Președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Poloniei, Donald Tusk, au declarat că Ucraina trebuie să aibă un rol central în orice potențiale negocieri privind războiul Rusiei în această țară, în urma unei întâlniri bilaterale care a avut loc joi la Varșovia, relatează Associated Press.

Macron a insistat, de asemenea, că europenii trebuie să fie implicați în discuțiile privind securitatea în coordonare “foarte strânsă” cu Statele Unite pentru a se asigura că interesele Europei sunt luate în considerare.

Întâlnirea are loc după ce Macron a purtat discuții-cheie cu președintele ales al SUA Donald Trump și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, sâmbătă, la Paris, și în contextul în care Polonia va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene cu doar câteva săptămâni înainte ca Trump să preia conducerea Casei Albe

“Am vorbit despre munca noastră comună pentru o pace justă în Ucraina. Avem o poziție clară … că Ucraina trebuie să fie prezentă la fiecare discuții și fiecare variantă, fiecare propunere trebuie să fie, de asemenea, acceptată de prietenii noștri de la Kiev”, a spus Tusk într-o declarație comună cu omologul său francez.

Polonia a fost unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei împotriva invaziei la scară largă a Rusiei, care a început la 24 februarie 2022.

Tusk a respins drept “speculație” trimiterea de trupe în Ucraina în urma unui posibil armistițiu sau acord de pace.

“Deciziile privind acțiunile poloneze vor fi luate la Varșovia și numai la Varșovia. Pentru moment nu planificăm astfel de acțiuni”, a spus el.

Presa europeană relatase că premierul polonez și președintele francez urmau să discute joi despre formarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în Ucraina după încheierea războiului.

Macron a remarcat că “administrația Trump și-a manifestat dorința de a încerca să schimbe cursul acestui conflict”.

“Trebuie să lucrăm foarte strâns cu americanii, cu Ucraina, desigur, pentru a găsi o cale posibilă care să ia în considerare suveranitatea și interesele Ucrainei și securitatea și interesele europenilor”, a declarat Macron.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că o invitaţie de aderare a ţării sale la NATO ar trebui să fie formulată pentru toată Ucraina, dar normele Alianţei s-ar putea aplica iniţial teritoriului controlat de guvernul de la Kiev, cu extinderi ulterioare la alte zone ale teritoriului ucrainean dacă în final acestea vor fi recuperate de la Rusia.

Poziția lui Zelenski și întâlnirea Macron – Tusk vin să completeze noi evoluții pe frontul diplomatic privind conflictul ruso-ucrainean. Liderul de la Kiev avut o întâlnire tripartită sâmbătă la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron și cu președintele ales al SUA, Donald Trump, în urma căreia Zelenski a subliniat că pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina. Trump, care și-a afirmat constant hotărârea pentru a pune capăt ostilităților, a apreciat că Ucraina ar dori să încheie un acord de pace, cerându-i lui Vladimir Putin să acționeze și făcând apel la China să sprijine acest efort.

Într-un interviu acordat revistei TIME în contextul în care a fost desemnat pentru a doua oară într-un deceniu “Personalitatea Anului”, Donald Trump a evocat argumentul că va folosi sprijinul SUA pentru Ucraina ca pârghie împotriva Rusiei într-un efort de a pune capăt războiului.

“Vreau să ajungem la un acord și singurul mod în care vom ajunge la un acord este să nu abandonăm. Înțelegeți ce înseamnă asta, nu?“, a spus el.

Președintele Consiliului European, António Costa și prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, s-au întâlnit joi la Downing Street și au convenit să consolideze relația dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană. 

Potrivit unui comunicat de presă, António Costa l-a invitat pe prim-ministrul britanic să participe la întâlnirea informală a șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de țări membre din 3 februarie. Keir Starmer  a fost încântat să accepte invitația și așteaptă cu interes să discute despre cooperarea strategică consolidată cu UE, în special în domeniul apărării.

„Am avut o primă întâlnire excelentă la Downing Street cu Keir Starmer. Am discutat despre modalitățile de consolidare a relației dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană. Mă bucur foarte mult că premierul a acceptat invitația mea de a ni se alătura la reuniunea informală a liderilor UE din 3 februarie”, a scris António Costa, pe platforma X.

Great first meeting at Downing Street with PM @Keir_Starmer.

Discussed ways to strengthen the relationship between the United Kingdom and the European Union.

Very glad that the PM accepted my invitation to join us in a session of the informal meeting of EU leaders on 3… pic.twitter.com/w4eQ5UxGOe

— António Costa (@eucopresident) December 12, 2024

În cadrul primei lor întâlniri, cei doi lideri au discutat despre provocările geopolitice actuale. Aceștia și-au reiterat angajamentul ferm de a oferi în continuare sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic Ucrainei și poporului său atât timp cât va fi necesar și atât de intens cât va fi necesar.

