egale peste Atlantic, pe care cred că europenii le vor și americanii le vor saluta”, a spus el.

Expertul american a admis că prin această abordare există riscul creării unui vid de putere, dar a precizat că SUA nu vor repeta eroarea făcută după Primul Război Mondial, când s-au retras în izolaționism. Damon Wilson a definit despre trei abordări consecutive pe care SUA vor trebui să le pună în scenă – consolidare internă, un nou model constructiv de leadership și o abordare strategică de adaptare, revitalizare și protejare a ordinii bazate pe reguli.

“Trebuie să ne dăm seama cum putem trăi pe planetă într-un mod în care nu ajungem la război cu o Chină în ascensiune”, a remarcat el, considerând că analogia cu un nou Război Rece este corectă în privința dimensiunii provocărilor globale, însă nu este corectă pentru că “societățile și economiile se împletesc”.

Cu toate acestea, Wilson este de opinie că că între SUA și China vor exista decuplări în ce privește zone economice sensibile, precum tehnologia sau 5G-ul.

O autonomie strategică europeană care plasează UE între SUA și China ar fi “deplasată”

Făcând trimitere la viitorul relației transatlantice, acesta a spus: “cred că cel mai important lucru este că Statele Unite, Europa, aliații noștri NATO cu Uniunea Europeană, Regatul Unit, dar și aliații noștri democrați din Asia, Australia, Japonia, Coreea de Sud, India, trebuie să găsească o modalitate de a lucra împreună în această luptă generațională a modului în care noi concurăm și cooperăm cu o China comunistă”.

Vicepreședintele Atlantic Council a avertizat că ambițiile de autonomie strategică și suveranitate în Europa nu trebuie să plaseze Uniunea Europeană undeva între “SUA și China, abordare care ar fi “deplasată”.

Însă, “ne-ar plăcea să vedem o Uniune Europeană mai puternică și mai încrezătoare. (…) Ne-ar plăcea să vedem o Uniune Europeană care să poată acționa mai decisiv asupra problemelor” globale, a recunoscut el.

Referitor la viitorul NATO, Damon Wilson consideră că viitorul Alianței ar trebui să fie “ancorat în jurul valorii de a fi o alianță care se află în centrul protejării unui mod de viață democratic pentru cetățeniii săi, a libertății națiunilor sale în fața provocărilor”, nominalizând schimbările climatice, agresivitatea Rusiei sau modelul chinez care poate submina modul de operare la nivel mondial.

România și flancul estic, frontiera libertății în noua eră a competiției strategice globale

Întrebat dacă în contextul tensiunilor dintre Washington și Europa Occidentală, nucleul relației transatlantice se mută între SUA și Europa de Est în contextul noii ere confruntaționale cu Rusia și China, expertul american a spus: “Prima linie a libertății astăzi este pe flancul vostru”.

Frontiera libertății “este chiar peste Marea Neagră, în timp ce privim la ce se întâmplă în Crimeea și Donbass. Pe măsură ce privim și mai departe, pe măsură ce vedem ce se întâmplă la frontiera lituaniană și frontiera poloneză în Belarus, așa cum vedem lupta din interiorul Ucrainei pentru viitorul său, aceasta este frontiera libertății astăzi. Deci, avem un interes atât de comun în a ne asigura că mai întâi aliații noștri sunt protejați. Această apărare este puternică în regiunea Mării Negre, în regiunea Baltică și în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România, trebuie să ne asigurăm că nu există nicio îndoială cu privire la securitatea sau suveranitatea sau independența voastră”, a spus Damon Wilson.

Inițiativa celor Trei Mări: intensificarea investițiilor americane în regiune și reziliență în fața Chinei și Rusiei

El a vorbit, dincolo de palierul militar și securitar, și despre relația strategică economică sub auspiciile Inițiativei celor Trei Mări.

“Este în conceptul Inițiativei celor Trei Mări de a intensifica investițiile și angajamentul american în regiune pentru a dezvolta conectivitatea în domeniile transporturilor, energiei și telecomunicațiilor de la nord la sud pentru a face această regiune mai rezilientă la tipul de manipulare pe care o vedem, indiferent dacă vine prin investiții chineze sau bani negri și finanțare ilicită rusești”, a spus el

Așadar, aceasta face parte dintr-un efort intenționat de a consolida flancul estic al Alianței, dar care reușește, atât timp cât România și statele baltice sunt membri puternici ai NATO, membri buni puternici ai Uniunii Europene, care se consolidează reciproc.

Damon Wilson a mai subliniat că România și SUA au o relație bilaterală puternică ea are în vedere și rolul sănătos pe care România îl joacă în interiorul NATO și al Uniunii Europene.

