Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ce spune Ursula von der Leyen despre aderarea României la spațiul Schengen: ”Atunci când respectă criteriile, acest lucru trebuie răsplătit”

Published

on

© European Parliament

Ursula von der Leyen, candidata propusă de Consiliul European pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene, a făcut un apel la înlăturarea diviziunilor între Vestul și Estul Uniunii Europene, la finalul primului său discurs în fața plenului Parlamentului European în urma căruia speră să devină prima femeie președintă a Comisiei Europene.

Vorbind la finalul dezbaterii de peste cinci ore, care va fi urmată de votul eurodeputaților începând cu ora 19:00, von der Leyen a răspuns la îngrijorările formulate de mai mulți eurodeputați privind inexistența unui echilibru geografic și geopolitic între cei numiți să conducă instituțiile UE, dar și a așteptărilor țărilor din Europa Centrală și de Est de a deveni parte a spațiului Schengen și a zonei euro.

V-am ascultat și îmi dau seama că există teama acestei divizări între Europa de Vest și cea de Est. Trebuie să depășim această diviziune”, a spus von der Leyen.

Răspunzând unei remarci din partea lui Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE, privind aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen în condițiile în care cele două țări respectă criteriile tehnice încă din 2011, Ursula von der Leyen a precizat: ”Cu foarte mare respect mă gândesc la efortul făcut de Europa Centrală și de Est pentru a adera la Uniunea Europeană, pentru a adera la spațiul Schengen, la zona euro”.

Și cred că atunci când respectă criteriile, acest lucru trebuie răsplătit”, a continuat ea.

Ursula von der Leyen a dezbătut marți, timp de peste cinci ore, cu membrii Parlamentului European prioritățile cu care dorește să conducă Comisia Europeană în următorii cinci ani (disponibile aici).

În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, von der Leyen a promis eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de dreptposibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene.

De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic.

Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.

Între eurodeputații români care au luat cuvântul s-au numărat Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe, Cristian Ghinea, eurodeputat USR-PLUS, Dan Nica, șeful delegației PSD în Parlamentul European și Siegfried Mureșan, vicepreședintelui grupului PPE în PE.

Dacian Cioloș s-a referit la necesitatea creării unui echilibru geografic prin atribuirea unor poziții de vicepreședinte în viitoarea Comisie Europeană pentru reprezentanți din Est, iar Cristian Ghinea a apreciat anunțul lui von der Leyen privind instituirea unui mecanism european pentru protejarea statului de drept.

Dan Nica a anunțat că îi va acorda votului candidatei PPE, iar Siegfried Mureșan a făcut un apel la susținerea aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen.


Puteți citi pe larg despre evoluția negocierilor privind alegerea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene aici.

Discursul Ursulei von der Leyen a cuprins elemente din rândul solicitărilor principalelor grupuri politice – PPE, S&D și Renew Europe – pentru a genera o majoritate politică în jurul ei, cele trei grupuri totalizând 445 de mandate în legislativul european.

Majoritatea criticilor aduse lui von der Leyen au fost fie de natură populistă și eurosceptică, fie în lumina argumentelor că numele ei a apărut la finalul unor negocieri de culise conduse de președintele Franței și cancelarul Germaniei, în condițiile în care favoriți pentru a fi președinte al Comisiei Europene erau candidații cap de listă ai familiilor politice europene, Manfred Weber (PPE) și Frans Timmermans (S&D).

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European. Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

În cazul în care va fi aleasă de Parlamentul European în fruntea Comisiei Europene, von der Leyen va fi deopotrivă prima femeie ce ocupă această funcție, dar și primul german, după 52 ani, care va conduce executivul european.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președintele Parlamentului European: Viitoarea Comisie Europeană ar putea fi instalată la 1 decembrie. România, Ungaria și Franța trebuie să propună noi comisari

Published

on

© European Parliament

Preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie, a afirmat sâmbătă președintele Parlamentului European, David Sassoli, în ceea ce reprezintă prima voce oficială care confirmă un scenariu prefigurat în urma respingerii comisarilor desemnați din partea Franței, României și Ungariei.

