Connect with us

RUSIA

Rusia decide ştergerea datoriei Coreei de Nord

Published

on

Într-o perioadă în care vesticii decid intervenţia în apele strâmtorii Hormuz pentru a asigura traficul transformatoarelor de petrol şi nu numai, iranienii continuă cu planul nuclear, Israelul devine din ce în ce mai vehement în ceea ce priveşte un posibil atac preventiv asupra Iranului pentru a pune capăt programului de înarmare, Rusia se orientează către Est şi ia, poate,  una dintre cele mai neaşteptate decizii ale lunii septembrie a.c.: şterge datoria Coreei de Nord faţă de statul rus.

Pe data de 18 septembrie a.c. Rusia a anunţat ştergerea oficială a 90% din datoria de stat pe care Coreea de Nord o are faţă de Rusia încă din timpul URSS-ului. Această datorie poate fi transpusă în termeni absoluţi şi se ridică la suma de aproximativ 11 miliarde de dolari.  Restul de 1 miliard vor fi utilizaţi în acorduri energetice, în domeniul educaţiei sau vor lua forma ajutoarelor financiare. Totuşi, aşa cum şi şeful Departamentului de Credit din interiorul Ministerului de Finanţe din Rusia,  Konstantin Vyshkovsky, a declarat, decizia finală cu privire la modalitatea folosirii celor 10% rămaşi nu a fost încă luată[1].

Această decizie vine ca urmare a încercărilor nenumărate ale liderilor marilor puteri de a scoate Coreea de Nord din izolaţionismul specific perioadei în care Kim Jong-il a fost la conducerea statului, sperând că odată cu moartea acestuia şi venirea la putere a fiului său, Phenian-ul se va afişa mult mai perceptibil în cadrul negocierilor, mai ales pe un fundal economic ce situează Coreea de Nord printre cele mai sărace state ale lumii.

Totuşi, o asemenea decizie din partea Rusiei nu vine fără un preţ bine stabilit. Urmând perspectivele unui scenariu pesimist, am putea spune că această acţiune reprezintă mişcarea reactivă a Rusiei faţă de decizia vesticilor de a pătrunde în strâmtoare Hormuz. Este bine ştiut faptul că Iranul a fost şi încă ar mai fi un aliat strategic al Moscovei, astfel că nu a fost nicio surpriză faptul că Rusia se împotriveşte unei intervenţii în Iran pentru a stopa programul nuclear al acestuia. Mai mult au existat zvonuri conform cărora Teheranul ar construi arma nucleară cu ajutorul tehnologiei din Coreea de Nord, stat ce deţine deja o bombă nucleară. Deşi, nici Rusiei nu i-ar conveni un Iran nuclear dat fiind faptul că doreşte să influeţeze balanţa de putere din Orientul Mijlociu, nu putem să nu ne întrebăm de ce tocmai acum Kremlinul a luat decizia prescrierii celor 90% din datoria suverană a Phenian. În cazul în care zvonurile sunt reale, să fie oare în interesul Rusiei ca statul coreean să continue să furnizeze tehnologie sau să înceteze a mai furniza? Pe de altă parte, am putea urma perspectivele unui scenariul optimist. Aici ar trebui să luăm în  considerare interesul Rusiei de a pătrunde în Asia şi de a deveni un jucător important al acestui continent din punct de vedere al realpolitik-ului. Decizia a venit după ce Rusia a găzduit pentru prima dată întâlnirea de nivel înalt, ce a avut loc tot în această lună, pe tema Cooperării Economice Asia- Pacific, în cadrul căreia Kremlin-ul şi-a manifestat mai mult decât evident intenţia de a atrage investitori, care să dezvolte estul rusesc. Urmând această logică, înţelegerile bilaterle ar putea lua forma unor acorduri energetice. Moscova ar putea construi un gazoduct către Coreea de Sud, cu toate că nordul şi sudul sunt într-o stare conflictuală, ceea ce automat îi reduce şansele de implementare[2]. Aici intervine şi lipsa de încredere, care de cele mai multe ori împiedică dezvoltarea  unei relaţii bilaterale caracterizată prin cooperare, iar din acest punct de vedere Rusia nu are încredere în nord coreeni, care ar putea sabota proiectul sau l-ar putea folosi drept o nouă pârghie de negociere. Această perspectivă energetică vine pe fundalul în care gigantul rusesc, Gazprom, a semnat un acord cu Japonia privind proiectul unui terminal de gaze naturale lichefiate de export pe coasta Pacificului din Rusia, înţelegere care influenţează în mod clar perspectivele conductei trans-Coreene[3].

Înţelegerile din spatele acestei decizii nu vor fi aflate poate niciodată, totuşi semnale vor exista în acest sens, numai că nu pe termen scurt. Aşa cum declară şi Alexander Vorontsov, preşedintele Departamentului de Studii Coreene şi Mongoliene din cadrul Institutului Academiei Ruseşti de Ştiinţe,  „Nimic nu se va întâmpla imediat {…} dar acordul de ştergere a datoriei reprezintă un succes- în primul rând, va îmbunătăţi gradul cooperării economice cu Coreea ce Nord, iar acest lucru ar putea conduce gradual la expansiunea influenţei Rusiei în Asia de Est”[4].

