Generaţia tânără este cea care va decide România de mâine, motiv pentru care Ziua Naţională a Tineretului este una în care gândurile merg spre viitor, a afirmat, joi, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă.

“Astăzi, de Ziua Naţională a Tineretului, îi celebrăm pe cei aflaţi la începutul drumului în viaţă. Este o zi în care ne gândim la viitor, pentru că generaţia tânără este cea care va decide România de mâine. Deceniile care urmează vor fi definite de pregătirea şi oportunităţile tinerilor de azi, dar şi de problemele şi provocările pe care le au de înfruntat acum”, a scris Ciucă, pe Facebook.

El a adăugat că atunci când a ocupat funcţia de premier a acordat o atenţie deosebită programelor de sprijin şi de instruire a tinerilor pentru o integrare facilă pe piaţa muncii.

“Am acordat facilităţi celor care vor să îşi deschidă o afacere şi am finanţat sistemul de învăţământ, atât ca investiţii materiale, cât şi ca salarizare. Orice politician ajuns într-o funcţie de decizie are datoria morală de a se asigura că tinerii au parte de condiţii care să le favorizeze dezvoltarea profesională şi maturizarea armonioasă. Investind în tineri, investim în România”, a evidenţiat liderul PNL.

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a avut joi, 2 mai 2024, la Paris, o întrevedere bilaterală cu ministrul afacerilor externe și europene al Republicii Croația, Gordan Grlić Radman, în marja reuniunii Consiliului Ministerial al OCDE.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile între cei doi oficiali au reflectat nivelul foarte bun al cooperării dintre România și Croația, precum și interesele comune în plan regional, european și internațional.

Ministrul Luminița Odobescu a exprimat aprecierea față de dialogul politic substanțial, atât la nivel înalt, cât și al ministerelor și autorităților de resort din cele două state.

Delighted to catch up with my dear colleague, Minister of Foreign Affairs @grlicradman, on the sidelines of the #OECDMinisterial Meeting. Very good exchange of views on the progress of Romania 🇷🇴 and Croatia 🇭🇷 towards @OECD accession& on the EU and regional agenda. pic.twitter.com/IKu6w5GLjt

— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) May 2, 2024

În cadrul discuțiilor, cei doi înalți oficiali au  trecut în revistă evoluțiile recente din procesul de aderare a celor două state candidate la OCDE.

Oficialii au notat stadiul foarte bun al progreselor interne și au semnalat intenția menținerii unei coordonări apropiate pe parcursul procesului, în mod particular asupra temelor de interes orizontal.

Cei doi miniștri au discutat și situația regională de securitate și sprijinul acordat Ucrainei, în contextul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă.

În privința agendei europene, șeful diplomației române a exprimat sprijinul ferm al Bucureștiului față de procesul de extindere a Uniunii Europene, atât în raport cu Balcanii de Vest, cât și cu candidații estici, îndeosebi Republica Moldova și Ucraina.

Țara noastră a devenit stat candidat la această organizație în ianuarie 2022, primind Foaia de Parcurs în iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație.

România a depus în decembrie 2022 Memorandumul Inițial, care face o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, raportat la instrumentele legislative OCDE.

În prezent, țara noastră se află în etapa tehnică a procesului, care constă din transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 26 de Comitetele sectoriale OCDE.

Recent, România a primit primul Aviz Formal în procesul de aderare la OCDE, iar secretarul general al organizației, Mathias Cormann, și-a exprimat încrederea că țara noastră va finaliza cu succes etapa tehnică a evaluărilor și în cele 25 de comitete ale OCDE rămase

Secretarul american al apărării Lloyd Austin a încurajat marţi statele care deţin sisteme antiaeriene Patriot să doneze din ele Ucrainei, care aşteaptă mai multe arme pentru apărarea antiaeriană în faţa Rusiei, transmite AFP.

“Există ţări care au (baterii) Patriot, iar ceea ce facem noi este să continuăm să mobilizăm aceste ţări”, a spus Austin la o audiere în Camera Reprezentanţilor, potrivit Agerpres.

“Eu însumi am discutat cu liderii mai multor ţări, chiar aici, în ultimele două săptămâni, pentru a-i încuraja să furnizeze mai multe echipamente”, a continuat el, fără a preciza care sunt aceste ţări.

Germania a anunţat mai devreme luna aceasta că va furniza Kievului încă o baterie Patriot, a treia de acest fel pe care o oferă Ucrainei de când a început războiul cu Rusia. Celelalte state membre ale NATO și UE care au în dotare astfel de sisteme sunt Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia.

De altfel, printre oficialii cu are Lloyd Austin a discutat săptămâna trecută se numără și ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, convorbirea telefonică având loc imediat după ce președintele american Joe Biden a promulgat pachetul legislativ ce prevede un ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina și a semnat livrarea primului lot de echipamente militare în valoare de 1 miliard de dolari.

Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Apărării Naționale, discuțiile Tîlvăr – Austin au vizat, în principal, “situația de securitate generată de războiul de agresiune și sprijinul necondiționat pentru Ucraina, fiind reiterată importanța menținerii unității transatlantice în actualul context de securitate”. Comunicatul oficial nu face nicio referire la bateriile Patriot.

Germania, Olanda, România și Spania sunt țările NATO care participă și la un program de achiziție comun finanțat de Alianță prin care este prevăzută achiziționare în comun a până la 1.000 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemele de rachete sol-aer PATRIOT. 200 dintre acestea revin României.

Subiectul privind furnizarea de sisteme antiaeriene Ucrainei a fost abordat săptămâna trecută la o reuniune a miniştrilor europeni de externe şi ai apărării, care au promis suplimentarea ajutorului pentru Ucraina în materie de apărare antiaeriană, dar fără să anunţe noi angajamente pentru furnizarea unor sisteme americane Patriot, cerute insistent de Kiev.

Oficiali din ţările ce au în dotare astfel de sisteme afirmă că este dificil să le furnizeze Ucrainei, întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană.

“Nu avem suficiente (sisteme) Patriot pentru a le putea oferi în acest moment”, a explicat premierul polonez Donald Tusk. “Nimeni nu se aşteaptă la acest lucru de la Polonia, ca stat din prima linie (…), toţi înţeleg că trebuie să ne protejăm propriul nostru spaţiu aerian, inclusiv în incidentele legate de rachetele ruseşti”, a argumentat el.