Mai mult, aceștia au abordat situația și ultimele evoluții din Orientul Mijlociu. Referindu-se la Siria, au convenit asupra importanței asigurării unei tranziții pașnice către o stabilitate politică pe termen lung după căderea regimului brutal al lui Assad.

Liderii au reafirmat că Acordul de retragere, inclusiv Cadrul Windsor și Acordul de comerț și cooperare, reprezintă fundamentul relațiilor dintre Regatul Unit și UE și și-au reafirmat angajamentul comun față de punerea în aplicare deplină și fidelă a acestor acorduri.

De asemenea, au privit spre primul summit UE – Regatul Unit, care va avea loc la începutul anului 2025, convenind că acesta va oferi o ocazie importantă de a înregistra noi progrese în domenii-cheie pentru a aduce beneficii tangibile cetățenilor Regatului Unit și ai UE.

Recent, premierul Keir Starmer menționa că Marea Britanie dorește să aibă relații bune cu toți aliații săi, fie că este vorba de UE, fie că este vorba de SUA conduse de Donald Trump.

De altfel, oficialul britanic și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat de curând o declarație comună pentru întărirea cooperării strategice UE – Marea Britanie, inclusiv prin organizarea de summituri bilaterale.

Obiectivul lui Starmer este mai conturat, și anume acela de a relansa relațiile cu Uniunea Europeană, inclusiv printr-un pact de securitate.

Premierul finlandez Petteri Orpo va găzdui pe 21 și 22 decembrie patru lideri ai Uniunii Europene pentru a discuta despre securitatea continentului și imigrație, a anunțat joi guvernul de la Helsinki, conform AFP, citat de Agerpres.

Șefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, premierul suedez Ulf Kristersson, şefa guvernului italian Giorgia Meloni, precum şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis au fost invitaţi de Petteri Orpo la acest summit care va avea loc la Saariselka, în Laponia.

Discuţiile se vor concentra pe ”problemele cheie ale Europei într-un context geopolitic tensionat”, a explicat guvernul finlandez într-un comunicat. Pe agenda discuţiilor se vor afla apărarea şi securitatea Europei, imigraţia, exploatarea imigraţiei şi securitatea frontierelor.

”Summitul va fi o oportunitate de a discuta aceste probleme în deplină confidenţialitate şi de a găsi idei pentru noi iniţiative”, se subliniază în comunicat.

”Europa trebuie să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa. Aceasta înseamnă că ţările europene trebuie să fie lideri puternici, atât în cadrul UE, cât şi în cadrul NATO. Cea mai mare ameninţare a noastră o reprezintă Rusia, care încearcă să-şi consolideze puterea şi să semene discordie în Europa”a, a declarat joi premierul finlandez, citat în comunicatul guvernului.

Întâlnirea va avea loc la scurtă vreme după ce Comisia Europeană a adoptat o serie de măsuri menite să sprijine statele membre să împiedice Rusia și Belarus să utilizeze principiile și valorile promovate de UE ca armă împotriva Uniunii.

Astfel, instituția pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare totală de 170 de milioane EUR: 150 de milioane prin intermediul Instrumentului pentru managementul frontierelor și politica de vize (IMFV) și o sumă suplimentară de 20 de milioane din facilitatea tematică IMFV pentru o distribuție geografică mai extinsă. Aceste fonduri vor sprijini Estonia cu 19,4 milioane EUR, Finlanda cu 50 de milioane EUR, Letonia cu 17 milioane EUR, Lituania cu 15,4 milioane EUR, Polonia cu 52 de milioane EUR și Norvegia cu16,4 milioane EUR să modernizeze echipamentele electronice de supraveghere, să îmbunătățească rețelele de telecomunicații, să instaleze echipamente mobile de detecție și să contracareze intruziunile cu drone, asigurând astfel conștientizarea în timp real a situației, și să îmbunătățească mobilitatea patrulelor la frontieră.

În 2024, sosirile ilegale la frontiera UE-Belarus – în special la frontiera dintre Polonia și Belarus – au crescut semnificativ, cu 66 % față de 2023. 90 % dintre migranții care trec ilegal frontiera dintre Polonia și Belarus au o viză de student sau turistică emisă de Rusia.

UE a oferit deja un sprijin semnificativ statelor membre cel mai afectate și a adoptat o gamă largă de măsuri cu scopul de a îmbunătăți pregătirea UE pentru a contracara această amenințare. S-a oferit sprijin financiar și operațional și s-au depus eforturi diplomatice și de informare (inclusiv cu țările de origine și de tranzit).