Belgia, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a recurs la gestul extraordinar de a îndemna guvernele UE să ia în calcul posibilitatea de a avansa în cazul procedurii prevăzute la articolul 7 deschis împotriva Ungariei, țară care preia luna viitoare președinția rotativă a Consiliului UE și care are putea rămâne fără drept de vot dacă vor fi fost parcurși toți pașii opțiunii nucleare.
”Avem o Europă care avansează cu greu, în care, din păcate, unele state – un stat în mod special – adoptă din ce în ce mai mult o atitudine tranzacțională, de blocaj și de veto”, a declarat ministrul belgian de externe, Hadja Lahbib, într-un interviu pentru Politico Europe.
Ea a pledat pentru avansarea procedurilor în cadrul articolului 7, o măsură la finalul căreia țara împotriva căruia este activat poate rămâne fără drept de vot în Consiliu, for cu rol de co-decizie în făurirea legislației europene.
”Cred că trebuie să avem curajul de a lua decizii: să mergem până la capăt cu articolul 7, să activăm articolul 7 până la capăt, care prevede încetarea dreptului de veto”, a spus ea.
Amintim că Parlamentul European a declanșat prima fază a procedurii prevăzute la articolul 7 împotriva Ungariei în 2018, dar procesul a intrat în impas.
Următoarea etapă a acestei proceduri, utilizată atunci când se consideră că o țară riscă să încalce valorile fundamentale ale blocului, este deseori numită ”opțiunea nucleară”, deoarece prevede cele mai severe sancțiuni politice pe care blocul le poate impune unei țări membre – suspendarea dreptului de a vota cu privire la deciziile UE.
Ungaria urmează să preia în iulie, timp de șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene, fapt ce îi va conferi Budapestei mai multă putere de a stabili agenda și prioritățile UE timp de jumătate de an, chiar dacă premierul ungar Viktor Orban continuă să obstrucționeze procesul decizional la nivelul Uniunii Europene cu privire la chestiuni importante, de la ajutorul militar pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei, până la acceptarea aderării Ucrainei în familia europeană.
”Acesta este un moment al adevărului”, a spus Lahbib. ”Fie ne asumăm responsabilitățile, ceea ce necesită curaj politic și voință. Fie punem în aplicare mecanisme care nu funcționează. Și astfel trebuie să alegem. Dacă mergem până la capăt cu acest mecanism, el trebuie să funcționeze. Dacă nu funcționează, trebuie să îl reformăm. Acesta este viitorul Uniunii Europene”, a spus ministrul belgian de externe.
Cuprinsă de frustrări generate de acțiunile de blocaj ale Budapestei, unele țări europene iau în calcul modalități creative de a ocoli Ungaria în deciziile importante ale Uniunii Europene. În egală măsură, unii lideri UE sugerează că această țară ar trebui să aibă un portofoliu modest în viitoarea Comisie Europeană, în pofida intențiilor Budapestei de a păstra prestigiosul post privind extinderea.
De la venirea la putere, în urmă cu două decenii, guvernul Orbán a acordat partidului de guvernământ Fidesz o influență mai mare în sistemul judiciar și în sistemul mass-media de stat. De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Budapesta a diminuat în mod continuu ajutorul acordat Ucrainei sau a refuzat complet să ajute.
Parlamentul European și Germania au pus la îndoială capacitatea Budapestei de a conduce Consiliul UE începând cu 1 iulie – dar Lahbib a declarat că Belgia a insistat ca Ungaria să își asume obligațiile mandatului la termen.
”Este, de asemenea, o reamintire a faptului că a fi membru al Uniunii Europene înseamnă să respecți valorile, să ai drepturi, să ai acces la fonduri, să faci parte din piața unică, să respecți valorile libertății, libertatea de exprimare și independența sistemului judiciar”, a spus ea.
”Din acest motiv, Ungaria se află acum sub procedura prevăzută la articolul 7 și este din ce în ce mai izolată”, a adăugat ea.