Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, candidată pentru un al doilea mandat, i-a criticat luni pe reprezentanţii lui Putin care încearcă să distrugă Uniunea Europeană din interior şi şi-a apărat palmaresul în prima dezbatere organizată înaintea alegerilor europene din iunie, informează AFP.

În timpul unei dezbateri cu reprezentanţii a şapte partide europene, actuala șefă a executivului european a fost ţinta criticilor, în special din partea europarlamentarului danez Anders Vistisen, membru al grupului ID (extrema dreaptă), care a declarat că mandatul său la conducerea Comisiei Europene a fost “un dezastru”.

Provenind din partea Partidului Popular European (PPE, dreapta), principala familie politică din Parlament, Ursula von der Leyen a amintit că cei doi candidaţi fruntaşi ai AfD (extrema dreaptă germană, membru al ID) la alegerile europene sunt “sub anchetă”, suspectaţi că sunt în solda preşedintelui rus Vladimir Putin.

Ea a cerut acestui grup politic să “şi cureţe casa înainte de a critica”.

În cadrul acestei dezbateri care a ţinut mai bine de o oră şi jumătate, organizată la Maastricht, orașul unde a fost semnatul Tratatul privind UE din 1992, de către Politico Europe, Ursula von der Leyen i-a denunţat pe “împuterniciţii lui Putin care încearcă să distrugă Uniunea Europeană din interior, prin dezinformare şi polarizare”, acuzându-l pe reprezentantul ID că “ar fi un (astfel de) exemplu”, relatează Agerpres.

Ea a exclus orice cooperare cu acest grup politic. Întrebată însă despre posibilitatea de a colabora cu grupul ECR (naţionalişti conservatori), din care face parte Reconquęte, formaţiunea francezului Eric Zemmour, dar şi partidul spaniol Vox, ea a estimat că “aceasta ar depinde de componenţa Parlamentului şi de cine este în acel grup”.

Un răspuns care l-a “uimit” pe luxemburghezul Nicolas Schmit, actualul comisar european pentru ocuparea forţei de muncă şi drepturile sociale, desemnat “spitzenkandidat” (candidat la preşedinţia Comisiei) de către Partidul Socialiştilor Europeni (PSE). “Nu putem împărţi valorile şi drepturile pe baza unor aranjamente politice”, a denunţat el.

Candidatului Partidului Stângii Europene (PGE), comunistul austriac Walter Baier, care pledează pentru o “soluţie politică” care să pună capăt războiului din Ucraina, Ursula von der Leyen i-a replicat:”Dacă vrem să punem capăt acestui război, Putin trebuie doar să oprească luptele”.

Preşedinta Comisiei Europene a apărat, de asemenea, Pactul Verde (Pactul Ecologic European), care a cristalizat furia fermierilor şi a stârnit din partea anumitor ţări, inclusiv Franţa, apeluri la o “pauză” de reglementare.

“În opinia mea, protecţia climei, competitivitatea economică şi justiţia socială pot merge mână în mână”, a asigurat fostul ministru german, acuzată de candidatul Verzilor, Bas Eickhout, că a “diluat Pactul Verde”.

Europe has given us so much – freedom, peace prosperity.

Today our values are under attack.

All of us who love Europe must stand proud and united.

I’m ready to run again, with all my energy and passion.

I’m asking for your support. pic.twitter.com/eszc6p2lpb

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen_epp) April 29, 2024

În cadrul acestui eveniment organizat de Politico şi centrul de cercetare Studio Europa Maastricht şi difuzat pe YouTube, ea a fost, de asemenea, chestionată cu privire la legea promulgată în Statele Unite, ce impune TikTok să întrerupă toate legăturile cu China dacă doreşte să nu fie interzis. Von der Leyen nu a exclus astfel de restricţii în UE împotriva acestei platforme.”Comisia a fost prima instituţie din lume care a interzis TikTok pe dispozitivele noastre telefonice profesionale. Ştim perfect pericolul pe care îl reprezintă TikTok. Am făcut multe pentru a reglementa” domeniul, a subliniat ea. Platforma face deja obiectul a două investigaţii UE.

