Președintele sud-coreean  Yoon Suk Yeol a atras miercuri atenția, în cadrul discursului susținut la Adunarea Generală a ONU, asupra posibilelor tranzacții cu armament între Rusia și Coreea de Nord, anunță DPA, citat de Agerpres.

Oficialul de la Seul a atras atenția asupra ”provocării directe” și asupra amenințării la adresa Ucrainei și Coreei de Sud, în egală măsură, dacă nord- coreenii vor primi, în schimbul livrării unor arme convenționale către ruși, tehnologia de care au nevoie pentru dezvoltarea armelor de distrugere în masă.

 El a avertizat că ţara sa, ”alături de aliaţi şi parteneri, nu va asista pasiv”.

Liderul de la Seul a acuzat Phenianul de încălcarea sancţiunilor decise de Consiliul de Securitate al ONU şi a făcut aluzie la Rusia, arătând că este paradoxal pentru un stat membru al Consiliului să invadeze o ţară suverană în timp ce primeşte “arme şi muniţii de la un regim care încalcă flagrant” rezoluţiile acestui for al Naţiunilor Unite.

Liderul nord-coreean Kin Jong Un a revenit zilele trecut acasă după o călătorie în Rusia, unde a aprofundat ”relațiile de camaraderie și de prietenie” cu președintele Vladimir Putin, a anunțat presa de stat, conform AP.

În timpul călătoriei de șase zile a lui Kim în Rusia, cea mai lungă deplasare externă a sa în calitate de lider, cele două țări au declarat că au discutat despre intensificarea legăturilor lor în domeniul apărării, dar nu au dezvăluit niciun pas specific.

Experții străini speculează că cele două țări, ambele angrenate în confruntări cu Occidentul, fac eforturi pentru a ajunge la acorduri de transfer de arme, încălcând rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU.

Regele britanic Charles al III-lea a propus joi, de la tribuna Senatului francez, ca Franţa şi Marea Britanie să se angajeze într-un “Acord pentru Durabilitate” pentru a răspunde “mai eficient la urgenţa globală în materie de climă şi biodiversitate”.

Inspirat de Antanta Cordială, un text semnat în 1904 de cele două ţări pentru a soluţiona diferendele lor foarte puternice la acea vreme, regele britanic a justificat aceasta iniţiativă în numele “exemplului trecutului” pentru a “face faţă provocărilor imense ale lumii care ne înconjoară”, într-un discurs pronunţat atât în limba franceză, cât şi în engleză.

El a călcat pe urmele mamei sale, regina Elisabeta a II-a, adresându-se parlamentarilor din camera superioară a Parlamentului francez cu un discurs în care a cerut întărirea legăturilor pentru a contribui la abordarea provocărilor de mediu ale lumii, relatează France 24.

Aflat în Franța pentru o vizită de stat de trei zile, Charles s-a concentrat pe un mesaj de unitate dintre Franța și Marea Britanie, care s-a încheiat cu un angajament personal de a consolida ceea ce el a descris drept relația “indispensabilă” dintre cele două țări în timpul său ca monarh.

“Pentru timpul care mi se acordă ca rege, mă angajez să fac tot ce pot pentru a consolida relația indispensabilă dintre Regatul Unit și Franța”, a spus el.

“As neighbours, friends, partners and allies, there is no challenge to which we cannot rise, as we have done so often in the past.”

The King speaking from the chamber of the @Senat this morning.#RoyalVisitFrance#VisiteRoyale pic.twitter.com/eWQYk9YIY7

— The Royal Family (@RoyalFamily) September 21, 2023

🔴 Suivez l’allocution de Sa Majesté le Roi Charles III devant les parlementaires, prononcée dans l’hémicycle du Sénat. 🇬🇧 🇫🇷 https://t.co/kEHLSlpEyR

— Sénat Direct (@Senat_Direct) September 21, 2023

El a subliniat legăturile politice, istorice și culturale dintre cele două națiuni, precum și provocările reciproce cu care se confruntă Franța și Regatul Unit. O determinare comună și o alianță au fost “mai importante ca niciodată” în contextul războiului din Ucraina și pentru a proteja lumea de amenințările mediului, a spus el.

Citiți și Macron și Regele Charles al III-lea au revigorat, la Versailles, “Antanta cordială franco-britanică”: În ciuda Brexit, vom continua să scriem împreună o parte din istoria Europei

Charles a sugerat că Franța și Marea Britanie ar trebui să facă echipă pentru a aborda împreună urgențele climatice și biodiversitate cu o nouă versiune a pactului Antantei Cordiale din 1904, care a pecetluit prietenia dintre Paris și Londra.

