Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marţi la Praga că, dacă va rămâne în acest post după alegerile europarlamentare din iunie, în viitoarea Comisie Europeană va exista şi un comisar pentru apărare, dată fiind importanţa acestui sector în contextul războiului provocat de invazia rusă în Ucraina, relatează agenţia EFE.

“Trebuie să cheltuim mai mult, să cheltuim mai mult ca europeni pentru apărare, şi acesta este motivul pentru care voi avea un comisar european pentru apărare”, a spus Ursula von der Leyen la postul ceh CT24, potrivit Agerpres.

Aflată deja în campanie pentru un nou mandat, von der Leyen se află la Praga în ajunul împlinirii a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, când zece state din Europa Centrală și de Est și din Europa de Sud au aderat la Uniunea Europeană.

Poziția sa vine la o zi distanță după ce și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”.

Ea a participat alături de candidații celorlalte familii politice europene la funcția de președinte al Comisiei Europene la o dezbatere la Maastricht.

Deși este candidatul oficial al Partidului Popular European pentru șefia Comisiei Europene, candidatură pentru care a fost aleasă în cadrul Congresului PPE de la București, Ursula von der Leyen nu este sigură de faptul că va obține un nou mandat.

Sondajele premergătoare alegerilor europene din 6-9 iunie sugerează că formaţiunile politice naționale ce fac parte Partidul Popular European vor câştiga împreună scrutinul, fără a obţine şi majoritatea, ceea ce ar permite totuși ca PPE să propună preşedintele Comisiei.

Bloomberg a relatat recent că președintele francez Emmanuel Macron caută susținere pentru a-l numi pe fostul premier italian Mario Draghi la șefia Comisiei Europene, în detrimentul Ursulei von der Leyen, scenariu exacerbat de faptul că liderul de la Elysee ar fi nemulțumit de rolul mult prea politic pe care von der Leyen și l-a asumat la cârma executivului european.

Materialul celor de la Bloomberg vine să completeze un scenariu care a debutat cu o analiză Euronews în care șapte lideri europeni, între care Mario Draghi și Klaus Iohannis, sunt vehiculați ca potențiali succesori ai lui von der Leyen în contextul nemulțumirilor legate de fostul ministru german al apărării.

Ursula von der Leyen a fost numită de liderii europeni în iulie 2019 la șefia Comisiei Europene și confirmată apoi de Parlamentul European cu o majoritate fragilă după ce în campania pentru alegerile europene din 2019 candidatul PPE pentru funcția de președinte al executivului european a fost Manfred Weber. Candidatura actualului președinte al popularilor europeni a fost respinsă atunci de președintele francez Emmanuel Macron, fiind lichidată procedura “Spitzenkandidaten” care prevedea că propunerea partidului care obține primul loc la alegerile europene să fie numită în funcția de președinte al Comisiei.

Acum, oficialii de la Bruxelles consultați de Bloomberg nu sunt siguri dacă Macron vrea într-adevăr înlocuirea ei ori doar exercită presiuni pentru a obține concesii în perspectiva negocierilor pentru funcțiile de top ale instituțiilor UE, tratative care vor fi declanșate după scrutinul european din 9 iunie. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern se vor reuni apoi, pe 17 iunie, într-un prim summit pentru a stabili titularii funcțiilor de președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și Înalt Reprezentant UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc, de regulă PPE, se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.

Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.

Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.

Uniunea Europeană și Japonia au organizat la Bruxelles cel de-al doilea Consiliu de parteneriat digital.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, Consiliul a fost coprezidat de comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, și de ministrul japonez pentru transformare digitală, Taro Kono, de ministrul afacerilor interne și comunicațiilor, Takeaki Matsumoto, și de viceministrul parlamentar al economiei, comerțului și industriei, Taku Ishii.

UE și Japonia au reafirmat importanța parteneriatului lor strategic pentru a-și promova valorile comune și viziunea pentru o transformare digitală care să plaseze oamenii în centrul atenției și să respecte drepturile fundamentale.

”Astăzi am reafirmat parteneriatul nostru strategic din ce în ce mai strâns cu Japonia. Împreună, promovăm interoperabilitatea și cooperarea în ceea ce privește identitatea digitală, datele, tehnologiile emergente, semiconductorii, IA și platformele online. Eforturile în direcția unor standarde comune vor facilita schimburile digitale fără sincope, vor sprijini inovarea și competitivitatea și vor crea noi oportunități pentru economiile noastre”, a subliniat Thierry Breton, comisar pentru piața internă.

Partenerii au salutat punerea în aplicare cu succes a parteneriatului digital și au trecut în revistă progresele înregistrate de la primul Consiliu de parteneriat digital din 2023.

Aceștia au convenit asupra unei liste de noi rezultate pentru a coopera în continuare cu privire la tehnologiile digitale de bază, cum ar fi inteligența artificială (IA), 5G, 6G, semiconductorii, calculul de înaltă performanță (HPC) și tehnologia cuantică, consolidând colaborarea în economia datelor și a platformelor, cablurile submarine, identificarea electronică și securitatea cibernetică.

