Mediul universitar deschis, autonom și creativ reprezintă cel mai bun context pentru formarea liderilor excepționali și a elitelor puternice, context în care societatea deschisă și libertatea socială deplină sunt condiții esențiale pentru un mediu academic sănătos, subliniază rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, într-un articol de opinie publicat pe platforma contributors.ro.

Articolul, bazat pe discursul rostit pe 26 aprilie 2024 la Chișinău, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universității de Stat din Moldova, reprezintă viziunea rectorului UB despre manageri, lideri și rolul universităților în formarea elitelor unei societăți.

“În contextul fostelor țări comuniste, cum sunt România și Republica Moldova, problema elitelor politico-administrative care iau deciziile la vârf este mai degrabă ineficiența rezultată din selecția negativă, decât structura lor inechitabilă“, atrage atenția Marian Preda.

În viziunea rectorului Universității din București, “liderii sunt, în mare parte, produsul profesorilor lor, al școlilor pe care le-au urmat și al culturilor în care se formează“.

“Unde ar fi fost azi poporul evreu fără Moise, marele conducător care i-a scos din captivitate pentru a-i conduce spre una dintre cele mai fascinante călătorii prin istorie a unui popor? Ce am fi avut azi în locul marilor religii fără Isus, Mahomed sau Budha? Ce ar fi fost mișcările sociale pacifiste fără Mahatma Ghandi, Martin Luther King sau Nelson Mandela? Cum ar fi arătat Roma în Antichitate fără Cezar sau Octavianus Augustus și cum ar fi curs istoria omenirii fără Alexandru cel Mare, Gingis Han, Napoleon, Hitler sau Stalin? Ar fi fost la fel de cunoscute companiile Ford, Apple sau Microsoft fără Henry Ford, Steve Jobs sau Bill Gates? Cum ar fi arătat ultimele 750 de zile ale regiunii noastre dacă nu exista Putin? Dar dacă nu exista Zelenski?”, s-a întrebat, retoric, Marian Preda.

Potrivit lui, vremurile de criză din ultimele decade par să releve, odată în plus, importanța liderilor, a decidenților și criza globală a elitelor politico-administrative. De altfel prima parte a discursului este orientată către 

Reliefând distincțiile între lideri și manageri, rectorul UB subliniază: “Conducătorul ideal este cel care deține autoritatea funcției și pe cea a expertului, a celui competent, care știe ce face, fiind respectat și urmat de ceilalți atât pentru puterea administrativă deținută, cât și pentru competență, fiind astfel manager și lider în același timp“.

El diferențiază tipul de lider tranzacțional de cel de lider transformațional. Liderul tranzacțional poate fi rezultatul traseului unui “manager incompetent”, care “va dezvolta foarte probabil un stil de conducere autoritar, bazat pe frică și pe sancțiuni negative, în care să-și impună autoritatea generată de funcție și de prerogativele formale”.

Pe de altă parte, liderul fără funcție managerială va încerca să convingă prin enunțarea unor soluții la problemele adepților săi, pentru a-și păstra susținerea celorlalți și pentru a obține acces la funcția de manager și la resursele ce decurg de acolo.

“Situația fericită este cea în care accede și la puterea formală și devine astfel un lider transformațional, inspirând prin soluțiile și prin exemplul său. Dacă nu obține o poziție administrativă, în timp, liderul informal va deveni din popular populist, începând să vândă iluzii pentru a-și menține autoritatea. Din cele enunțate mai devreme, rezultă că singurul demers cu șanse de succes pentru o entitate condusă este cel în care conducătorul ei deține poziția formală de conducere, dar și competențele necesare pentru a inspira încredere în proiectul său”, a explicat Marian Preda.

Pe parcursul discursului, Marian Preda a abordat și rolul elitelor în societate, managementul public și elitele politico-administrative și rolul universităților de elită în societate.

El anticipează că la nivel global va continua bătălia între „frica organizată” a regimurilor autoritar-dictatoriale și iubirea de înțelepciune, de adevăr și de libertate a „științei organizate” în universități și comunități științifice libere.

“Democrația și libertatea, fiind singurele condiții care pot crea un bun context pentru știința organizată, trebuie apărate cu fermitate. Germania mijlocului de secol XX l-a expulzat pe Einstein și l-a păstrat pe Hitler. Einstein și Oppenheimer au câștigat războiul, într-un fel. Savanții lui Hitler, lucrând sub teroare, nu au creat armele decisive precum bomba atomică, însă savanții liberi, din SUA, cu toate dilemele lor morale justificate, au creat-o și au oprit războiul. Democrațiile, societățile deschise, cele prospere, cele care promovează meritul și asigură mobilitate socială sunt favorabile elitelor creative. Fără universități de elită, autonome, puternice economic pentru a fi bine dotate tehnologic, nu vom avea elite productive, fertile. De aceea întreb, în final, aproape retoric: în spațiul cultural românesc, noi vrem să creăm contexte favorabile pentru formarea elitelor noastre, adică universități puternice? Pentru că, deocamdată, nu se vede că am face asta nici din bugetele pe care le primesc universitățile pentru cercetare și nici din finanțarea lor pe student pentru programele de formare profesională. Dacă suntem de acord cu acest adevăr evident, că rolul universităților de vârf este să producă elite, și dacă cele două state cu populație majoritar românească, România și Republica Moldova, doresc guvernanți competenți în viitor, atunci datoria statelor și a celor care le conduc este să-și susțină masiv universitățile de top“, a conchis Marian Preda.