Preşedinta Comisie, care de vineri are un site dedicat campaniei sale,”Ursula 2024″, a ajuns în fruntea executivului european în 2019.

Ursula von der Leyen a ştiut să se afirme în timpul unui mandat zguduit de o serie de crize, precum COVID sau războiul din Ucraina, dar obţinerea unui nou mandat nu este o certitudine.

Fostul şef al guvernului italian Mario Draghi este una din persoanele ale căror nume este menţionat în mod regulat ca potenţial succesor al acesteia.

Liderii celor 27 de ţări UE vor trebui să se pună de acord asupra unui candidat la preşedinţia Comisiei Europene la un summit în cadrul căruia vor fi distribuite celelalte “poziţii de top”, funcţiile de la conducerea principalelor instituţii europene.

Desemnarea noilor lideri ar urma să reflecte echilibrul politic din UE în urma alegerilor pentru Parlamentul European, care vor avea loc între 6 şi 9 iunie.

Candidatul al cărui nume este selectat să conducă Comisia Europeană va trebui să obţină aprobarea parlamentarilor.

În 2023, peste 90% din populația Uniunii Europene folosea internetul măcar o dată pe săptămână, arată datele Eurostat, care relevă că doar 56% dintre persoane aveau competențe digitale de bază sau superioare celor de bază.

În rândul țărilor UE, ponderea persoanelor cu competențe digitale de bază sau superioare celor de bază în 2023 a fost cea mai ridicată în Țările de Jos (83 %) și Finlanda (82 %), fata de Irlanda (73 %), Danemarca (70 %) și Cehia (69 %).

La polul opus, România (27,7%), Bulgaria (35,5%) și Polonia (44,3%) ocupau ultimele locuri.

A. Competențe digitale

Specialiștii TIC reprezintă aproape 5% din angajații din UE

Potrivit obiectivelor digitale ale UE, până în 2030 ar trebui să fie angajați în UE cel puțin 20 de milioane de specialiști în TIC, cu o participare echilibrată între bărbați și femei.

În 2023, aproape 10 milioane de persoane din UE lucrau ca specialiști în TIC, reprezentând aproape 5% din totalul locurilor de muncă. Ponderea specialiștilor în TIC în UE a crescut în ultimul deceniu, înregistrând o creștere de 1,5 puncte procentuale (pp) din 2013.

Dintre țările UE, ponderea specialiștilor TIC salariați a fost cea mai mare în Suedia (9%), Luxemburg și Finlanda (ambele cu 8%). Cele mai mici ponderi au fost observate în Grecia (2%) și România (3%).

Dacă se analizează ponderea femeilor în domeniul TIC, se observă că, în ciuda unei ușoare creșteri a ponderii specialiștilor TIC de sex feminin în ultimul deceniu, bărbații specialiști în TIC sunt în mare măsură mai numeroși decât femeile (81% bărbați față de 19% femei în 2023).

Cele mai mari procente de femei care lucrează în domeniul TIC au fost observate în Bulgaria (29%), Estonia (27%) și România (26%), în timp ce cele mai mici procente au fost înregistrate în Cehia (12%) și Malta (14%).

1 din 5 întreprinderi oferă personalului său cursuri de formare pentru dezvoltarea competențelor în domeniul TIC

Competențele digitale pot fi dobândite în diferite medii, cum ar fi în școli, în mediul privat sau la locul de muncă. Întreprinderile pot juca un rol important în îmbunătățirea competențelor TIC ale personalului lor.

În 2022, 22 % dintre întreprinderile din UE au oferit personalului lor cursuri de formare pentru a-și dezvolta sau îmbunătăți competențele TIC. Finlanda (40 %), Suedia (34 %), Danemarca și Belgia (ambele cu 33 %) se află pe primul loc în UE, cu cele mai mari procente de întreprinderi care oferă formare în domeniul TIC personalului lor.