“Aș dori să propun ca acesta să devină, de asemenea, o “Entente pour la Durabilité” (Parteneriat pentru durabilitate), pentru a aborda mai eficient urgența globală legată de climă și biodiversitate”, a spus el.

🇫🇷 Le Sénat se prépare à accueillir Sa Majesté le Roi Charles III 🇬🇧

Vers 11h, le souverain britannique s’adressera aux sénateurs et aux députés dans l’hémicycle du Sénat.

Tout savoir sur cette visite :https://t.co/IRmy0T08yt pic.twitter.com/3jTZumf2gt

— Sénat (@Senat) September 21, 2023

Regele a făcut referire, de asemenea, la regretata Regina Elisabeta a II-a, ea însăși o figură populară în Franța, care s-a adresat Senatului în 2004. Charles a mulțumit Franței pentru “marea bunătate” de care a arătat-o familiei regale și Regatului Unit după moartea ei în septembrie 2022.

Discursul regelui, pe care l-a ținut în engleză și franceză, a primit o primire călduroasă din partea parlamentarilor francezi, care au ovaționat în picioare când se încheia. Discursul lui Charles la Senat, camera superioară a parlamentului Franței, a fost punctul culminant diplomatic al unei zile mai informale.

Polonia și Ucraina au declarat că sunt pregătite să înceapă negocierile ”în zilele următoare” pentru a rezolva disputa lor cu privire la importurile de cereale ucrainene, anunță Politico Europe.

Ministrul ucrainean al agriculturii, Mykola Solskyi, a declarat joi că el și omologul său polonez au convenit să ”găsească o soluție care să țină cont de interesele ambelor țări” după o conversație telefonică.

”Părțile au confirmat relațiile strânse și constructive de care au dat dovadă în repetate rânduri și au convenit, ținând cont de acest lucru, să dezvolte o variantă de cooperare pe probleme de export în viitorul apropiat”, a precizat Ministerul ucrainean al Agriculturii într-un comunicat.

Dialogul este dificil, dar a început, a declarat ministrul polonez al agriculturii, Robert Telus, după convorbirea telefonică. ”Suntem întotdeauna gata să discutăm, dar invariabil interesul fermierului polonez este cel mai important pentru noi”, a completat acesta.

Discuțiile reprezintă primul pas pentru a sista o spirală a escaladării tensiunilor care, în mai puțin de o săptămână, a determinat ca Polonia, Ungaria și Slovacia să interzică importurile de cereale ucrainene, Kievul să le dea în judecată la Organizația Mondială a Comerțului, iar Polonia – până acum un aliat fidel – să anunțe că își reduce sprijinul militar acordat Ucrainei. 

Reprezentantul comercial al Ucrainei, Taras Kachka, a confirmat că toate cele trei țări care au impus interdicții unilaterale asupra comerțului cu cereale ucrainene – Polonia, Ungaria și Slovacia – sunt pregătite să ia în considerare propunerea Ucrainei – un mecanism de verificare și aprobare comună a aprovizionării cu patru tipuri de produse agricole.

”Luni, am prezentat planul nostru de control asupra exportului de produse agricole în toate țările vecine. Avem un răspuns foarte bun din partea României și Bulgariei, care au reacționat destul de pozitiv și nu au impus interdicții naționale. De asemenea, celelalte trei țări, inclusiv Polonia, dau deja semnale pozitive cu privire la disponibilitatea lor de a lua în considerare mecanismul propus de Ucraina”, a declarat Kachka.

Deși Kachka a declarat că acest lucru nu va rezolva problema, va fi ”un pas înainte și o respingere a interdicțiilor care sunt inacceptabile pentru noi”.

”Propunerea ucraineană poate deveni baza pentru rezolvarea problemei exportului de produse agricole în cinci țări ale UE. Partea poloneză a declarat deja că este pregătită să lucreze la rezolvarea acestei probleme. Cred că, până la sfârșitul săptămânii, vom putea ajunge la un compromis”, a adăugat el.

Ministerul slovac al agriculturii a declarat, de asemenea, că au fost de acord să instituie un sistem de licențe pentru comerțul cu cereale, a relatat joi Reuters. La rândul său, Ucraina a fost de acord să oprească plângerea la OMC.

Tensiunile legate de exporturile agricole au scăzut de când Comisia Europeană a decis să permită vânzările de cereale ucrainene în cadrul blocului european, punând capăt restricțiilor privind importurile de cereale pe care cinci țări din estul UE le-au impus inițial pentru a-și proteja fermierii.