Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște în două rapoarte privind pandemia de COVID-19 care urmează să fie prezentate la viitoarea sa adunare generală că a reacționat lent în primele luni ale crizei sanitare în ceea ce privește emiterea de recomandări și adoptarea de măsuri, anunță EFE, citat de Agerpres.

Unul dintre elementele cheie ale lentorii OMS a fost ”întârzierea în identificarea probabilităţii de contagiere de la o persoană la alta, precum şi transmiterea asimptomatică sau presimptomatică” a bolii, se arată în unul dintre rapoarte, redactat de Comitetul de Revizuire a Reglementărilor Internaţionale de Sănătate.

În raport este subliniat că OMS ”ar fi trebuit să utilizeze propriile evaluări de risc, fără să aștepte aprobarea țărilor celor mai afectate sau sfaturile Comitetului său de Urgență” în perioada în care era nevoie de o reacție față de primele focare.

Documentul semnalează că ”omenirea nu era pregătită pentru o amenințare de acest tip”, scoțând la iveală lipsa de abilitate colectivă pentru a prezice evoluția pandemiei, nu doar în ceea ce privește chestiunile sanitare, dar și în ceea ce privește aspectele sociale și economice. ”Dacă omenirea ar fi ştiut în primele zile ale anului 2020 ceea ce ştim acum, probabil că OMS, multe guverne şi alţi parteneri ar fi acţionat în mod diferit”, semnalează documentul.

De exemplu, adaugă textul, ”implementarea mai strictă a recomandărilor OMS ar fi întârziat transmiterea mondială” a coronavirusului ce provoacă maladia COVID-19.

Pendularea între necesitatea de a proteja sănătatea publică și cea de a salva economia s-a numărat printre elementele care au determinat o reacție lentă a multor guverne la începutul pandemiei, estimează comitetul care a realizat rapoartele.

Raportul arată că ”este nevoie de mai multă cooperare, o mai mare transparenţă şi schimburi reciproce mai frecvente în privinţa datelor în timp real”, de exemplu, în ceea ce priveşte împărtăşirea informaţiilor despre genomuri şi mostrele patogene.

Acesta este motivul care justifică adoptarea unor schimbări în sistemul sanitar internaţional, din care face parte OMS, care ”necesită o acţiune urgentă şi nu ani de negocieri”.

În cel de-al doilea raport, realizat de Comitetului Consultativ Independent şi de Supraveghere, critici similare nu sunt puține și arată că în 2020 a existat ”o lipsă de voinţă politică şi de solidaritate globală” care s-a tradus prin probleme, precum limitarea producţiei de vaccinuri şi o finanţare insuficientă a răspunsului global în faţa pandemiei.

Documentul face apel, în perspectiva unor pandemii viitoare, la revizuirea rolului şi impactului restricţiilor impuse călătoriilor şi altor măsuri de frontieră, precum şi la coordonarea acestui tip de măsuri.

Viitoarea adunare generală a Organizației Mondiale a Sănătății va avea loc în perioada 24 mai – 1 iunie.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a reafirmat joi, la Kiev, sprijinul Washingtonului față de Ucraina, aflată de șapte ani într-un conflict cu separatiștii proruși și într-un context de intensificare a tensiunilor cu Rusia, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Mă aflu aici dintr-un motiv foarte simplu, acela de a reafirma cu putere, în numele preşedintelui (Joe) Biden (…) angajamentul nostru în favoarea suveranităţii Ucrainei, a integrităţii teritoriale şi independenţei sale”, a declarat Blinken.

Adresându-se omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, oficialul american a punctat voința Statelor Unite de a ajuta ”să vă consolidați democrația, să construiți instituții și să faceți să avanseze reformele împotriva corupției”, dosar în care americanii și europenii așteaptă de mult timp progrese tangibile.

La rândul său, ministrul ucrainean a subliniat că ”apreciază cu adevărat” ajutorul primit începând cu 2014, de la revoluția care l-a alungat de la putere pe președintele prorus de la acea vreme Viktor Ianukovici. Aceasta a fost urmată de de anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi de declanşarea războiului din estul Ucrainei cu separatiştii proruşi.

Joi, secretarul de stat Blinken se va întâlni în jurul prânzului cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, înaintea unei conferinţe de presă comune.

Manifestările agresive ale Rusiei la adresa Ucrainei au cunoscut o revitalizare în ultima perioadă și care au stârnit îngrijorări din partea cancelariilor occidentale, acestea din urmă solicitând Moscovei, prin vocea lui Emmanuel Macron, Angelei Merkel și a lui Joe Biden, să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina, unde a fost mobilizată ”cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asitat vreodată”, potrivit mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell. 

De altfel, miniștrii de externe ai statelor membre UE urmează să dezbată în luna mai conflictele prelungite în regiunea Mării Negre, după ce România a propus acest lucru.

După numeroase replici verbale şi schimburi de ameninţări, Moscova a anunţat în cele din urmă, la 23 aprilie, retragerea trupelor de la frontieră, însă Ucraina, SUA şi NATO – la care Kievul aspiră să adere – au declarat că rămân ”vigilente”.

Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a lansat marți o pagină de blog pe site-ul său, similară vizual cu Twitter, dar care cuprinde doar postări ale sale, dorind astfel să mențină dialogul cu susținătorii săi, după ce a fost interzis de principalele platforme de social media, anunță DPA, citat de Agerpres.

Din punct de vedere tehnic, susţinătorii pot folosi pagina şi pentru a redistribui postări ale lui Trump pe Twitter sau Facebook, dat fiind că există opţiunea de a distribui orice postare scurtă drept citat prin intermediul platformelor de social media.

Nu este însă clar deocamdată dacă respectivele platforme vor permite o astfel de activitate.

Site-ul fostului președinte a fost lansat cu doar o zi înainte ca Facebook să decidă dacă va interzice definitiv contul lui Donald Trump, suspendat în ianuarie, după asaltul Capitoliului. De altfel, conturile acestuia de pe Twitter și Youtube au fost, de asemenea, blocate.

Twitter a anunțat deja că nu intenționează să ridice interdicția, iar Youtube a explicat că îi va debloca profilul doar atunci când va scădea riscul de violențe.

Unul dintre consilierii fostului lider de la Casa Albă anunța în luna martie că Trump va lansa o nouă platformă social media. ”Noua platformă va fi ceva cu adevărat mare”, declara Jason Miller, potrivit BBC, citat de Digi24.

Încă același consilier nota marți pe Twitter că noul site nu este platfoma social media despre care vorbea.

”Vom avea noi informații în viitorul apropiat”, a spus Miller.

Site-ul este construit de Campaign Nucleus, o companie de servicii IT fondată de fostul manager de campanie al lui Donald Trump, Brad Parscale.