Și la acest capitol, România se află pe ultimele locuri, doar 8,8% din întreprinderi oferind angajaților lor cursuri de formare pentru dezvoltarea competențelor TIC.

În ceea ce privește dimensiunea întreprinderii, această proporție a ajuns la 70% pentru întreprinderile mari, față de 21% pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

B. Adoptarea tehnologiei în întreprinderi

Integrarea tehnologiilor digitale în toate domeniile de activitate le permite companiilor să își îmbunătățească produsele și serviciile și să câștige competitivitate, de exemplu prin transferul vânzărilor online.

UE și-a stabilit 2 obiective principale pentru transformarea digitală a întreprinderilor până în 2030: peste 90% dintre IMM-uri ar trebui să atingă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, iar 75% dintre întreprinderile din UE ar trebui să utilizeze servicii de cloud computing, să efectueze analize de big data sau să utilizeze inteligența artificială.

Nivelul de intensitate digitală a întreprinderilor este monitorizat prin indicele de intensitate digitală (DII), care măsoară utilizarea a 12 tehnologii digitale diferite de către întreprinderi, de exemplu utilizarea inteligenței artificiale sau efectuarea de vânzări electronice.

Aproape 60% dintre IMM-urile din UE ating intensitatea digitală de bază

În 2023, 59% din toate întreprinderile din UE au atins un nivel de bază de intensitate digitală. Ponderea pentru IMM-uri a fost de 58 %, cu aproximativ 30 de puncte procentuale (pp) sub obiectivul UE 2030, în timp ce pentru întreprinderile mari s-a situat la 91 %.

Întreprinderile mari au avut o pondere mai mare în ceea ce privește intensitatea digitală foarte ridicată (26 %) și ridicată (42 %), în comparație cu doar 4 % din IMM-uri cu un nivel foarte ridicat și aproape 20 % cu un nivel ridicat de intensitate digitală. Majoritatea IMM-urilor au înregistrat niveluri scăzute (34%) sau foarte scăzute (42%) de intensitate digitală.

Proporția IMM-urilor cu un nivel de bază de intensitate digitală a variat de la 27% în România și 28% în Bulgaria la 80% în Suedia și 86% în Finlanda.

45% dintre întreprinderile din UE folosesc cloud-ul, în special pentru e-mailuri

Serviciile de cloud computing permit întreprinderilor să acceseze resurse informatice găzduite de terți pe internet, în loc să își construiască sau să își extindă propria infrastructură IT. Acest lucru reprezintă un avantaj semnificativ pentru întreprinderi, deoarece crearea unei infrastructuri proprii ar presupune dezvoltarea de hardware și software.

În 2023, 45% dintre întreprinderile din UE au cumpărat servicii de cloud computing. Întreprinderile mari sunt mai predispuse să opteze pentru soluții de cloud computing în comparație cu IMM-urile. În 2023, 78% dintre întreprinderile mari au cumpărat servicii de cloud computing, în timp ce 44% dintre IMM-uri au făcut acest lucru.

Dintre întreprinderile care au utilizat cloud computing, majoritatea (83%) s-au bazat pe cloud pentru a-și găzdui sistemele de e-mail, 68% l-au folosit pentru stocarea fișierelor și 66% pentru software de birou, cum ar fi procesorul de texte și foile de calcul.

Gradul de adoptare a cloud computing variază semnificativ între țările UE, cu cele mai mari ponderi în Finlanda (78%), Suedia (72%) și Danemarca (70%).

8% dintre întreprinderile din UE utilizează tehnologii de inteligență artificială

Inteligența artificială (AI) este o tehnologie de vârf, care se dezvoltă rapid. IA oferă mașinilor și sistemelor capacitatea de a învăța și de a lua decizii cu un anumit grad de autonomie pentru a atinge obiective specifice.

În 2023, 8% dintre întreprinderile din UE foloseau IA. La fel ca în cazul cloud computing-ului, utilizarea acesteia a fost mai frecventă în întreprinderile mari (30 %) decât în IMM-uri (7 %).

