Connect with us

NATO

Angela Merkel, înainte de summitul NATO de la Varșovia: Statele destabilizate de către Rusia au nevoie de o reasigurare clară din partea Alianței

Published

on

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că Rusia a destabilizat statele membre NATO din Europa de Est și cele baltice datorită conflictului din Ucraina și de aceea acestea, alături de Polonia, „au nevoie de o reasigurare clară din partea alianței”, notează Yahoo News.merkel

„Acțiunile Rusiei în criza ucraineană i-au zguduit profund pe aliații noștri din Est, când prevalența dreptului și inviolabilitatea frontierelor sunt puse în cauză prin cuvinte și fapte, atunci încrederea scade”, a declarat Merkel în Bundestag, cu o zi înainte de summitul șefilor de stat și de guvern din capitala poloneză.

Cancelarul a precizat că NATO se confruntă și cu alte conflicte „într-o lume turbulentă”, trebuind să facă față consecințelor războiului civil din Siria, instabilității din Irak și conflictelor din Africa sub-sahariană. Totodată, aceasta a menționat criza refugiaților, ISIS și atacurile cibernetice precum surse de amenințare pentru NATO.

Reuniunea de la Varșovia va avea loc „într-o etapă în care situația din domeniul securității în interiorul și în jurul Europei s-a transformat într-un mod semnificativ”, a adăugat aceasta.

Citiți și Jens Stoltenberg: NATO și Rusia se vor reuni pe 13 iulie, imediat după summitul de la Varșovia

La summitul de la finalul acestei săptămâni, cei 28 de lideri ai Alianței sunt așteptați să ia decizii importante care să determine consolidarea flancului estic al Alianței. Statele membre vor urma să decidă asupra amplasării a patru batalioane multinaționale robuste, pe principiu rotațional, în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia. Tot la Varșovia, șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre vor dechide și constituirea unei prezențe înaintate adaptate în zona de sud-est a teritoriului aliat, cu o componentă terestră formată dintr-o brigadă multinațională situată în România.

Consolidarea poziției NATO a fost demarată în 2014 în fața unei Rusii considerate „mai agresive” după anexarea Crimeei și destabilizarea Ucrainei, fiind una fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Grupul de luptă al NATO condus de Franța în România va avea “centrul de greutate” la Cincu: Vom fi aici pentru o perioadă de 4-5 ani

Published

on

© Daniel Petrescu/ Facebook

Colonelul Vincent Minguet, comandantul grupului tactic al prezenţei avansate al NATO din România, a declarat, marţi, că grupul de luptă aliat din ţara noastră este deja activ la Constanţa, urmând ca în iunie centrul de greutate să fie mutat la Cincu.

“Suntem activi în prezent. Începem să creştem capacitatea. Mare parte a batalionului este în Constanţa, la Kogălniceanu, ne vom muta la Cincu, vom păstra trupe şi la Kogălniceanu, dar aş spune că centrul de greutate va fi la Cincu. Vom face asta în iunie”, a spus colonelul Vincent Minguet, într-o conferinţă la Ambasada Franţei în România, citat de Agerpres.

El a precizat că Cincu a fost ales deoarece este în centrul ţării, dar şi pentru că există spaţiu, deoarece componenţa batalionului va fi de aproximativ 1.000 de militari.

“Cincu este un centru naţional de antrenament. Pentru noi Cincu este cel mai bun loc pentru exerciţii”, a afirmat colonelul Vincent Minguet.

El a indicat şi faptul că în prezent există militari din Franţa şi Belgia, urmând ca în vară să se alăture şi Olanda.

“Securitatea nu este o problemă pentru România, dar ne uităm peste graniţă, misiunea este să apărăm şi să descurajăm. (…) Ne antrenăm împreună cu România, în acest moment avem o companie la Cincu, oameni în Predeal, lângă Braşov, un pluton în Miercurea Ciuc, vom merge la Smârdan, să ne antrenam cu trupele americane şi române, în Craiova, în toată România au loc antrenamente cu trupele române. (…) Pasul următor este crearea unui batalion permanent, mai puternic, cu mai multe arme grele, pentru a preveni orice agresiuni sau orice destabilizare în România. Cred ca vom fi aici pentru o perioadă de 4-5 ani“, a afirmat colonelul Vincent Minguet.

Urmăriți și VIDEO & FOTO Soldații francezi și belgieni din cadrul Forței de Răspuns NATO s-au antrenat cu militarii români lângă Craiova

După summitul din 25 februarie, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care va conduce și grupul de luptă al NATO în România.

Drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

Astfel, pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, Portugalia a trimis 222 de militari, iar Olanda va trimite aproximativ 200 de militari.

De asemenea, SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România, americanii dublându-și astfel prezența militară pe teritoriul țării noastre.

România este statul membru NATO de pe flancul estic care beneficiază de a treia cea mai mare prezență militară aliată pe teritoriul său în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, peste 3.000 de militari care provin din SUA, Franța, Belgia și Portugalia, în timp ce recent Marea Britanie a dislocat 150 de militari și patru avioane de luptă pentru conducerea misiunii de poliție aeriană întărită a Alianței.