UE și Japonia au semnat astăzi un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere.

Acest memorandum va crea o înțelegere comună a inițiativelor privind identitatea digitală între UE și Japonia, generând beneficii pentru comerțul electronic și oportunități de afaceri prin reducerea birocrației și sporirea eficienței.

Memorandumul va facilita libera circulație a datelor în condiții de încredere prin cooperare și cazuri de utilizare pe baza portofelului de identitate digitală al UE și a serviciilor de încredere. Se preconizează că acesta va fi prezentat ca o ”bună practică comună” la următoarea reuniune ministerială a OCDE, care va avea loc la 2 și 3 mai 2024.

În domeniul semiconductorilor, UE și Japonia au decis să înființeze o echipă de experți care să dezvolte un program de cercetare pentru punerea în aplicare a Memorandumului de cooperare privind semiconductorii din iulie 2023. Acestea pregătesc, de asemenea, un acord administrativ pentru a încuraja schimbul de informații privind schemele de sprijin public.

UE și Japonia își vor continua activitatea comună privind calculul de înaltă performanță ( HPC) și au identificat aplicații hibride cuantice și cazuri de utilizare pentru a coopera în continuare. Aceștia vor lua în considerare subiecte pentru proiecte comune în domeniul cercetării de bază în domeniul cuantic. Cei doi parteneri explorează, de asemenea, cooperarea în materie de securitate cibernetică, inclusiv standarde și modalități de abordare a lacunelor în materie de competențe.

În ceea ce privește tehnologia 6G, UE și Japonia au lansat proiecte de cercetare în colaborare și intenționează să sprijine inițiativele globale de standardizare, esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor 6G. Ambele părți și-au reafirmat viziunea comună asupra unor rețele deschise și reziliente.

În plus, partenerii și-au anunțat intenția de a intensifica cooperarea dintre Biroul UE pentru Inteligență Artificială și Institutul japonez pentru Siguranța Inteligenței Artificiale.

Aceștia vor continua să susțină procesul și codul de conduită G7 de la Hiroshima privind IA, în vederea formării unei guvernanțe globale de încredere în materie de IA. De asemenea, UE a încurajat companiile japoneze să participe la Pactul privind IA lansat de Comisie pentru a promova respectarea rapidă a dispozițiilor-cheie ale Legii privind IA pe bază de voluntariat înainte ca aceasta să intre în vigoare și să devină general aplicabilă.

UE și Japonia au confirmat importanța instalării unor infrastructuri de cabluri submarine sigure și reziliente, în conformitate cu Memorandumul de cooperare privind cablurile submarine pentru o conectivitate globală sigură, rezilientă și durabilă, semnat la 3 iulie 2023, între Comisia Europeană și Ministerul Afacerilor Interne și al Comunicațiilor. Ambele părți vor continua cooperarea în ceea ce privește dezvoltarea legăturilor de conectivitate directă între Europa și Japonia, de exemplu, prin intermediul regiunii arctice, pentru a promova oportunități comerciale, fluxuri transfrontaliere de date fiabile și cercetare oceanografică.

În cele din urmă, pentru a asigura un mediu online sigur în care este garantată libertatea de exprimare, UE și Japonia au convenit să analizeze posibilitatea instituirii unui canal periodic de schimb de informații cu privire la reglementările privind platformele online, cum ar fi Actul legislativ european privind serviciile digitale și piețele digitale.

Comisia Europeană a anunțat marți, 30 aprilie, că a început oficial procedurile de evaluare pentru a determina dacă Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, a încălcat Actul legislativ privind serviciile digitale.

Acest demers survine în urma unor preocupări legate de politici și practici ale Meta referitoare la publicitatea înșelătoare, conținutul politic, disponibilitatea discursului civic în timp real și instrumentele eficiente de monitorizare a alegerilor.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat angajamentul Comisiei pentru protejaprea cetățenilor europeni împotriva dezinformării și manipulărilor, mai ales în timpul alegerilor democratice. Aceasta a menționat că platformele digitale mari precum Meta trebuie să își asume responsabilitatea și să aloce suficiente resurse pentru a respecta normele, subliniind că protejarea democrațiilor este o luptă comună.

Comisia suspectează că Meta ar fi încălcat mai multe prevederi ale Actului legislativ privind serviciile digitale, inclusiv în ceea ce privește reclamele înșelătoare și dezinformarea, vizibilitatea conținutului politic, disponibilitatea discursului civic în timp real și mecanismele de semnalare a conținutului ilegal. Se așteaptă ca Meta să coopereze cu Comisia și să ia măsuri imediate pentru a asigura conformitatea cu regulile.

Comisia a subliniat că deschiderea acestei proceduri oficiale nu exclude inițierea altor proceduri în viitor legate de alte posibile încălcări ale Actului legislativ privind serviciile digitale.