Europa este mai unită şi mai stabilă acum decât a fost vreodată, inspirând încredere cetăţenilor săi şi obţinând respectul tuturor celorlalţi pentru idealurile pe care le inspiră la nivel global. – Antonis Samaras, premier al Greciei

Preşedinţia Greciei, care a debutat la începutul anului, se poate lăuda cu o serie de realizări, cele realizate până în luna aprilie fiind cuprinse într-un raport.

Documentul nu se rezumă însă numai la a lista schimbările care au intervenit în primele luni ale anului, ci conţine un mesaj puternic de unitate şi optimism, punând accentul pe aportul pe care cetăţenii europeni îl au în momentul de faţă  – cele 50 de acorduri despre care se vorbeşte în document au ca scop „îmbunătăţirea aproape fiecărui aspect din viaţa de zi cu zi a cetăţenilor europeni”. Fie că este vorba de iniţiative aflate încă în formă de draft sau de realizări tangibile, vă prezentăm în continuare sumarul raportului.

EUROPA NOASTRĂ, LUMEA NOASTRĂ

Noile reglementări legate de finanţarea pertidelor politice, printre care şi modalităţile de finanţare a acestora din bugetul Uniunii Europene, modificările care stau la baza viitorului mecanism de comerţ cu state terţe, acordul legat de planificarea viitorului spaţiu maritim, considerat un element fundamental al preşedinţiei elene, regulile noi de funcţionare a Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, realizarea unui plan în ceea ce priveşte programul „capitale culturale” pe perioada 2020-2033 şi noua legislaţie de repatriere a comorilor naţionale sunt realizările din domeniul afacerilor generale şi afacerilor externe menţionate în raport.

Dintre acestea, acordul referitor la spaţiul maritim pare a fi cel mai apreciat de către preşedinţia actuală, fiind considerat un element esenţial al tematicii pe care Grecia vrea să o traseze până în iulie. Planificarea spaţiului maritim se referă la procesul de analiză şi organizare a activităţii umane de către organismele autorizate ale statelor vizate , pentru a putea atinge diverse obiective comune, care au ca scop găsirea unui echilibru între obiectivele economice, ecologice şi sociale. Totodată, vizează dezvoltarea cât mai eficientă a activităţilor din acest domeniu pe viitor şi implică un nivel crescut de colaborare şi cooperare între statele membre, pentru a asigura coerenţă în acţiuni.

ECOFIN

Realizările legate de sfera economică şi financiară prezentate în document sunt următarele – noile prevederi pentru bănci, din prisma Mecanismului Unic de Rezoluţie, creşterea de capital din cadrul Fondului European de Investiţii pentru a stimula intreprinderile mici şi mijlocii, modifiările aduse strategiilor de garantare a depozitelor şi directiva asupra creditelor ipotecare, care au ca scop ridicarea nivelului se securitate şi un nivel crescut de coeziune, uniformizarea regulilor legate de depuneri şi a celor ce privesc politica de remunerare sau sancţiunile administrative la nivel european.

Poate cea mai importantă modificare la nivel economic este cea legată de Mecanismul Unic de Rezoluţie – prin coordonarea de la nivel central, se încearcă micşorarea efectelor negative asupra stabilităţii financiare şi reducerea dependenţei băncilor de posibilitatea de a acorda credite, fără a se face apel la banii contribuabililor. Se prevede că acest mecanism va deveni un element central al uniunii bancare europene, alături de Mecanismul Unic de Supraveghere, şi va viza atât băncile din cadrul zonei euro, cât şi pe cele din statele acre doresc să participe. Iannis Stournaras, preşedintele Consiliului ECOFIN, a declarat  : „Acesta este poate cea mai de seamă realizare a preşedinţiei de până acum. În ciuda tuturor dificultăţilor întâmpinate, am reuşit să conectăm opiniile diferite şi consider că am ajuns la un rezultat foarte satisfăcător, care asigură eficienţa şi credibilitatea unui mecanism de rezoluţie cu adevărat european, care va contribui la stabilitate financiară, ceea ce va facilita infuza foarte necesară de lichidităţi în economia reală, conducând la creştere economică şi la crearea de locuri de muncă”.

JUSTIŢIE ŞI AFACERI INTERNE

Noile reglementări împotriva falsificării bancnotelor, introducerea de mecanisme procedurale care să faciliteze soluţionarea transfrontalieră a problemelor cetăţenilor şi firmelor, directiva care priveşte statutul muncitorilor sezonieri din afara spaţiului european, măsurile care îmbunătăţesc şi uşurează cooperarea în investigaţii de infracţiuni în Uniunea Europeană, liberalizarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni şi acordul privind statele din afara Uniunii Europene pentru care nu mai este necesară viza sunt punctele-cheie în domeniul justiţiei şi afacerilor interne cu care preşedinţia elenă se poate mândri.

Subiectul care a prezentat cel mai mult interes în mass-media românească este cel legat de modificarea sistemului de vize pentru cetăţenii moldoveni care deţin paşapoarte biometrice – de luna aceasta, ei vor putea călători fără a avea nevoie de vize în spaţiul Schengen. Discuţiile despre liberalizarea vizelor au început în iunie 2010, când a fost elaborat un plan de acţiune în acest sens, iar progresele făcute de Republica Moldova în materie de reforme ( care au vizat statul de drept, crima organizată, corupţia, îmbunătăţirea capacităţii administrative a controlului de frontieră şi a securităţii documentelor) au condus la rezultatul prezentat anterior. Interesul general faţă de situaţia Republicii Moldova a crescut la nivel european după summitul de la Vilnius, din noiembrie 2013.

