Serviciul german de informații interne a anunțat vineri că partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a fost clasificat oficial ca „organizație extremistă de dreapta dovedită”, cea mai severă măsură adoptată până acum de Berlin pentru a limita ascensiunea acestei forțe politice, informează Politico.

Decizia înseamnă că AfD nu mai este doar sub suspiciune. „Avem dovezi clare că partidul acționează împotriva sistemului democratic al Germaniei”, a precizat Biroul Federal pentru Protecția Constituției (BfV).

Potrivit postului public german ARD, măsura se bazează pe un raport intern de 1000 de pagini, care documentează încălcări ale principiilor constituționale fundamentale, cum ar fi demnitatea umană și statul de drept.

Este pentru prima dată în istoria modernă a Germaniei când un partid cu reprezentare la nivel național în parlament primește o astfel de clasificare. Anterior, unele filiale regionale ale AfD — precum cele din landurile Saxonia și Turingia — fuseseră deja desemnate ca extremiste.

Noua clasificare nu interzice partidul, dar permite autorităților germane să intensifice măsurile de supraveghere, inclusiv utilizarea informatorilor sub acoperire și monitorizarea comunicațiilor, sub control judiciar. Totodată, decizia crește presiunea asupra partidelor tradiționale de a exclude orice formă de cooperare cu AfD la orice nivel de guvernare.

În replică, conducerea AfD a atacat dur serviciul de informații interne.

Într-o declarație scrisă, liderii partidului, Alice Weidel și Tino Chrupalla, au numit decizia „o lovitură gravă adusă democrației germane”, susținând că măsura a fost luată „în scop politic, pentru a afecta AfD înaintea unei posibile schimbări de guvern”.

„Sondajele actuale arată că AfD este cea mai puternică forță”, au afirmat aceștia. „Guvernul federal mai are doar patru zile de mandat. Serviciul de informații nici măcar nu are un președinte. Iar clasificarea drept ‘caz suspect’ nu a fost finalizată în instanță.”

Liderii AfD au acuzat guvernul german de orchestrarea unei „campanii de defăimare de ultim moment”. „Cu doar câteva zile înainte de o schimbare de guvern, AfD este discreditată și criminalizată public”, au susținut aceștia, afirmând că decizia a fost „în mod clar motivată politic”. Ei au promis că vor continua să conteste în instanță clasificarea, avertizând: „AfD va continua să se apere legal împotriva acestor atacuri defăimătoare care pun în pericol democrația.”

Cancelarul în exercițiu al Germaniei, Olaf Scholz, a îndemnat la prudență în privința unui eventual demers de interzicere a partidului, în ciuda noii clasificări.

„Cred că aceasta nu este o decizie care trebuie luată în grabă”, a declarat politicianul social-democrat la un eveniment la Hanovra. El a reamintit că Curtea Constituțională Federală a respins toate încercările recente de interzicere a partidelor. „Sunt împotriva unei acțiuni pripite, de aceea nu voi spune ‘Așa ar trebui să procedăm’.”

Scholz a adăugat că raportul serviciului de informații a fost pregătit cu mare atenție. „Acum, aceste multe pagini trebuie citite cu atenție de cât mai mulți oameni”, a spus el.

Întrebat dacă ascensiunea AfD umbrește mandatul său de cancelar, Scholz a răspuns: „Este o povară pentru mine — ca cetățean, ca cancelar și ca membru al Bundestag-ului.”

Uniunea Europeană intenționează să majoreze achizițiile de bunuri din Statele Unite cu 50 miliarde de euro pentru a rezolva „problema” din relația comercială transatlantică, a declarat comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, într-un interviu acordat Financial Times. El a adăugat că blocul european înregistrează „un anumit progres” în direcția încheierii unui acord cu Washingtonul.

Totuși, Šefčovič a sugerat că UE nu va accepta menținerea de către SUA a tarifelor de 10% pe bunurile europene ca o soluție echitabilă a negocierilor. „Dacă considerăm deficitul la 50 miliarde de euro,, cred că putem… rezolva această problemă foarte repede prin achiziții de gaze naturale lichefiate, prin unele produse agricole precum boabele de soia sau alte domenii”, a spus el. 