Dintre țările UE, utilizarea tehnologiilor de IA a fost cea mai mare în Danemarca și Finlanda (ambele cu 15%), urmate de Luxemburg și Belgia (ambele cu 14%). În schimb, aceasta a fost cea mai scăzută în România (2%), Bulgaria, Polonia, Ungaria și Grecia (toate cu 4%).

C. E-guvernare

În prezent, oamenii se bazează din ce în ce mai mult pe internet și pentru multe proceduri administrative. Soluțiile de e-guvernare pot oferi o gamă largă de beneficii atât pentru guverne, cât și pentru cetățeni, inclusiv mai multă eficiență și servicii. Unul dintre avantaje este, de exemplu, faptul că le permite cetățenilor să obțină informații de la autoritățile publice în orice moment.

Conform obiectivelor UE privind deceniul digital, toate serviciile publice esențiale pentru întreprinderi și cetățeni ar trebui să fie complet online până în 2030.

În 2023, 45 % dintre cetățenii UE care au utilizat internetul în ultimele 12 luni l-au folosit pentru a obține informații de pe site-urile autorităților publice, de exemplu despre servicii, beneficii, drepturi, legi și ore de funcționare. Această proporție variază considerabil între țările UE. În 16 țări din UE, peste 50% dintre persoane au folosit astfel de site-uri web pentru a obține informații, Finlanda (83%), Danemarca (73%) și Suedia (71%) fiind în fruntea grupului.

Persoane de toate vârstele utilizează site-urile web ale autorităților publice pentru a obține informații. Cu toate acestea, în UE, ponderea cea mai mare a fost înregistrată în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani (47%), urmate de cele cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani (40%) și de cele cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani (36%).

D. Activități online

În 2023, 91% dintre persoanele din UE au declarat că au utilizat internetul în ultimele 3 luni. Dacă ne uităm mai atent la ceea ce au făcut online, observăm că internetul a fost utilizat în principal pentru a comunica cu alte persoane, de exemplu pentru a trimite sau a primi e-mailuri (86% dintre utilizatorii de internet) și pentru mesagerie instantanee (82%).

Următoarele activități online au fost, de asemenea, foarte populare printre utilizatorii de internet:

• 75% l-au folosit pentru a efectua apeluri telefonice sau video
• 70% s-au bazat pe internet pentru a găsi informații despre bunuri și servicii
• 70% au citit site-uri de știri sau ziare online
• 70% au făcut operațiuni bancare online
• 65% au participat la rețelele de socializare
• 62% au căutat online informații despre sănătate.
• 70% dintre utilizatorii de internet își fac operațiunile bancare online

Dacă ne uităm mai atent la serviciile bancare pe internet, 70% dintre utilizatorii de internet au utilizat serviciile bancare online în 2023, față de 55% în 2013.

Serviciile bancare online sunt populare mai ales în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani (73%), comparativ cu 62% dintre cei cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani și 57% dintre cei cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani. În rândul țărilor UE, serviciile bancare pe internet sunt cel mai des utilizate în Danemarca și Finlanda (ambele cu 97%), în Țările de Jos (96%), în Estonia și Letonia (ambele cu 91%).

1 din 3 cumpărători a întâmpinat probleme la cumpărăturile online

În timp ce cumpărăturile online vin cu o serie de beneficii, clienții se pot confrunta și cu probleme atunci când cumpără online.

În 2023, dintre persoanele care au cumpărat online în ultimele 3 luni, 33% au întâmpinat probleme atunci când au făcut cumpărături online prin intermediul unui site web sau al unei aplicații. În țările UE, cele mai mari procente de cumpărători online care au întâmpinat probleme au fost înregistrate în Luxemburg (56%), Țările de Jos (55%) și Spania (50%). În schimb, Portugalia a înregistrat cea mai mică proporție de cumpărători online care s-au confruntat cu probleme atunci când au cumpărat online (4%), urmată de Letonia (14%) și Cipru (15%).