Articol publicat pe contributors.ro. Materialul integral poate fi citit aici.

Profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Marian Preda este în prezent rector al Universității din București. A urmat mai multe stagii de formare în străinătate, printre altele la Anglia Ruskin University din Cambridge și la George Washington University, cu o bursă Fulbright, inclusiv Studii aprofundate (Master) în Politici Sociale (din care 6 luni cursuri de master în Cambridge, UK). Dețin un doctorat în sociologie (perioada de documentare de 3 luni in Cambridge, UK) și un Master of Business Administration (MBA) la Tiffin University – Ohio, USA. 

Proiectul-pilot pentru viitoarele diplome europene prezentat miercuri, 27 martie 2024, de către Comisia Europeană, la care Universitatea din București (UB) este singura universitate din România implicată la nivel strategic, urmărește crearea condițiilor pentru recunoașterea automată a diplomelor universitare în spațiul Uniunii Europene, informează un comunicat al instituției academice, remis CaleaEuropeană.ro.

UB este singura universitate din România care coordonează, alături de Universitatea Autonomă din Madrid, unul dintre cele șase proiecte strategice de proiectare și implementare a diplomelor europene, SMARTT (Screening, Mapping, Analysing, Recommending, Transferring and Transforming higher education international programmes). SMARTT este dezvoltat de către Alianța Europeană CIVIS, în parteneriat cu alianțele universităților europene EUTOPIA, NEUROTECHEU și UNITA, alături de 29 de instituții de învățământ superior și alți 15 stakeholderi europeni și naționali (ministere, agenții de asigurare a calității, asociații și federații de studenți, reprezentanți ai angajatorilor etc.) și a fost ales de către Comisia Europeană drept proiect-pilot pentru viitoarele diplome europene.

Citiți și Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior

Într-un dialog consolidat între Universitatea din București și Comisia Europeană, prin participarea reprezentaților universității noastre la consultările și ședințele de lucru pe această temă, au fost elaborate recomandările-cheie preliminare de către echipa de experți a proiectului care vizează elemente precum armonizarea cu politicile și instrumentele existente, standarde transparente de calitate, cadre flexibile, digitalizare și integrare tehnologică, finanțare și mecanisme de încurajare a excelenței, mobilitate și cooperare intensificate, incluziune și accesibilitate pentru toți cursanții, analize bazate pe cercetări și evidențe, dar și implicarea constantă a societății civile și a reprezentanților diferitelor grupuri de interes (angajatori, organizații de implicare civică etc.), așa cum sunt menționate în poziția publică CIVIS și SMARTT privind procesul de definire a diplomelor europene.

Mai mult, anticipând dezvoltările ulterioare, experții Universității din București au publicat, încă de la începutul anului 2022, prima propunere de criterii pentru definirea viitoarelor diplome europene, precum și un document de poziție publică a Universității din București cu privire la pachetul de propuneri pentru transformarea învățământului superior al Comisiei Europene care viza trei dimensiuni-cheie, diplomele europene, statutul legal al alianțelor de universități europene și organismele-cheie în asigurarea implementării Strategiei Europene pentru Universități.

„Ne aflăm în fața unui moment crucial pentru modernizarea spațiului academic european și cel românesc, iar implicarea Universității din București și a experților din alianțe și din proiect face ca viziunea noastră să fie valorizată la cel mai înalt nivel. Propunerile noastre, implicarea constantă, expertiza de vârf și rigoarea cu care acest demers este întreprins fac ca prezența noastră în acest proces să fie activă, puternică și de impact, iar experții Universității din București continuă astfel și îndeplinesc efortul susținut în ultimii ani, reușind să aducă și comunitatea academică românească la masa decizională la nivel european. Propuneri de reformă de politici educaționale, pe teme precum diplomele europene, «micro-credentials», inovarea pedagogică, mobilitatea virtuală și multe altele sunt doar câteva exemple de implicare strategică a experților în conturarea viitorului educației superioare la nivel euroean. O diplomă europeană este în beneficiul studenților și al comunității învățământului superior prin stimularea mobilității în scop educațional în cadrul Uniunii Europene și prin îmbunătățirea competențelor transversale ale studenților, așa cum arată și Comisia Europeană. Ea va contribui la satisfacerea cererii de pe piața forței de muncă și va spori atractivitatea absolvenților pentru viitorii angajatori, atrăgând, în același timp, studenți din întreaga lume și stimulând competitivitatea europeană la nivel global”, declară rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.