POLITICI SOCIALE ŞI SĂNĂTATE

Siguranţa şi transparenţa pe piaţa locurilor de muncă, noile reglementări cu privire la produsele din tutun, consolidarea normelor legate de piaţa farmaceutică şi mărirea gradului de cooperare dintre serviciile publice de ocupare a forţei de muncă reprezintă punctele de interes din primele luni ale anului.

Realizarea reţelei de servicii publice de ocupare a forţei de muncă  poate fi considerată drept cea mai tangibilă propunere, din perspectiva cetăţenilor europeni. Problema locurilor de muncă este în continuare actuală – este, de altfel, o temă comună a candidaţilor la postul de viitor preşedinte al Comisiei Europene. La nivel european, crearea unui astfel de organism ar asigura echitate şi şanse egale pentru cetăţeni.

COMPETITIVITATE

Îmbunătăţirea legislaţiei anti-trusturi, responsabilizarea socială a marilor companii, reducerea obstacolelor cu care companiile (mai ales intreprinderile mici) se confruntau în încercarea de a intra pe piaţă, noul pachet de investiţii pentru inovaţie al Uniunii Europene, protecţia infrasctructurii spaţiale şi  noul cadru de lucru în domeniul radiotehnologiei  sunt temele legate de competitivitate prezentate în raport.

Noua generaţie de parteneriate publice şi private din cadrul propunerii de stimulare a inovaţiei permite o gestionare mai eficientă pe termen lung şi la scară mare a proiectelor din cadrul Horizon 2020, programul-cadru de cercetare europeană. Programul Horizon 2020 este cea mai importantă iniţiativă în domeniul de cercetare şi inovaţie al Uniunii Europene, care dispune de fonduri de aproximativ 80 miliarde euro pentru perioada 2014-2020, la care se adaugă fondurile din partea investitorilor privaţi. Scopul este de a stimula descoperirile şi inovaţiile din toate domeniile şi de a asigura transpunerea rezultatelor pe piaţă.

TRANSPORT, TELECOMUNICAŢII, ENERGIE

Dintre noutăţile din domeniile transporturilor, telecomunicaţiilor şi energiei, documentul le enumeră pe următoarele – acordul privitor la reţele de telecomunicaţie trans-continentale, noile reglementări pentru navigaţie şi transport fluviale, crearea unei infrastructuri bazate pe combustibili “verzi”, sistemul de apeluri de urgenţă eCall pentru infrastructura rutieră europeană, securizarea tranzacţiilor on-line, îmbunătăţirea mecanismului de securitate maritimă care se ocupă de probleme ecologice, limitările de zgomot pentru operatorii de trafic aerian.

În ceea ce priveşte domeniul transportului, se poate observa tendinţa eco-friendly pe care presedinţia elenă o manifestă prin propunerile sale – se doreşte o stimulare a folosirii combustilillor alternativi, prin introducerea de puncte de reîncărcare pentru vehiculele care nu utilizează combustibili fosili, utilizarea transportului fluvial în interiorul continentului este promovat, simultan cu implementarea de noi măsuri care să asigure eficienţa şi caracterul ecologic, iar mecanismul  de răspuns care acţionează în cazul problemelor ecologice la nivel maritim  beneficiază de finanţare europeană.

AGRICULTURĂ

Cele două realizări din prima jumătate a mandatului preşedinţiei Greciei vizează promovarea produselor de calitate la nivelul Uniunii Europene şi finanţarea unei noi politici comune în domeniul pescuitului.

Despre prima dintre acestea, ministrul grec pentru Dezvoltare Rurală şi Agricultură, Athanasios Tsaftaris, a declarat că “a reprezentat o prioritate pentru preşedinţia elenă în domeniul agriculturii şi pescuitului, deoarece aduce multiple beneficii în comparaţie cu regimul existent – printre altele, creşterea semnificativă a bugetului alocat programului de promovare, dar şi a contribuţiei financiare din partea UE. Noile reglementări aduci avantaje diverse şi pentru agricultura Uniunii Europene, promovând diversitatea, calitatea, originea, identitatea şi standardele înalte de producţie care caracterizează produsele agricole europene.”

MEDIU

Amendarea standardelor de emisii pentru domeniul aviatic, modificarea reglementărilot în domeniul transportului de deşeuri, reducerea emisiilor de CO2 pentru vehicule de mici dimensiuni, protejarea ecosistemului şi a speciilor autohtone şi implementarea tehnică a Protocolului de la Kyoto sunt principalele puncte de interes pentru prima jumătate a mandatului Greciei.

Măsurile luate în domeniul protecţiei mediului, dintre care cea mai importantă poate fi considerată implementarea propriu-zisă a prevederilor Protocolului de la Kyoto până în 2020, indică aceeaşi preocupare deosebită a oficialilor UE pentru acest domeniu. Este vorba despre o temă recurentă, care nu este neapărat specifică preşedinţiei actuale, ci unei orientări generale a Uniunii Europene.

Raportul analizat prezintă modul în care au decurs primele trei luni ale preşedinţiei Greciei la Consiliul Uniunii Europene. Domeniile abordate au un putenic caracter social şi ecologic, iar popunerile şi inovaţiile aduse sunt tangibile şi accesibile cetăţenilor Uniunii. Este interesat de văzut cum va arăta raportul final – dacă în primele trei luni nu se vorbeşte de modificări substanţiale aduse în domeniul apărării sau afacerilor externe, este interesant de urmărit dacă situaţia din Ucraina va declanşa măsuri suplimentare până la finalul mandatului elen.

Laura BURTAN

.

.