“Parlamentul este implicat într-un mecanism transparent. În prezent, trei alţi comisari trebuie să fie propuşi de România, Ungaria şi Franţa şi vom începe în Parlament analiza candidaturilor lor”, a explicat Sassoli, citat de agenţiile de presă italiene, în timpul unei reuniuni la Cernobbio, în nordul Italiei.

Cred că nu va fi probabil posibil să respectăm data de 1 noiembrie, vom ajunge la 1 decembrie“, a adăugat el, citat de AFP și Agerpres.

Conform programului anunțat, votul de învestitură pentru noua Comisie Europeană este programat la 23 octombrie, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European. Conform agendei oficiale a legislativului european, următoare sesiune plenară la care Comisia von der Leyen ar putea fi supusă votului are loc în perioada 25-28 noiembrie.

Sassoli a făcut aceste declarații în contextul în care Parlamentul European a încheiat săptămâna trecută procesul de audieri ale comisarilor europeni nominalizați de către țările UE și desemnați de președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să se ocupe de portofoliile alocate. 

Audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul European s-au desfășurat pentru 24 de comisari desemnaţi, după ce candidații inițiali din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și László Trócsányi, au fost declarați incompatibili de Comisia pentru afaceri juridice a legislativului european din cauza unor potențiale conflicte de interese ce proveneau din declarațiile lor de avere.

Din cei 24 de comisari desemnați, 22 de candidați au fost aprobați după audieri, pentru candidatul din partea Poloniei a fost nevoie de o nouă audiere pentru aprobarea sa, iar candidata din partea Franței a fost respinsă după cea de-a doua audiere. Deși Sylvie Goulard, comisarul desemnat de președintele Emmanuel Macron, a fost audiată de două ori în cele două comisii de specialitate din Parlamentul European asociate portofoliului ei, aceasta nu i-a putut convinge pe eurodeputați tot din cauza unor probleme de integritate, atât în ce privește dosarul angajărilor fictive de la cabinetul său de eurodeputat, cât și referitor la colaborarea cu un think tank din California.

În context, Ursula von der Leyen a solicitat încă de joi completarea echipei sale de comisari, precizând că ”nominalizările din partea Ungariei, României şi Franţei sunt în continuare deschise”.

Amintim faptul că la 10 septembrie, președinta aleasă a Comisiei Europene a alocat candidaților celor trei menționate următoarele portofolii: Piață Internă (inclusiv industria de apărare și spațiu) pentru Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe), Transporturi pentru Rovana Plumb (România, PES) și Vecinătate și Extindere pentru László Trócsányi (Ungaria, PPE).

În prezent, Parisul, Bucureștiul și Budapesta sunt așteptate să prezinte noi nominalizări, existând ecouri că ar putea surveni inclusiv modificări în atribuirea portofoliilor.

În ce privește Ungaria, premierul Viktor Orban l-a nominalizat deja pe Oliver Varhelyi, reprezentantul permanent al țării la UE, în locul László Trócsányi. În cazul României, președintele Klaus Iohannis a declarat joi, după ce guvernul PSD al premierului Viorica Dăncilă a căzut prin moțiune de cenzură, că țara noastră trebuie să facă în cel mai scurt timp ”o nominalizare de comisar european care să respecte standardele de profesionalism și credibilitate cerute de partenerii noștri din Uniunea Europeană, fiind așteptată ca noua propunere să apară din rândul Partidului Național Liberal, afiliat PPE. De partea sa, președintele francez Emmanuel Macron a reacționat în termeni duri după respingerea lui Sylvie Goulard, invocând un ”joc politic”, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și că aceasta l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. În schimb, Macron a subliniat că miza importantă pentru Franța este portofoliul alocat, demonstrând că nu este dispus să renunțe la acesta, și nu persoana desemnată să fie comisar european.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European. Comisia completă trebuie să fie aleasă cu majoritatea simplă a voturilor exprimate în plen, prin apel nominal. 

În cele din urmă, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen cere completarea echipei sale de comisari: ”Nominalizările din partea Ungariei, României şi Franţei sunt în continuare deschise”

Published

on

Preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a cerut joi tuturor actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile Parlamentului European.

