Belgia a interzis sâmbătă cetăţenilor săi “călătoriile ne-esenţiale” în mai multe regiuni din România (Centru, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia), Spania şi Elveţia, informează presa străină și Agerpres.

De asemenea, pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe din Belgia este precizat faptul că cetățenii români din aceste regiuni menționate sunt obligați începând cu 1 August să completeze un formulat online anteriori intrării pe teritoriul Blegiei. Aceștia for fi testați de autoritățile din Belgia, iar carantina devine obligatorie în anumite condiții. Mai multe informații aici.

Conform noilor măsuri, arată MAE, începând cu data de 1 august, autorităţile belgiene au inclus în zona roşie următoarele regiuni din România: Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu); Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea); Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman); Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea).

Din cauza situaţiei epidemiologice, au fost interzise, de asemenea, călătoriile ne-esenţiale în regiunile spaniole Navarra, Aragon, precum şi în oraşele Barcelona şi Lerida din Catalonia, în regiunea elveţiană în care se află Vaud, Valais şi Geneva, precum şi în regiunile Severoiztochen şi Yugozapaden din Bulgaria.

Oraşul britanic Leicester şi departamentul francez Mayenne sunt şi ele supuse aceleiaşi interdicţii.

Carantina şi testarea sunt obligatorii pentru călătorii care se întorc în Belgia din aceste zone.

Toate persoanele care intră în Regatul Belgiei în scop turistic vor fi obligate, începând cu 1 august, să completeze anterior intrării pe teritoriul belgian un formular online de identificare în care trebuie să furnizeze date de contact şi locurile în care au petrecut ultimele 14 zile.

Ca urmare a creşterii numărului de persoane infectate, în special în regiunea Anvers, Belgia a instituit săptămâna aceasta noi restricţii, reducând contactele autorizate, adunările publice şi extinzând situaţiile în care purtarea măştii de protecţie este obligatorie. La Anvers a fost instituită interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii în intervalul orar 23:30 – 6:00.

Belgia a raportat sâmbătă un bilanţ total de 68.751 de cazuri de infectare cu noul coronavirus şi 9.841 de decese. Este una din ţările cu cel mai mare număr de morţi provocate de COVID-19 raportat la totalul populaţiei (85 de decese la 100.000 de locuitori).

Cel puțin 212 apărători ai mediului au fost uciși în 2019, înregistrându-se astfel un nou record, arată un raport al raport al organizaţiei neguvernamentale britanice Global Witness, dat publicității miercuri, care menţionează şi omorârea a doi pădurari în România, singurele crime de acest fel din Europa, informează Agerpres.

”Într-o perioadă în care avem în mod special nevoie să protejăm planeta împotriva industriilor distructive şi care emit CO2, crimele asupra apărătorilor mediului şi ai pământurilor nu au fost niciodată atât de numeroase” de la începutul realizării bilanţului, în 2012, conform Global Witness.

Cifrele depășesc precedentul record întregistrat în 2017, când 207 apărători ai mediului au fost uciși. ONG-ul atrage atenția în acest context că, la fel ca în fiecare an, ”cifrele noastre sunt aproape sigur subevaluate”.

Printre victime se numără lideri ai populaţiilor indigene, pădurari sau activişti obişnuiţi.

Jumătate dintre crimele înregistrate în 2019 au fost comise dor în două țări: Columbia, care cu cele 64 de victime se plasează detaşat pe prima poziţie într-o Americă Latină care reprezintă două treimi din acest bilanţ, şi Filipine, cu 43 de morţi.

Mineritul este sectorul unde s-au înregistrat cele mai multe victime în rândul apărătorilor mediului, și anume 50 de decese. Acesta este urmat de industria agricolă, unde 34 de militanți, mare parte din Asia, care s-au opus exploatărilor de ulei de palmier, zahăr sau de fructe tropicale și-au pierdut viața.  

Lupta împotriva exploatărilor forestiere a făcut la rândul său 24 de victime, o creştere de 85% comparativ cu 2018, în contextul în care pădurile sunt esenţiale în combaterea încălzirii climatice.

Global Witness notează de asemenea că 33 de militanţi au fost ucişi în Amazonia (în mare majoritate în Brazilia), luptând contra defrişărilor determinate în special de mari proiecte miniere şi agricole.

nsă apărarea pădurilor poate costa viaţa şi în Europa, continent unde au avut loc totuşi cele mai puţine crime asupra apărătorilor mediului – două, ambele în România, precizează raportul.

Astfel, în România, unde unele dintre cele mai importante păduri virgine din Europa sunt victima unei exploatări sălbatice, pădurarul Liviu Pop a fost ucis în octombrie după ce a surprins tăietori ilegali de lemne. O lună mai devreme, un altul a fost ucis cu o lovitură de topor în cap. Raportul mai subliniază că anul trecut în România au fost înregistrate sute de ameninţări şi atacuri asupra pădurarilor.

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a subliniat marți că pandemia de coronavirus reprezintă ocazia de a reinventa zonele urbane, în contextul în care această criză ”a expus inegalități adânc înrădăcinate”, informează DPA, citat de Agerpres.

”Oraşele duc întreaga povară a crizei, multe dintre ele cu sisteme sanitare sub presiune, cu servicii de apă şi canalizare inadecvate şi alte provocări. Acum este momentul să regândim şi să reinventăm lumea urbană… Acum este şansa noastră de a ne reface mai bine, prin construirea unor oraşe mai reziliente, mai incluzive şi sustenabile”, a afirmat Guterres într-un mesaj video.

Cities are bearing the brunt of the #COVID19 crisis – especially in poorer areas.

As we respond to the pandemic, we have an opportunity to build more inclusive, resilient & sustainable cities.

The @UN’s recommendations: https://t.co/sB7Y0fGunX pic.twitter.com/263gqPB75z

— António Guterres (@antonioguterres) July 28, 2020

Secretarul general al ONU a prezentat un rezumat al politicii în acest sens, în care a precizat că răspunsul la pandemia de coronavirus este necesar pentru lupta împotriva inegalităților și salvgardarea coeziunii sociale, cum ar fi garantarea unor locuițe de urgență pentru persoanele fără adăpost.

Astfel, pentru a fi în armonie cu Obiectivele de dezvoltare durabilă, Antonio Guterres a punctat că zonele urbane ar trebui să urmărească o redresare economică ecologică, rezilientă şi incluzivă, menţionând oraşele care au îmbunătăţit deja mobilitatea, siguranţa şi calitatea aerului prin crearea de noi benzi pentru biciclete şi zone pietonale.

Amintim că la summitul ONU privind dezvoltarea din septembrie 2015 s-a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu.

Central Agendei 2030 se regăsesc cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

La nivel european, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a prezentat la 11 decembrie 2019 inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea.

Ulterior, la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat o propunere de a consacra în legislație angajamentul politic al UE de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050, pentru a proteja planeta și cetățenii europeni.

Actul legislativ privind clima include măsuri pentru a monitoriza progresele înregistrate și pentru o adaptare a acțiunilor, pe baza sistemelor existente, cum ar fi procesul de guvernanță pentru planurile naționale privind energia și clima ale statelor membre, rapoartele periodice ale Agenției Europene de Mediu și cele mai recente dovezi științifice privind schimbările climatice și impactul acestora. Progresele vor fi analizate o dată la cinci ani, în conformitate cu evaluarea la nivel global prevăzută în Acordul de la Paris.