Cea mai frecventă problemă cu care s-au confruntat cumpărătorii online din UE a fost viteza de livrare mai mică decât cea indicată, 19% dintre aceștia raportând această problemă. Pentru 11% dintre cumpărătorii online, site-ul web a fost prea dificil de utilizat sau nu a funcționat în mod satisfăcător, în timp ce 9% au indicat ca principală problemă întâmpinată bunuri sau servicii greșite sau deteriorate.

E. Internetul lucrurilor

72% dintre utilizatorii de internet folosesc sisteme de divertisment la domiciliu conectate la internet

În 2022, 72% dintre utilizatorii de internet din UE au utilizat dispozitive sau sisteme conectate la internet. Dintre acestea:

• 64% au utilizat soluții inteligente de divertisment la domiciliu, cum ar fi televizoarele conectate la internet, consolele de jocuri, sistemele audio pentru acasă și difuzoarele inteligente.
• 29% purtau un ceas inteligent, o brățară de fitness sau un dispozitiv portabil similar
• 11% foloseau contoare inteligente pentru gaz, electricitate și lumini inteligente pentru gestionarea energiei în casă
• 10% foloseau aparate inteligente pentru casă, cum ar fi aspiratoare robotizate, frigidere, cuptoare și mașini de cafea.
• aproape 10% au utilizat sisteme de alarmă conectate la internet și alte soluții de siguranță și securitate pentru locuința lor.

În toate țările UE, proporția utilizatorilor de internet care utilizează soluții IoT a variat de la 44% în Bulgaria și 52% în România la 92% în Malta și 95% în Țările de Jos.

Divertismentul inteligent la domiciliu este deosebit de popular. În 24 de țări din UE, 50% sau mai mult dintre utilizatorii de internet au beneficiat de soluții inteligente de divertisment la domiciliu în 2022, Malta (88%), Irlanda (79%), Spania și Suedia (ambele cu 78%) fiind în fruntea grupului.

F. Activități online

O conexiune la internet este esențială pentru ca majoritatea întreprinderilor să funcționeze și să își desfășoare activitățile online.

În UE, aproape toate întreprinderile (94%) au acces la internet în bandă largă. Acest lucru este valabil indiferent de dimensiunea întreprinderii, întrucât 94 % dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și 99 % dintre întreprinderile mari foloseau banda largă în 2023.

Mai mult de jumătate dintre întreprinderile din UE utilizează rețelele de socializare, iar jumătate dintre acestea organizează reuniuni online. Din ce în ce mai multe întreprinderi utilizează rețelele sociale pentru a-și promova bunurile și serviciile sau pentru a interacționa cu clienții lor.

În plus, în ultimii ani, în principal din cauza pandemiei COVID-19, întreprinderile și personalul lor s-au confruntat cu schimbări în modelele de lucru, inclusiv lucrul de acasă și organizarea de reuniuni online.

Comerț electronic

Comerțul electronic oferă întreprinderilor posibilitatea de a-și vinde bunurile sau serviciile prin intermediul internetului pentru a ajunge la clienții online, completând sau înlocuind astfel canalele tradiționale de vânzare, cum ar fi vânzările în magazine.

În 2023, 23 % dintre întreprinderile din UE au declarat că au efectuat vânzări electronice în anul precedent, față de 16 % în 2013.

20 % dintre întreprinderile din UE au utilizat site-uri web sau aplicații pentru a-și vinde bunurile sau serviciile, așa-numitele vânzări pe internet, în timp ce o mică parte (6 %) au utilizat schimbul electronic de date (EDI). 17 % dintre întreprinderi au vândut bunuri și servicii online prin intermediul propriului site web sau al unei aplicații, în timp ce 8 % au utilizat o piață de comerț electronic.

Dacă se analizează dimensiunea întreprinderilor, se observă că ponderea întreprinderilor mari cu vânzări electronice a fost semnificativ mai mare (46%) decât cea a IMM-urilor (22%). Dintre țările UE, Lituania a avut cea mai mare pondere a întreprinderilor care vând online (39%), înaintea Suediei (38%) și Danemarcei (37%), în timp ce România și Luxemburg (ambele 13%) au avut cele mai mici ponderi.