”Ne aflăm într-un proces parlamentar democratic şi transparent. Am propus 26 de candidaţi, dintre care 23 au fost acceptaţi. Trei candidaţi nu au obţinut un sprijin majoritar din diverse motive. Prin urmare, nominalizările din partea Ungariei, României şi Franţei sunt în continuare deschise”, a spus von der Leyen într-o declaraţie publicată pe site-ul Comisiei Europene.

”În această după-amiază m-am întâlnit cu preşedinţii grupurilor PPE, S&D şi Renew Europe din Parlamentul European pentru a discuta situaţia. M-am întâlnit, de asemenea, cu preşedintele Parlamentului European”, precizează viitoarea şefă a Comisiei Europene.

”Nu trebuie să pierdem din vedere miza: următorii cinci ani vor fi decisivi pentru Europa într-un context global dificil. Europa trebuie să gestioneze Brexitul, chestiunile comerciale şi situaţia conflictelor din imediata sa vecinătate. Trebuie de asemenea să facem faţă unor provocări majore precum schimbările climatice, digitalizarea şi fluxurile migratorii”, explică ea în continuare.

Cu atât de multe provocări, acum este necesar ca, împreună cu Parlamentul, să accelerăm procesul astfel încât Europa să poată acţiona rapid. În acelaşi timp, toţi cei implicaţi în proces au nevoie de suficient timp pentru a aborda următorii paşi cu atenţie. Acesta este un obiectiv comun”, subliniază Ursula von der Leyen.

Audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul European pentru 24 de comisari desemnaţi pentru a face parte din viitoarea Comisie Europeană s-au desfășurat începând de luni, 30 septembrie, şi până pe 8 octombrie.

22 de candidați au fost aprobați, pentru candidatul din partea Poloniei a fost nevoie de o nouă audiere pentru aprobarea sa, iar candidata din partea Franței a fost respinsă după cea de-a doua audiere.

Sylvie Goulard a fost audiată joi pentru a doua oară de cele două comisii de specialitate din Parlamentul European asociate portofoliului ei pentru domeniul pieței interne și nu a reuşit nici de această dată să convingă eurodeputaţii, ea fiind respinsă cu 29 de voturi pentru şi 82 împotrivă.

Însărcinată cu un vast portofoliu – comisar pentru piața internă, poziție din care trebuie să gestioneze politica industrială, piața unică digitală și din care va fi responsabilă pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu – Sylvie Goulard a venit ”accesorizată” cu lipsa de încredere privind integritatea sa în urma anchetelor justiției franceze, ale Oficiului European de Luptă Antifraudă și în contextul unei colaborări în calitate de consultant cu o fundație din California – Berggruen Institute -, dar care are și un centru deschis în China. Aceasta a trebuit să răspundă tirului de întrebări și suspiciuni cu privire la colaborarea sa cu think tank-ul Berggruen Institute, de la care a primit sume de 10.000 de euro/ lunar în perioada 2013-2015.

Candidații inițiali din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și László Trócsányi, au fost respinși pe motive de integritate în Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European. Rovana Plumb, căreia îi fusese alocat portofoliul transporturi, a fost respinsă cu 13 voturi pentru și 7 împotrivă, iar László Trócsányi, căruia îi fusese atribuit portofoliul vecinătate și extindere, a fost respins cu 12 voturi pentru și 9 împotrivă. 

În ce privește Ungaria, premierul Viktor Orban l-a nominalizat deja pe Oliver Varhelyi, reprezentantul permanent al țării la UE, în locul László Trócsányi. În cazul României, președintele Klaus Iohannis a declarat joi, după ce guvernul Dăncilă a căzut prin moțiune de cenzură, că țara noastră trebuie să facă în cel mai scurt timp ”o nominalizare de comisar european care să respecte standardele de profesionalism și credibilitate cerute de partenerii noștri din Uniunea Europeană”.

Referitor la Franța, preşedintele Emmanuel Macron a susţinut joi că Sylvie Goulard este victima unui ”joc politic”.

Este de așteptat ca pentru candidații celor trei țări nominalizate să fie organizate sesiuni de audieri extraordinare.