 

[1]„Russia writes off 90 percent of North Korea’s debt”, CNBC,  18 septembrie 2012, http://www.cnbc.com/id/49071001/Russia_writes_off_90_percent_of_North_Korea_s_debt

[2] Miriam Elder, “Russia writes off $10bn of North Korean debt”, The Guardian, 18 septembrie 2012, http://www.guardian.co.uk/business/2012/sep/18/russia-writes-off-north-korea-debt

[3] Russia writes off 90 percent of North Korea’s debt”, CNBC,  18 septembrie 2012, http://www.cnbc.com/id/49071001/Russia_writes_off_90_percent_of_North_Korea_s_debt

[4] idem

 

Sursa: Center for European Policy Evaluation, Ana Maria Ghimiş
Foto:  crossed-flag-pins.com

 

CONSILIUL DE SECURITATE

SUA, după ce Rusia a respins o rezoluție ONU care previne o cursă a înarmării nucleare în spațiu: ”De ce, dacă respectați regulile, nu ați susține o rezoluție care le reafirmă?”

Published

on

© U.S. Mission to the UN/ X

Rusia a respins prin veto o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care cerea tuturor națiunilor să prevină o cursă periculoasă a înarmării nucleare în spațiul cosmic, calificând-o drept ”un spectacol murdar”, conform The Guardian.

Rezoluția, promovată de Statele Unite și Japonia, ar fi cerut tuturor țărilor să nu dezvolte sau să desfășoare arme nucleare sau alte arme de distrugere în masă în spațiu, care sunt deja interzise în conformitate cu un tratat internațional din 1967.

”Veto-ul de astăzi ridică întrebarea: De ce? De ce, dacă respectați regulile, nu ați susține o rezoluție care le reafirmă? Ce ați putea să ascundeți?”, a declarat ambasadorul american la ONU, Linda Thomas-Greenfield, după vot.

Reacția diplomatului american vine după ce Vladimir Putin a spus că Moscova nu are vreo intenție de a desfășura arme nucleare în spațiu.

Ambasadorul rus la ONU, Vassili Nebenzia, a respins rezoluția, calificând-o drept ”complet absurdă și politizată” pentru că nu merge suficient de departe în interzicerea tuturor tipurilor de arme în spațiu.

Votul în Consiliul de Securitate, format din 15 membri, a fost de 13 voturi pentru, Rusia s-a opus și China s-a abținut.

Rusia și China au propus un amendament care ar cere tuturor țărilor, în special celor cu capacități spațiale importante, ”să interzică pentru totdeauna amplasarea de arme în spațiul cosmic și amenințarea cu utilizarea forței în spațiul cosmic”.

Însă SUA s-au opus, iar după vot Nebenzia a declarat: ”Amândoi au fost de acord: „Vrem o interdicție privind amplasarea de arme de orice fel în spațiul cosmic, nu doar a armelor de distrugere în masă. Dar voi nu vreți asta. Și permiteți-mi să vă pun aceeași întrebare. De ce?”

Ambasadorul american a declarat înainte de vot că lumea abia începe să înțeleagă ”ramificațiile catastrofale ale unei explozii nucleare în spațiu”.

Aceasta ar putea distruge ”mii de sateliți operați de țări și companii din întreaga lume – și ar putea anihila serviciile vitale de comunicații, științifice, meteorologice, agricole, comerciale și de securitate națională de care depindem cu toții”, a spus Linda Thomas-Greenfield.

Citiți și: SUA au informat aliații din Europa că Rusia dezvoltă o armă anti-satelit, care nu este una “activă” și o amenințare imediată la adresa securității. Biden a dispus un angajament diplomatic direct cu Kremlinul

Ambasadoarea SUA la ONU a anunțat rezoluția SUA-Japonia în martie după ce, la mijlociul lunii februarie,  Casa Albă, prin purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Națională, John Kirby, a declarat că SUA au informații că Rusia dezvoltă o armă antisatelit, despre care Washingtonul crede că nu este încă operațională.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Relațiile cu Rusia se află la cel mai scăzut nivel din istoria R. Moldova și nu există premise de îmbunătățire atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, subliniază ministrul de externe Mihai Popşoi

Published

on

© Mihai Popșoi/ Facebook

Relațiile cu Rusia sunat la cel mai scăzut nivel din istoria Republicii Moldova și nu există premise de îmbunătățire a acestor relații atât timp cât barbaria în Ucraina continuă, a subliniat ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, care asigură și prerogativele de vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, conform portalului IPN, informează Agerpres.

”Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria modernă a Republicii Moldova. Acest lucru reflectă realitatea cruntă prin care trece regiunea noastră, mai cu seamă vecinii şi prietenii noştri ucraineni. Atât timp cât ucrainenii trec zilnic printr-un calvar de nedescris, nu vedem premise de îmbunătăţire a relaţiei noastre cu Rusia. Atât timp cât această barbarie continuă, nu există premise în acest sens. Noi rămânem fermi în a sprijini suveranitatea şi integritatea Ucrainei”, a declarat Mihai Popşoi, invitat la emisiunea ”Dimensiunea diplomatică” de la TRM.