Vizita ministrului apărării român la Washington: Parteneriatul Strategic România-SUA se întinde dincolo de politica internă tumultuoasă de la Washington sau București

În încheiere, vicepreședintele Atlantic Council a subliniat că vizita ministrului apărării naționale Nicolae Ciucă în SUA, unde a fost invitat de omologul său american Mark Esper, arată că indiferent de momentele electorale, există o așteptare bilaterală clară “să avem o relație militară extraordinar de strânsă dintre SUA și România”.

“Avem un parteneriat strategic puternic care se întinde dincolo politica voastră tumultuoasă și se întinde pe politica noastră tumultuoasă.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Iulian Fota, directorul IDR: Diplomația română trebuie să traducă clasei politice gravitatea politicii mondiale. Marea miză este ca noua ordine globală să fie favorabilă și României

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Diplomația română trebuie să ajute țara să traverseze cu bine o perioadă extrem de complicată, care conține elemente de revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe, a avertizat Iulian Fota, noul director al Institutului Diplomatic Român, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în contextul Zilei Diplomației Române, aniversată anual la 1 septembrie.

Diplomația românească a început să fie mult mai activă ca altădată pentru că simte și ea că lucrurile se degradează și situația internațională se complică. Ea realizează că are o responsabilitate enormă față de România. Dacă facem o corelație între politica externă și politica de securitate națională, manualele spun foarte clar: prima condiție a unei politici de securitate națională de succes este să ai un efort diplomatic de succes. (…) Diplomația noastră simte că lucrurile sunt din ce în ce mai complicate și că pericolele la adresa României cresc. S-a văzut în pandemie. Nu este o întâmplare că țări cu care avem parteneriate strategice și relații foarte strânse au sărit să ne ajute și nu e o întâmplare că NATO a jucat un rol, ca să aduc în discuție și diplomația militară, prin acele avioane de transport pentru a aduce rapid cantități mari de echipamente de protecție necesare”, a susținut Iulian Fota.

Fostul consilier prezidențial pentru securitate națională a avertizat să situația de pe scena relațiilor internațională se deteriorează constant, folosind adesea formula “unor evoluții negative” pe plan global și arătând că nici măcar luna august, o perioadă din an în care, nu este lipsită de evenimente care marchează starea mediului internațional de securitate.

“Să ne uităm ce s-a întâmplat în această lună august care tocmai s-a încheiat. Cred că am avut cel puțin patru-cinci evenimente semnificative care își vor pune amprenta în evoluția relațiilor internaționale în următorii ani. Explozia de la Beirut, care a destabilizat Libanul, o țară care și așa era șubrezită de tot felul de evoluții negative și care acum trebuie să fie sprijinită de comunitatea internațională pentru că oamenii nu mai au încredere în autorități. Am avut după aceea un eveniment tragic și un eveniment care încă nu e complet asimilat și rămâne să vedem ce va determina această otrăvire a principalului opozant din Rusia. Apar o serie întreagă de detalii absolut cutremurătoare. Vedem că din nou a fost utilizat acel agent chimic pe care l-am întâlnit acum câțiva ani în Marea Britanie și îmi aduc foarte bine aminte reacția extrem de fermă a Occidentului după acel eveniment când țările occidentale au hotărât expulzarea unui număr impresionat de diplomați ruși. În jur de 140 în câteva zile, un fapt nemaiîntâlnit nici măcar în timpul Războiului Rece. Ne întâlnim din nou cu acest agent și evident de aici avem toată această revoltă și îngrijorare, inclusiv a României, Ministerul de Externe dând un comunicat foarte ferm. Ministrul de externe Bogdan Aurescu, alături de ceilalți omologi din UE și din NATO, a sancționat această foarte periculoasă a unui agent chimic. Avem tensiunile din Mediterana de Est. Efectiv am stat cu sufletul la gură să vedem dacă două țări NATO, Grecia și Turcia, care deja ajunseseră la incidente militare foarte serioase, se vor angaja din nou într-o confruntare militară. Vorbim de două țări în interiorul NATO și asta complică enorm de mult și pune Alianța într-o situație delicată. Nu am mai adus în discuție preocuparea permanentă a tuturor privind COVID-19, însă am vrut să arăt că o dată în plus lumea internațională se schimbă și evoluează înspre negativ, înspre rău. (…) (….) Și am uitat pe lista asta să mai pun și Belarusul, pentru că lumea s-a hotărât să se revolte împotriva președintelui Lukashenko și de aici o serie întreagă de preocupări pentru Belarusul este o țară importantă pentru Rusia, dar și Occidentul, inclusiv SUA, au un interes ca Belarus să fie o țară stabilă”, a detaliat el.

