Guvernul german condus de Friedrich Merz a convenit cu autoritățile talibane să organizeze până la trei zboruri charter de deportare pe lună și să accepte până la patru funcționari consulari suplimentari desemnați de regimul de la Kabul, potrivit Politico. Berlinul a extins, de asemenea, categoria persoanelor care pot fi trimise în Afganistan, incluzând bărbați fără condamnări penale care nu beneficiază de protecție și nu au drept legal de ședere.
Acordul inițial, anunțat în octombrie 2025, le-a permis reprezentanților numiți de talibani să preia controlul misiunilor diplomatice afgane din Berlin și Bonn. În schimb, autoritățile de la Kabul au acceptat revenirea directă a migranților afgani deportați din Germania, fără implicarea unui stat intermediar.
Cooperarea a fost extinsă la începutul acestei veri. Guvernul german a confirmat că va permite intrarea în țară a cel mult patru noi funcționari consulari afgani, care ar urma să verifice identități și să elibereze documentele necesare deportărilor.
„Pentru a crește numărul repatrierilor, trebuie eliberate mai multe pașapoarte, trebuie verificate mai multe identități și așa mai departe. În acest scop, va fi necesară și implicarea unui număr mai mare de funcționari consulari”, a declarat Martin Giese, purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe, în conferința de presă a guvernului din 22 iunie.
Potrivit aceleiași înțelegeri, Germania poate organiza până la trei zboruri charter de deportare în fiecare lună, pe lângă transferurile individuale efectuate prin curse comerciale.
Berlinul a schimbat și criteriile de selecție. La începutul lunii iulie, Ministerul de Interne a eliminat restricția prin care deportările în Afganistan erau limitate la infractori și persoane considerate amenințări la adresa securității. Noile criterii vizează bărbații adulți, singuri și obligați printr-o decizie executorie să părăsească Germania.
La 28 iulie, autoritățile germane au deportat 31 de bărbați afgani, dintre care unul nu fusese condamnat pentru nicio infracțiune. A fost primul caz de acest fel după revenirea talibanilor la putere în 2021, potrivit Tagesspiegel.
Germania a devenit astfel primul stat membru al UE care permite unor oficiali numiți de talibani să lucreze în misiuni diplomatice de pe teritoriul său. Înaintea acordului, ambasada și consulatul erau administrate de diplomați desemnați de fostul guvern afgan, înlăturat de la putere în august 2021.
Executivul de la Berlin susține că discuțiile sunt strict tehnice și că nu echivalează cu recunoașterea regimului taliban.
„Nu întindem mâna acestui regim taliban. Căutăm, mai degrabă, o cooperare la nivelul tehnic necesar, care este în interesul național al țării noastre”, a declarat Merz în Bundestag.
Acordul provoacă însă îngrijorare în rândul celor aproximativ 35.000 de afgani primiți în Germania prin programe umanitare destinate persoanelor considerate deosebit de vulnerabile în fața talibanilor. Printre aceștia se numără activiști pentru drepturile omului și foști colaboratori ai armatei germane, care ar putea fi obligați să se adreseze funcționarilor numiți de talibani pentru reînnoirea pașapoartelor necesare prelungirii permiselor de ședere.
Foști diplomați afgani și reprezentanți ai opoziției germane avertizează și asupra riscului ca talibanii să obțină acces la date personale din evidențele consulare, inclusiv informații despre activiști și familiile acestora.
„Guvernul german s-a făcut vulnerabil la șantaj. Asistăm la o recunoaștere pe ușa din dos. Talibanilor li se oferă acces la ambasade, li se acordă imunitate și canale de dialog, în timp ce situația femeilor și fetelor din Afganistan continuă să se înrăutățească”, a declarat pentru Politico deputata Verzilor Schahina Gambir.
În mai, autoritățile talibane au oprit în ultimul moment un zbor de deportare. Câteva săptămâni mai târziu, Berlinul a anunțat acordul privind primirea unor funcționari consulari suplimentari și extinderea numărului de zboruri.