Oficialul moldovean a amintit și de încercările Rusiei la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, sprijinind separatismul din regiunea transnistreană, încălcând suveranitatea acestei țări prin refuzul de a-și retrage trupele şi muniţiile și organizând alegeri ilegale. 

De altfel, Republica Moldova a decis în acest context să expulzeze un angajat al Ambasadei Rusiei pentru ”acțiuni incompatibile cu statutul diplomatic”.

Amintim că în proiectul Strategiei de securitate națională a Republicii Moldova, prezentat de Maia Sandu la mijlocul lunii octombrie, Chișinăul definește pentru prima dată Rusia drept amenințare care intenționează să “lichideze statalitatea”

Continue Reading

RUSIA

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

Published

on

© gerhard-schroeder.de

Fostul cancelar german Gerhard Schröder susţine în continuare că prietenia sa cu preşedintele rus Vladimir Putin ar putea contribui la încheierea războiului din Ucraina, notează joi DPA.

”Lucrăm împreună cu înţelepciune de mulţi ani. Poate că acest lucru poate încă să ajute la găsirea unei soluţii negociate, nu văd o altă modalitate”, a spus Schröder într-un interviu acordat agenţiei de presă germane, potrivit Agerpres.

Gerhard Schröder este prieten cu Putin încă din perioada când primul era cancelar al Germaniei (1998 – 2005). El continuă să lucreze pentru majoritatea companiilor ruseşti participante la proiectul energetic Nord Stream din Marea Baltică.

Deşi a descris atacul rus contra Ucrainei drept o ”greşeală fatală”, Schröder nu a renunţat la relaţia sa cu Putin. Conducerea Partidului Social-Democrat (SPD) l-a marginalizat din acest motiv, dar o procedură de excludere a sa din această formaţiune politică a eşuat.

Atunci când a fost întrebat de ce nu renunţă la prietenia cu liderul rus, în pofida zecilor de mii de decese şi a crimelor de război comise de Rusia în Ucraina, Gerhard Schröder a răspuns că ”este adevărat că aceasta este o dimensiune care e diferită”.

El tinde să se plaseze în favoarea contribuţiei relaţiei sale personale cu Vladimir Putin la soluţionarea unei probleme politice extrem de dificile.

”De aceea cred că ar fi complet greşit să uităm toate lucrurile pozitive care s-au întâmplat între noi în politică, în trecut. Nu este stilul meu şi oricum nu fac aşa ceva”, a afirmat fostul şef al executivului german.

Schröder s-a referit la misiunea sa de mediere din martie 2022, la scurt timp după începerea invaziei ruse în Ucraina, când a spus că s-a întâlnit la Istanbul cu actualul ministru al apărării ucrainean Rustem Umerov, pe atunci parlamentar, după care s-a deplasat la Moscova pentru a discuta cu Putin. Totuşi, acea iniţiativă a eşuat, adaugă DPA.

Pe de altă parte, cancelarul german în funcție, social-democratul Olaf Scholz, a reamintit cu ultima sa convorbire telefonică cu Vladimir Putin a avut loc în decembrie 2022.

Scholz este aspru criticat pentru că refuză să trimită rachete Taurus cu rază lungă de acțiune pentru a ajuta Ucraina, însă susține că Germania sprijină necondiționat Ucraina, în timp ce “face tot ce poate pentru a se asigura că războiul nu se va intensifica”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA10 hours ago

România și Germania au marcat, în premieră, Ziua Prieteniei româno-germane. Ambasadorul Peer Gebauer, decorat de președintele Iohannis pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Ursula von der Leyen afirmă că va crea postul de comisar european pentru apărare dacă va fi realeasă președintă a Comisiei Europene

ROMÂNIA15 hours ago

România are șansa să construiască primul centru de tratament inovator pentru pacienții cu afecțiuni oncologice din regiune, subliniază Alexandru Rafila, care speră că va demara licitația cel târziu în august

JAPONIA16 hours ago

UE și Japonia au semnat un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere care va facilita fluxul de date în condiții sigure

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană investighează încălcarea de către Facebook și Instagram a Actului legislativ privind serviciile digitale

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Au fost lansate două instrumente de alertă în temeiul Actului privind serviciile digitale și al Actului privind piețele digitale

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Annalena Baerbock reiterează obiectivul clar al politicii germane privind situația din Orientul Mijlociu: coexistenţa paşnică a Israelului şi a unui stat palestinian independent

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Președinții american și egiptean au discutat despre acordul în curs de negociere privind încetarea focului în Fâșia Gaza

SUA20 hours ago

Antony Blinken atrage atenția asupra ”sprijinului incalculabil” pe care China îl oferă ”bazei industriale de apărare a Rusiei”: Reduce ”presiunea masivă” exercitată de Occident asupra acestui sector

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO2 days ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”

INTERNAȚIONAL6 days ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL1 week ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.1 week ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA2 weeks ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

Trending