Vânzările online reprezintă 18% din cifra de afaceri a întreprinderilor din UE

Dacă ne uităm la cifra de afaceri generată de vânzările electronice, în 2023 întreprinderile din UE au raportat că acestea reprezentau 18% din cifra lor de afaceri totală, în creștere față de 13% în 2013. Această pondere a fost mai mare pentru întreprinderile mari (23 %) decât pentru IMM-uri (12 %).

Cehia a înregistrat cea mai mare pondere a cifrei de afaceri din vânzări electronice (30 %), înaintea Danemarcei (29 %) și a Irlandei (28 %), în timp ce cele mai mici proporții au fost înregistrate în Bulgaria (6 %), Grecia (7 %) și Letonia (10 %).

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va participa lunea viitoare la o reuniune tripartită la Paris cu preşedinţii francez, Emmanuel Macron, şi chinez, Xi Jinping, a anunţat luni pe platforma X purtătorul de cuvânt al executivului european, Eric Mamer.

Această reuniune va avea loc în prima zi a turneului european pe care preşedintele chinez îl va începe cu Franţa şi-l va continua cu vizite în Serbia şi Ungaria, prima vizită de stat pe care Xi Jinping o efectuează în Europa în ultimii cinci ani.

“Președinta Ursula von der Leyen se va deplasa luni, 6 mai, la Paris, la invitația președintelui Emmanuel Macron, pentru o întâlnire trilaterală cu președintele chinez Xi Jinping”, a anunțat Mamer.

Acest anunț apare la câteva zile după ce presa a speculat că președintele francez caută susținere pentru a-l numi pe fostul premier italian Mario Draghi la șefia Comisiei Europene, în detrimentul Ursulei von der Leyen, scenariu exacerbat de faptul că liderul de la Elysee ar fi nemulțumit de rolul mult prea politic pe care von der Leyen și l-a asumat la cârma executivului european.

De altfel, Ursula von der Leyen l-a însoțit în aprilie anul trecut pe Emmanuel Macron în cadrul vizitei de stat a liderului francez în China, ea participând la o întrevedere trilaterală cu Macron și Xi. 

President @vonderleyen will travel to Paris on Monday 6 May at the invitation of President @EmmanuelMacron for a trilateral meeting with Chinese President Xi Jinping.

— Eric Mamer (@MamerEric) April 29, 2024

Vizita de atunci, criticată din cauza participării lui von der Leyen, a fost precedată de un discurs al președintei Comisiei Europene privind relațiile UE-China, în care a precizat că dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”, punctând totodată că relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin.

Reuniunea de atunci a provocat rumoare pentru că Macron, refuzând “să intre într-o logică bloc contra bloc”, a îndemnat Europa să nu urmeze SUA sau China în chestiunea Taiwanului și a adoptat o declarație comună cu Xi Jinping în care nu au menționat Rusia, nu au condamnat explicit războiul Rusiei în Ucraina și au pledat pentru “restabilirea păcii”.

Acum, potrivit preşedinţiei franceze, printre temele de pe agenda discuţiilor cu preşedintele chinez se vor afla războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, cooperarea economică şi schimbările climatice, subliniază Agerpres.

După Franţa, Xi Jinping va sosi la Belgrad exact în ziua când se împlinesc 25 de ani de când aviaţia americană a bombardat ambasada chineză la Belgrad în timpul campaniei NATO de bombardamente asupra Serbiei. Atacul asupra ambasadei Chinei, soldat cu moartea a trei jurnalişti chinezi, a fost atunci descris de NATO drept un accident.

Turneul lui Xi Jinping în Europa se va încheia în Ungaria, ţară care, la fel ca Serbia, s-a alăturat iniţiativei chineze “O centură, un drum” (“Belt and Road”), iniţiativă cunoscută de asemenea ca “Noul drum al mătăsii” şi al cărei obiectiv este deschiderea de noi conexiuni comerciale pentru companiile chineze şi se bazează în special pe realizarea unor mari proiecte de infrastructură.