Tarifele suplimentare urmează să fie impuse Uniunii Europene și mai multor țări la începutul lunii iulie, ceea ce determină blocul să caute rapid soluții pentru evitarea unui război comercial de amploare. Comisarul a afirmat că SUA și UE au făcut progrese în urma mai multor runde de negocieri față în față și telefonice de la momentul în care președintele Donald Trump a impus, apoi a suspendat, tarife de 20% asupra blocului european.

„Ceea ce este foarte important este că, după părerea mea, ne înțelegem puțin mai bine unii pe alții — care este poziția lor, care este punctul lor de vedere. Și cred că și ei ne înțeleg pe noi puțin mai bine”, a mai spus Šefčovič. „Cred că avem o înțelegere puțin mai clară asupra cifrelor.”

El a avertizat însă că va fi „foarte dificil” să se ajungă la un acord care să fie „în mod clar bun și acceptabil pentru statele noastre membre și pentru Parlamentul European”.

Pe 2 aprilie, Donald Trump a impus un tarif suplimentar minim de 10% asupra importurilor provenite din aproape toate țările lumii, propunând, în plus, taxe „reciproce” pentru unii parteneri comerciali, inclusiv 20% asupra importurilor din UE. Ulterior, Trump a suspendat aceste măsuri „reciproce”, acordând partenerilor 90 de zile pentru negocieri.

Šefčovič a subliniat că potențialele taxe combinate cu care Trump amenință UE sunt „cifre astronomice . . am comunicat în mod clar acest lucru Statelor Unite: «este nedrept, este incorect»”.

Întrebat dacă ar accepta un tarif de 10% ca prag minim în negocierile comerciale, comisarul a declarat că UE consideră acest nivel „foarte ridicat”, sugerând că blocul nu ar accepta un acord care să mențină tarifele la acel nivel.

De la anunțarea pachetului de tarife, care a zguduit piețele bursiere globale și a afectat dolarul și costurile de împrumut ale SUA, Trump a relaxat o parte dintre măsuri, oferind excepții pentru sectoare precum industria auto. „Văd că au existat, să spunem, unele ajustări sau corecturi”, a spus Šefčovič. „Sunt sigur că nu am fost singurul care a subliniat unele dintre consecințele potențial negative.”

Tarifele „reciproce” de 20% impuse de Trump împotriva UE s-ar fi adăugat tarifelor sectoriale de 25% pe oțel, aluminiu și autoturisme europene, care rămân în vigoare.

În schimbul suspendării parțiale, UE a amânat aplicarea tarifelor de retorsiune asupra bunurilor americane în valoare de 21 miliarde de euro, inclusiv motociclete Harley-Davidson, carne de pasăre și îmbrăcăminte, până pe 14 iulie.

Comisia Europeană negociază măsurile comerciale în numele celor 27 de state membre ale UE. Šefčovič a declarat că toate capitalele „vor ca noi să negociem”, fiind, însă, pregătite să susțină măsuri suplimentare de retorsiune dacă nu se ajunge la un acord.

Miercuri seara, Comisia a informat în privat ambasadorii statelor membre despre domeniile în care ar putea oferi stimulente SUA, dar și despre pregătirile unui nou pachet de tarife împotriva Americii. „Nu va fi ușor, dar vom lucra cu meticulozitate cu fiecare stat membru pentru a avea un răspuns ferm, care să aibă susținere unanimă”, a spus Šefčovič.

Comisarul slovac a mai afirmat că UE este dispusă să colaboreze cu SUA pentru a aborda impactul creșterii exporturilor Chinei, ca un element suplimentar pentru un acord comercial. „Credem că, de fapt, putem realiza multe împreună, în special în ceea ce privește supraproducția de oțel și aluminiu, lucrând împreună la semiconductori și depășind dependențele de materiile prime critice”, a adăugat el.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a avut o discuție cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, despre agenda Ucraina-UE și pentru a-și coordona ”pașii înainte de evenimentele internaționale importante”.