De altfel, întrucât conceptul de Diplomă Europeană Comună nu este încă foarte clar, Alianța Europeană CIVIS, din care face parte și Universitatea din București, pledează pentru o armonizare conceptuală atât în ceea ce privește definiția, cât și formatele pe care aceasta le poate lua. Astfel, încă de la începutul anului 2021 a fost lansat un document programatic care viza adoptarea „micro-credentials” ca nouă viziune asupra curriculumului academic european și românesc, pregătind un cadru pentru dezvoltarea diplomelor europene, cu recomandări concrete pentru diferiți decidenți din România. De asemenea, la nivelul Alianței Europene CIVIS, prin coordonarea echipei Universității din București, au fost lansate două ghiduri menite să sprijine inovarea predării și învățării în învățământul superior, pe teme precum pedagogiile inovative și mobilitatea virtuală. De altfel, UNESCO prezintă Alianța Europeană CIVIS ca model de bună practică reprezentativ la nivel european în dezvoltarea mobilității virtuale, într-o analiză realizată la nivel global.

Universitatea din București este, prin prof. univ. dr. Romiță Iucu, președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică, alături de Universitatea Autonomă din Madrid și de Alianța Europeană CIVIS, coordonatoarea proiectului SMARTT. Printre partenerii internaționali asociați în cadrul proiectului se numără și unele universități și instituții din România, cum este cazul Universității de Vest din Timișoara, Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS).

Prezența activă a Universității din București în ceea ce privește transformarea și inovarea spațiului academic european se datorează unei echipe extinse de experți implicați în diferite componente de dialog și construcție în zona politicilor educaționale din învățământul superior, pe lângă prof. univ. dr. Romiță Iucu, președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al Universității din București, coordonatorul din partea universității al proiectului SMARTT, coordonator al Subgrupului pentru Diploma Europeană din cadrul FOR EU (grupul de reprezentare al tuturor celor 50 de alianțe europene de universități din cadrul Comisiei Europene), și conf. univ. dr. Sorin Costreie, președintele Rețelei UNICA (Network of Universities from the Capitals of Europe), coordonator al Alianței CIVIS în Universitatea din București, și prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector pentru Proiecte de Dezvoltare și Învățare Continuă al Universității din București, și prof. univ. dr. Anca Nedelcu, prodecană a Facultății de Psihologie și Științele Educației.

Deja, în prezent, Universitatea din București dezvoltă, alături de partenerii din Alianța Europeană CIVIS, noi programe comune de studii cu puternic caracter inter- și trans-disciplinar, care vor include proiecte de implicare civică, învățare bazată pe provocări, mobilitate integrată și conexiunea cu crizele globale actuale. Astfel, pe teme precum schimbările climatice, studiile sud-europene, cercetările din biochimie, studii culturale și societale, dezvoltarea urbană și crizele acesteia, transformarea tehnologică și implicațiile ei, Universitatea din București va lansa în perioada următoare noi programe comune de studii, cu diplome comune și multiple, în parteneriat cu alte universități europene membre ale alianței, pentru toate cele trei niveluri de studii, licență, masterat și doctorat.

Ministrul educației Ligia Deca a primit marți seară, la Rotterdam, Premiul pentru viziune și leadership din partea European Association for International Education (EAIE), demnitarul român subliniind că acest premiu “este simbolul unei cariere dedicată, în întregime, educației”.

“Uneori, avem parte de momente la care să ne putem întoarce, cât să ne aducem aminte că trebuie să continuăm cu și mai multă determinare, cu și mai multă implicare, cu și mai multă responsabilitate. (…) Mă onorează această formă de recunoaștere a activității mele şi mulțumesc tuturor celor care mi-au fost alături. Pentru că, mai presus de orice, acest premiu este simbolul unei cariere pe care mi-am dedicat-o, în întregime, educației. Voi continua, cu recunoștință și încredere!”, a scris Deca, pe pagina sa de Facebook.

Premiul pentru viziune și leadership acordat de European Association for International Education de două decenii este oferit celor care sunt considerați ca fiind relevanți în domeniul învățământului superior la nivel internațional.

Sunt apreciate activitatea pentru o perioadă de cel puțin 10 ani și promovarea, în educație, a valorilor EAIE, precum incluziunea, excelența, cooperarea.

Pentru ediția de anul acesta, conducerea EAIE și echipa de acordare a acestor distincții au decis să aleagă trei câștigători care, prin activitatea lor, au contribuit la “crearea unei lumi mai bune”.

Ministrului Ligia Deca i s-a alăturat, la acest eveniment, și câștigătorii celorlalte două premii: Hans-Georg van Liempd de la Universitatea Tilburg din Olanda și reprezentanții Universității „Newcastle University” din Marea Britanie.

Fondat în anul 1989, European Association for International Education (EAIE) este centrul de expertiză, resurse și schimb de bune practici pentru învățământul superior.