Iulian Fota a mai spus că aceste provocări dense și multiple se adresează inclusiv României, insistând că țara noastră poate să joace un rol în soluționarea pașnică a diferendului dintre Atena și Ankara în estul Mării Mediterane.

Vă dați seama în ce situație complicată ar fi pusă România dacă între Grecia și Turcia ar fi într-un conflict, două țări cu care avem relații foarte bune? Evident că preocuparea noastră ar fi să evităm conflictul, să convingem cele două părți să nu se angajeze într-o confruntare militară. România încearcă să convingă cei doi aliați să nu escaladeze situația și să se angajeze într-un proces de negocieri care să ducă la rezolvarea pașnică a diferendului. România are propria experiență într-o astfel de dispută pentru că Mediterana de Est este o dispută pe ape teritoriale, pe frontiere maritime, pentru că în funcție de aceste frontiere cele două state pot avea mai mult sau mai puțin acces la niște rezerve importante de gaz. România are propria experiență, am avut și noi o situație de lămurit cu Ucraina, ne-am dus amândouă la Haga și fiecare a avut de învățat câte ceva din asta. Poate că experiența asta poate fi utilă Turciei și Greciei și de aici dorința diplomației noastre de a fi utilă, de a fi relevantă și de a ajuta la evitarea unui eventual conflict NATO, ceea ce ar pune în pericol funcționarea Alianței”, a explicat acesta.

În opinia lui, în perioada următoarea diplomația românească trebuie să ajute țara să traverseze cu bine această perioadă extrem de complicată, care conține deja revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe. Iulian Fota a mai spus că marea miză a României trebuie să fie reprezentată de o ordină globală favorabilă țării noastre.

Statele apelează din ce în ce mai mult la instrumentul militar ca să-și reafirme interesele și ca să își protejeze obiectivele naționale. Această idee de a traversa cu bine această perioadă complicată trebuie să includă eventuale scenarii în care România, în mod nefericit, ar putea fi supusă unor presiuni de ordin militar sau a unor amenințări cu agresiune militară, mai ales ca urmare a unei nefericite prăbușiri de ordine internațională. (…) Asta trebuie să facă diplomația românească. În primul rând, să traducă această gravitate și acest grad sporit de pericol al politicii mondiale pentru cei din interiorul țării și în special pentru clasa politică și să insiste pe ceea ce Titulescu spunea: dați-ne o politică internă bună, ca să vă dăm o politică externă bună. Aici este obligația diplomației românești ca să facă o corelare între politica externă și cea internă și să ducă acest mesaj în interiorul țării. Și în al doilea rând, să producă acele soluții tehnice, să vină cu acele idei necesare, strategii noi de politică externă, soluții de ordin diplomatic, tehnici de negociere care pot fi folosite, roluri pe care diplomația română le poate juca, astfel încât la sfârșitul acestei perioade de reașezare ceea ce se va defini ca o nouă ordine globală să fie ca și altădată favorabilă României. Asta este marea miză. Când ordinea internațională se destramă, întotdeauna trebuie să îți faci griji dacă noua ordine mondială sau global îți va fi favorabilă sau nu“, a conchis Iulian Fota.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

COMISIA EUROPEANA47 seconds ago

UNTRR salută publicarea de către Comisia Europeană a primului set de clarificări referitoare la noile prevederi ale Pachetului Mobilitate 1

COMISIA EUROPEANA13 mins ago

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături

U.E.35 mins ago

Bugetul UE: Polonia și Ungaria, hotărâte să își mențină veto-ul. Aşteptăm propuneri din partea preşedinţiei germane a Consiliului UE

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Simbolurile Ankarei, iluminate în culorile drapelului României: Turcia felicită România, o țară “prietenă” şi “aliată”, și evocă marcarea în 2021 a zece ani de Parteneriat Strategic

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Charles Michel președintele Consiliului European: În primul meu an de mandat am luptat pentru solidaritatea și unitatea celor 27 de state membre

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

De Ziua Națională, Comisia Europeană anunță alocarea a 3 miliarde de euro României pentru protejarea locurilor de muncă prin intermediul SURE

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj de Ziua Națională: Politica externă a României trebuie să rămână o politică de consens național, coerentă și predictibilă

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul Adrian Zuckerman, de Ziua Națională a României: SUA vor continua să sprijine evoluţia României ca lider regional şi european

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE: Astăzi sărbătorim România și calea ei spre realizarea libertății și a unității

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis, discurs cu spirit unificator de Ziua Națională: Eroii patrioți ai Marii Uniri au “demni urmași” în românii curajoși care luptă cu pandemia. Aceasta este unirea românilor din anul 2020!

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA3 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE6 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending