Secretarul de stat american Antony Blinken și-a exprimat luni speranța ca Hamas să accepte propunerea ”extraordinar de generoasă” de a opri ofensiva israeliană în Fâșia Gaza în schimbul eliberării ostaticilor, conform AFP, citat de Agerpres.

”Hamas are în faţă o propunere extraordinar, extraordinar de generoasă din partea Israelului”, a declarat Blinken la Riad, în cadrul Forumului Economic Mondial.

”Trebuie să ia o decizie şi trebuie să o facă rapid (…) şi sper că vor lua decizia cea bună”, le-a declarat el liderilor Hamas.

Blinken a reiterat mesajul pe care președintele american Joe Biden i l-a transmit premierului israelian Benjamin Netanyahu într-o discuție telefonică, și anume că se opune unei campanii militare în Rafah fără un plan credibil menit să protejeze civilii din regiune.  

Secretarul de stat american efectuează în perioada 29 aprilie-1 mai un turneu în Orientul Mijlociu, care cuprinde și o oprire în Israel care are loc în paralel cu discuții legate de o încetare a focului, găzduite de Cairo.

Un oficial de rang înalt al Hamas a declarat duminică agenției franceze de știri AFP că delegația va transmite răspunsul Hamas la ultima contrapropunere a Israelului pentru o încetare a focului, conform Deutsche Welle.

Site-ul american de știri Axios a afirmat că ultima propunere a Israelului include o deschidere pentru a discuta despre ”restabilirea unui climat de calm durabil” în Gaza după eliberarea ostaticilor, citând doi oficiali israelieni. Site-ul a afirmat că este pentru prima dată când Israelul a dat de înțeles că este dispus să discute despre încetarea războiului.

”Hamas este deschis să discute pozitiv noua propunere”, a declarat pentru AFP o altă sursă Hamas apropiată negocierilor.

Sursa a adăugat că gruparea este ”dornică să ajungă la un acord care să garanteze o încetare permanentă a focului, întoarcerea liberă a persoanelor strămutate, un acord acceptabil pentru schimbul (de prizonieri) și asigurarea încetării asediului (din Gaza)”.

Sâmbătă, ministrul israelian de externe a declarat că ofensiva planificată în Rafah ar putea fi suspendată dacă se ajunge la un acord pentru eliberarea ostaticilor israelieni.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a efectuat luni, 29 aprilie, o vizită la Kiev pentru a discuta cu președintele Volodimir Zelenski despre evoluția războiului și despre viitorul sprijinului acordat de Alianță Ucrainei, informează un comunicat.

Secretarul general a lăudat conducerea președintelui Zelenski și curajul forțelor și poporului ucrainean, dar a recunoscut că „doar leadership-ul și curajul nu pot respinge forțele rusești; aveți nevoie și de arme și muniție”. El a recunoscut că întârzierile serioase în ceea ce privește sprijinul s-au tradus prin consecințe grave pe câmpul de luptă. „Ucraina este în inferioritate militară de luni de zile… au fost doborâte mai puține rachete și drone rusești, iar Rusia a reușit să avanseze pe linia frontului”, a declarat Stoltenberg. „Dar nu este prea târziu pentru ca Ucraina să învingă. Mai mult sprijin este pe drum”.

Miniștrii Apărării au auzit apelul clar al președintelui Zelenski la o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina, în urmă cu câteva zile, „și au fost de acord să ne intensificăm sprijinul”, a spus Stoltenberg. El a salutat noul pachet de ajutor substanțial din partea Statelor Unite, care oferă un ajutor în valoare de peste 60 miliarde de dolari, precum și noile angajamente ale Regatului Unit, Germaniei și Olandei, adăugând: „Mă aștept la alte anunțuri în curând”.

De asemenea, cei doi lideri au abordat pregătirile pentru summitul NATO din iulie. „Aliații au convenit deja să planifice un rol mai important al NATO în coordonarea asistenței de securitate și a formării pentru Ucraina”, a declarat secretarul general. „Cred că avem nevoie, de asemenea, de un angajament financiar major, pe mai mulți ani, pentru a ne susține sprijinul. Pentru a demonstra că sprijinul nostru pentru Ucraina nu este pe termen scurt și ad-hoc, ci pe termen lung și previzibil. Moscova trebuie să înțeleagă: nu pot câștiga. Și nu ne pot lăsă în așteptare”.

În ceea ce privește aderarea, Stoltenberg a declarat: „Locul de drept al Ucrainei este în NATO. Ucraina va deveni membră a NATO. Activitatea pe care o întreprindem acum vă plasează pe o cale ireversibilă către aderarea la NATO, astfel încât, la momentul potrivit, Ucraina să poată deveni imediat membru NATO”.

Președintele Chinei, Xi Jinping, va începe o vizită în Europa în prima săptămână a lunii mai, unde este așteptat să facă opriri în Franța, Ungaria și Serbia, informează AFP, preluat de Agerpres. Acesta este primul turneu european al liderului chinez post-pandemie.

Unul dintre motivele vizitei este decizia Italiei de a se retrage – după unele ezitări – din ambițiosul program al Chinei privind Noul Drum al Mătăsii, pe care premierul italian Giorgia Meloni urmează să o finalizeze la Beijing în luna iulie.

Decizia Romei sporește importanța Ungariei și a Serbiei, situate în Europa Centrală și de Est, pentru ca China să aibă acces neîngrădit la UE pe cale terestră.

Un nou acord cu guvernul italian nu va fi încheiat până când Xi nu își va finaliza turneul european din luna mai, unde va încerca să evalueze intențiile altor țări europene.

În acest sens, calea ferată de marfă Belgrad-Budapesta este un subiect-cheie și explică o mare parte din vizita în cele două capitale vecine.

Călătoria lui Xi la Paris face parte din agenda anuală a celor două țări, întrucât președintele francez Emmanuel Macron a promis să viziteze China în fiecare an atunci când a fost ales pentru prima dată și ar dori ca aceste vizite să fie returnate de către liderul chinez.

Cele două puteri doresc să ajungă la acorduri privind reducerea excedentului comercial al Chinei, problema încă controversată a drepturilor intelectuale și tehnice și măsuri reciproce în materie de politică climatică.

De asemenea, ele se confruntă cu probleme de politică de securitate, întrucât atât UE, cât și Franța consideră că este vital ca China să nu intervină de partea Rusiei în războiul din Ucraina și că aceasta ar trebui să înceteze sprijinul aparent mic acordat Chinei.

Discuţiile din Franţa „se vor axa pe crizele internaţionale, în primul rând pe războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, pe aspectele comerciale, pe cooperarea ştiinţifică, culturală şi sportivă, precum şi pe acţiunile noastre comune în faţa provocărilor globale, în special urgenţa climatică, protecţia biodiversităţii şi situaţia financiară a celor mai vulnerabile ţări”, a informat preşedinţia franceză.

Potrivit Budapestei, este în interesul economiei ungare să mențină relații bune cu cât mai multe țări.

Autoritățile consideră că China este o mare putere care reprezintă o forță considerabilă, împotriva căreia nu este util să fie puse bariere ideologice.