”Am informat-o pe colega mea cu privire la semnarea Acordului privind înființarea unui fond de investiții pentru reconstrucție Ucraina-Statele Unite. Aceasta marchează o etapă importantă în parteneriatul strategic Ucraina-SUA care vizează consolidarea economiei și securității Ucrainei. Am discutat despre eforturile diplomatice recente și pașii următori în vederea obținerii unei păci echitabile și durabile”, a subliniat oficialul ucrainean într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X.

I was pleased to speak with @KajaKallas to discuss Ukraine-EU agenda and coordinate steps ahead of important international events.

I informed my colleague about the signing of the Agreement on the Establishment of a United States–Ukraine Reconstruction Investment Fund. This…

— Andrii Sybiha 🇺🇦 (@andrii_sybiha) May 1, 2025

În egală măsură, cei doi oficiali au făcut ”schimb de informații actualizate cu privire la pregătirile pentru vizita miniștrilor de externe ai UE în Ucraina din 9 mai”.

”Suntem recunoscători UE pentru solidaritatea și sprijinul său constant”, a conchis Andrii Sybiha.

SUA și Kievul au semnat un acord de împărțire a profiturilor și redevențelor din vânzarea viitoare a resurselor minerale și a pământurilor rare ucrainene, încheind un acord despre care Donald Trump a declarat că va oferi un stimulent economic pentru ca SUA să continue să investească în apărarea și reconstrucția Ucrainei după ce va negocia un acord de pace cu Rusia, conform The Guardian.

Citiți și: SUA și Ucraina au semnat acordul privind resursele pentru crearea unui fond de investiții în reconstrucție: Angajament al administrației Trump pentru o “Ucraină liberă și suverană”. Sunt excluse entitățile care au finanțat mașinăria de război a Rusiei

Acordul privind mineralele, care a făcut obiectul unor negocieri tensionate timp de luni de zile și care aproape că a fost anulat cu câteva ore înainte de a fi semnat, va institui un fond de investiții pentru reconstrucția Ucrainei, despre care administrația Trump a declarat că va începe să ramburseze un ajutor estimat la 175 de miliarde de dolari acordat Ucrainei de la începutul războiului.

Cât privește celebrarea Zilei Europei în Ucraina, Kievul a lansat la mijlocul lunii aprilie o astfel de invitație, tot prin vocea ministrului de Externe Andrii Sybiha, când acesta a participat la reuniunea omologilor săi din UE, desfășurată la Luxemburg.

Citiți și: Kievul invită oficiali UE să celebreze Ziua Europei în Ucraina pentru a arăta ”unitate și hotărâre” în fața lui Putin

Potrivit informațiilor oferite atunci de șeful diplomației ucrainene, Zelenski ar dori să găzduiască, la 9 mai, liderii coaliției de voință pentru a ”stabili garanțiile de securitate” pentru Ucraina după ce se va conveni asupra unei posibile încetări a focului cu Rusia.

Președintele rus i-a invitat pe liderii Israelului, Chinei, Braziliei, Slovaciei și Serbiei să i se alăture la Moscova pentru a sărbători cea de-a 80-a aniversare a Rusiei de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit presei ruse. El nu a invitat SUA sau majoritatea țărilor membre ale UE.

Anterior, fostul președinte american George W. Bush și președintele francez de atunci, Jacques Chirac, au participat în 2005 la parada militară din Piața Roșie din Moscova, dar niciun lider occidental nu a mai fost prezent în ultimii ani.

Nu participați la paradele sau sărbătorile de 9 mai de la Moscova, ci manifestați-vă solidaritatea cu Ucraina, le transmitea tot la mijlocul lunii Înaltul Reprezentant al UE liderilor europeni, într-un mesaj indirect îndreptat către Robert Fico, liderul slovac care a declarat în noiembrie 2024 că va participa.