În total, NATO dispune de 40.000 de soldați sub comanda sa directă, la care se adaugă 100.000 de militari americani, 130 de avioane de luptă aliate plasate la alertă maximă și 140 de nave de luptă.

Continue Reading

NATO

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

Published

on

Finlanda și Suedia au depus miercuri, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare care se așteaptă să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei. 

© NATO

Suedia și Finlanda au fost ambele neutre în timpul Războiului Rece, iar decizia lor de a adera la NATO este una dintre cele mai semnificative schimbări în arhitectura de securitate a Europei din ultimele decenii, reflectând o transformare radicală a opiniei publice din regiunea nordică după invazia din 24 februarie declanșată de Rusia împotriva Ucrainei.

“Acesta este un moment istoric, pe care trebuie să îl fructificăm”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei scurte ceremonii în care ambasadorii suedez și finlandez la alianță au înmânat scrisorile de candidatură, fiecare într-un dosar alb cu steagul național în relief, după cum relatează Reuters.

“Salut călduros cererile Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Sunteți cei mai apropiați parteneri ai noștri, iar aderarea voastră la NATO va spori securitatea noastră comună”, a declarat Stoltenberg.

 

Alianța consideră că aderarea Finlandei și a Suediei va consolida enorm Marea Baltică.

Finlanda și Suedia au semnat marți cererile de aderare la Alianța Nord-Atlantică, în timp ce președintele finlandez Sauli Niinistö s-a aflat la Stockholm pentru întrevederi cu premierul suedez Magdalena Andersson, alături de care va fi primit joi, la Casa Albă, de președintele american Joe Biden.

Cererile de aderare ale celor două state nordice la NATO reprezintă un moment de cotitură pentru securitatea europeană, Finlanda punând capăt unei perioade cunoscute drept “finlandizare”, în care Helsinki și-a menținut neutralitatea și suveranitatea în timp ce s-a învecinat cu colosul sovietic și apoi cu o Rusie care a devenit agresivă, iar Suedia a încheiat două secole de neutralitate și nealiniere în materie de securitate și politică militară.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATOSUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că aliații vor căuta soluții pentru  a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță și a cerut aliaților să se ridice la importanța acestui moment istoric, într-o aluzie la refuzul Turciei de a accepta aderarea celor două țări nordice. Referitor la această situație, președintele Finlandei s-a arătat încrezător că obiecțiile Turciei vor fi depășite.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

NATO

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Published

on

© President of Finland Official Website

Parlamentul de la Helsinki a votat marţi, cu o majoritate de peste 95%, în favoarea aderării Finlandei la NATO, ceea ce permite trimiterea candidaturii oficiale a ţării nordice la sediul Alianţei Nord-Atlantice, transmit AFP şi DPA, potrivit Agerpres.

La capătul unei şedinţe parlamentare de două zile, proiectul de aderare a fost adoptat cu 188 de voturi pentru, opt voturi contra şi nicio abţinere, iar acum decizia finală stă în semnătura președintelui Sauli Niinistö, care trebuie acum să semneze cererea de aderare înainte ca documentul să poată fi predat, împreună cu o solicitarea similară din partea Suediei, la cartierul general al NATO de la Bruxelles.

Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joia trecută împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

De altfel, Niinistö efectuează marți și miercuri o vizită oficială în Suedia, țară care a semnat în aceeași zi cererea de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Ulterior, joi, președintele Finlandei și premierul suedez Magdalena Andersson vor fi primiți la Casa Albă de președintele american Joe Biden.

Cererile de aderare ale celor două state nordice la NATO reprezintă un moment de cotitură pentru securitatea europeană, Finlanda punând capăt unei perioade cunoscute drept “finlandizare”, în care Helsinki și-a menținut neutralitatea și suveranitatea în timp ce s-a învecinat cu colosul sovietic și apoi cu o Rusie care a devenit agresivă.

În același timp, prin decizia de a aplica pentru apartenența la NATO, Suedia a inversat peste două secole de neutralitate și nealiniere în materie de politică de securitate și apărare.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATOSUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că aliații vor căuta soluții pentru  a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță și a cerut aliaților să se ridice la importanța acestui moment istoric, într-o aluzie la refuzul Turciei de a accepta aderarea celor două țări nordice. Referitor la această situație, președintele Finlandei s-a arătat încrezător că obiecțiile Turciei vor fi depășite.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Marian-Jean Marinescu o compară pe Maia Sandu cu ”europenii fără îndoieli” precum ”Walesa, Havel, Kohl”: Moldovenii trebuie să știe că poarta către UE le este deschisă

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană prezintă planuri pentru un răspuns imediat al Uniunii care să abordeze nevoile de finanțare ale Ucrainei și reconstrucția sa pe termen mai lung

INTERNAȚIONAL11 hours ago

UE dezvăluie primul parteneriat strategic din istorie cu țările din Golf

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

UE își intensifică acțiunile de consolidare a capacităților de apărare și propune măsuri pentru a întări baza industrială și tehnologică a Europei

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană propune integrarea măsurilor REPowerEU în PNRR-urile României și ale celorlalte țări membre

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

PARLAMENTUL EUROPEAN10 hours ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

SUA15 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO19 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.2 days ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL4 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO4 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

Team2Share

Trending