Candidatul ultranaționalist anti-NATO și anti-UE la funcția de președinte al României, Călin Georgescu, a declarat că nu este interesat de angajamentul din cadrul NATO de a aloca minim 2% din PIB pentru apărare, iar întrebat fiind ce va face cu scutul de la Deveselu, acesta a declarat că ”totul se va evalua, care sunt avantajele, care pot fi avantajele în viitor, ce s-a întâmplat până acum”.
Calificat în turul al doilea al scrutinului prezidențial de pe prima poziție, în urma unei ascensiuni suspecte pe rețelele sociale, Georgescu a acordat în această săptămână mai multe interviuri, inclusiv pentru publicații occidentale precum Politico și Reuters, punând la îndoială liniile de politică externă și de securitate ale României. Între timp, președintele Klaus Iohannis a autorizat declasificarea documentelor din ședința CSAT din 28 noiembrie, din analiza serviciilor de informații reieșind că instituțiile statului au identificat date privind intențiilor unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu la funcția de președinte.
Întrebat de Reuters, într-un interviu realizat anterior desecretizărilor, dacă susține angajamentul NATO de a cheltui anual 2% pentru apărare, o poziție susținută de președintele ales al SUA, Donald Trump, pe care Georgescu îl admiră, el a spus: “Asta este ultra-secundar, nici nu mă interesează”.
“Preocuparea poporului român este să fie fericit. (Românii) nu pot fi fericiți cheltuind bani pe alte lucruri. Dacă NATO este (o alianță) defensivă, atunci trebuie să rămână defensivă. Eu cred un singur lucru. România nu are nicio obligație față de nimeni”, a spus candidatul.
Într-un interviu separat pentru Politico Europe, Călin Georgescu a precizat că investitorii străini sunt prea prezenți în sectoarele cheie de utilități datorită unui val de privatizări nejustificate.
“Mă interesează ca poporul român, nu străinii, să aibă proprietăți în țara mea”, a insistat Georgescu, într-o afirmație care volatilizează economic România.
Potrivit Europa Liberă, Bursa de Valori de la București a înregistrat pierderi de 3% după pozițiile de naționalism economic ale candidatului, iar pilonul II de pensii a pierdut două miliarde de lei într-o săptămână.
Întrebat în presa autohtonă ce va face cu scutul de la Deveselu, Călin Georgescu a declarat că ”totul se va evalua – care sunt avantajele, care pot fi avantajele în viitor, ce s-a întâmplat până acum”, precizând că totul va fi transparent și va fi făcut din punct de vedere “legal, precis și constituțional”.
Solicitat să facă precizări legate de modul în care va fi luată o decizie pe acest subiect, Călin Georgescu a dat asigurări că totul va fi transparent.
”Totul este transparent, totul va fi făcut dn punct de vedere legal, precis şi constituţional”, a subliniat el.
Sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu reprezintă o contribuţie comună a SUA şi a României la NATO şi facilitează apărarea împotriva ameninţărilor la adresa Alianţei venite din afara zonei euro-atlantice.
Georgescu a făcut de-a lungul timpului afirmații controversate anti-NATO și anti-UE, spunând că NATO “este cea mai slabă alianță de pe fața pământului”, că sistemul antirachetă aliat de la Deveselu reprezintă o “rușine diplomatică” și că fondurile europene și PNRR ar constitui “o acțiune financiară de însclavagizare”. După ce presa occidentală a titrat – “Șoc în România” după ce “pro-rusul” Călin Georgescu a produs “un cutremur”, câștigând primul tur al prezidențialelor -, publicația britanică The Guardian a consacrat la o zi după vot un articol semnat de întreaga redacție situației din România, atrăgând atenția că se clatină România, un pilon al stabilității pro-occidentale într-o regiune umbrită de Putin și un aliat stabil al Ucrainei.
România este o putere militară importantă, motiv pentru care riscul ca un candidat pro-rus și sceptic față de NATO să devină președinte duminica viitoare derutează Alianța, semnalează Politico Europe.
România este stat membru al NATO de două decenii și găzduiește o bază aeriană, cea de la Mihail Kogălniceanu, care se află în procesul unor lucrări de modernizare și de extindere pentru a deveni cea mai mare bază aliată din estul Europei. România se învecinează cu Ucraina, privește dinspre Marea Neagră Crimeea ocupată de Rusia, a trimis arme și muniții Kievului, are staționat pe teritoriul său un grup de luptă al NATO condus de Franța și găzduiește un sistem american de apărare antirachetă Aegis Ashore la Deveselu, în sudul României, unde se află atât forțele române, cât și cele americane.