Potrivit calendarului adoptat la nivelul legislativului european, la 15 octombrie, Conferința președinților de comisie ar trebuie să evalueze rezultatul tuturor audierilor și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Aceasta din urmă ar urma să facă o evaluarea finală și să decidă dacă va închide audierile în ședința sa din 17 octombrie.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie. Comisia completă trebuie să fie aleasă cu majoritatea simplă a voturilor exprimate în plen, prin apel nominal. Votul este programat pentru data de 23 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Emmanuel Macron, reacție dură după o premieră negativă pentru Franța la nivel european: Respingerea lui Sylvie Goulard, ”un joc politic”. Ursula von der Leyen a preferat-o

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron a reacționat, joi, în termeni duri, invocând un ”joc politic” care a condus la respingerea candidaturii lui Sylvie Goulard pentru poziția de comisar european din partea Franței, o premieră la nivelul Uniunii Europene pentru această țară.

Sylvie Goulard a fost victima unui joc politic care afectează întreaga Comisie Europeană’‘, a afirmat preşedintele Macron într-o declaraţie transmisă de biroul său de presă, citată de Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul de la Elysee, căruia i-a fost atribuit succesul negocierilor din culise care au culminat cu numirea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, va aborda această chestiune în discuţiile cu viitoarea preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi va căuta să se asigure că portofoliul atribuit Franţei va fi respectat, se mai arată în declaraţie.

Ulterior, într-o reacție publică, Emmanuel Macron a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă.

I-am propus trei nume președintelui von der Leyen. Ea mi-a spus: vreau să lucrez cu Sylvie Goulard, o cunosc, știu ce valoare are, am fost coleg ministru al apărării cu ea, a fost un eurodeputat excepțional”, a spus Macron într-o conferință de presă de la finalul unui eveniment în domeniul sănătății, organizat la Lyon.

Citat de Politico Europe, Macron a insistat, precizând că von der Leyen a vorbit și cu liderii celor trei grupuri politice majore din Parlamentul European – PPE, S&D și Renew Europe -, care au fost de acord cu propunerea lui Goulard.

”Nu înțeleg. Când președintele desemnat al Comisiei vorbește cu trei președinți de grupuri și există un acord, asta nu poate să se schimbe. Deci trebuie să înțeleg. Voi cere clarificări”, a spus Macron, care a reamintit ceea ce a susținut și initial, anume că miza importantă pentru Franța este portofoliul alocat și nu persoana desemnată să fie comisar european.

”Sunt foarte relaxat. Ceea ce este important este portofoliul, dar trebuie să înțeleg ce nu a funcționat. Indignare? Meschinărie? Atât timp cât nu înțeleg, nu pot comenta mai departe”, a adăugat Macron, cel care s-a opus vehement procedurii candidaților cap de listă pentru șefia Comisiei Europene, dar și numirii lui Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, în fruntea Comisiei Europene.

Sylvie Goulard a fost audiată joi pentru a doua oară de cele două comisii de specialitate din Parlamentul European asociate portofoliului ei pentru domeniul pieței interne și nu a reuşit nici de această dată să convingă eurodeputaţii, ea fiind respinsă cu 29 de voturi pentru şi 82 împotrivă.

Însărcinată cu un vast portofoliu – comisar pentru piața internă, poziție din care trebuie să gestioneze politica industrială, piața unică digitală și din care va fi responsabilă pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu – Sylvie Goulard a venit ”accesorizată” cu lipsa de încredere privind integritatea sa în urma anchetelor justiției franceze, ale Oficiului European de Luptă Antifraudă și în contextul unei colaborări în calitate de consultant cu o fundație din California – Berggruen Institute -, dar care are și un centru deschis în China. Aceasta a trebuit să răspundă tirului de întrebări și suspiciuni cu privire la colaborarea sa cu think tank-ul Berggruen Institute, de la care a primit sume de 10.000 de euro/ lunar în perioada 2013-2015.

În ce o privește pe Ursula von der Leyen, președinta aleasă a Comisiei Europene a cerut, într-o declarație publicată joi seară, tuturor actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile Parlamentului European.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending