Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ce spune Ursula von der Leyen despre aderarea României la spațiul Schengen: ”Atunci când respectă criteriile, acest lucru trebuie răsplătit”

Published

on

© European Parliament

Ursula von der Leyen, candidata propusă de Consiliul European pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene, a făcut un apel la înlăturarea diviziunilor între Vestul și Estul Uniunii Europene, la finalul primului său discurs în fața plenului Parlamentului European în urma căruia speră să devină prima femeie președintă a Comisiei Europene.

Vorbind la finalul dezbaterii de peste cinci ore, care va fi urmată de votul eurodeputaților începând cu ora 19:00, von der Leyen a răspuns la îngrijorările formulate de mai mulți eurodeputați privind inexistența unui echilibru geografic și geopolitic între cei numiți să conducă instituțiile UE, dar și a așteptărilor țărilor din Europa Centrală și de Est de a deveni parte a spațiului Schengen și a zonei euro.

V-am ascultat și îmi dau seama că există teama acestei divizări între Europa de Vest și cea de Est. Trebuie să depășim această diviziune”, a spus von der Leyen.

Răspunzând unei remarci din partea lui Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE, privind aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen în condițiile în care cele două țări respectă criteriile tehnice încă din 2011, Ursula von der Leyen a precizat: ”Cu foarte mare respect mă gândesc la efortul făcut de Europa Centrală și de Est pentru a adera la Uniunea Europeană, pentru a adera la spațiul Schengen, la zona euro”.

Și cred că atunci când respectă criteriile, acest lucru trebuie răsplătit”, a continuat ea.

Ursula von der Leyen a dezbătut marți, timp de peste cinci ore, cu membrii Parlamentului European prioritățile cu care dorește să conducă Comisia Europeană în următorii cinci ani (disponibile aici).

În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, von der Leyen a promis eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de dreptposibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene.

De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic.

Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.

Între eurodeputații români care au luat cuvântul s-au numărat Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe, Cristian Ghinea, eurodeputat USR-PLUS, Dan Nica, șeful delegației PSD în Parlamentul European și Siegfried Mureșan, vicepreședintelui grupului PPE în PE.

Dacian Cioloș s-a referit la necesitatea creării unui echilibru geografic prin atribuirea unor poziții de vicepreședinte în viitoarea Comisie Europeană pentru reprezentanți din Est, iar Cristian Ghinea a apreciat anunțul lui von der Leyen privind instituirea unui mecanism european pentru protejarea statului de drept.

Dan Nica a anunțat că îi va acorda votului candidatei PPE, iar Siegfried Mureșan a făcut un apel la susținerea aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen.


Puteți citi pe larg despre evoluția negocierilor privind alegerea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene aici.

Discursul Ursulei von der Leyen a cuprins elemente din rândul solicitărilor principalelor grupuri politice – PPE, S&D și Renew Europe – pentru a genera o majoritate politică în jurul ei, cele trei grupuri totalizând 445 de mandate în legislativul european.

Majoritatea criticilor aduse lui von der Leyen au fost fie de natură populistă și eurosceptică, fie în lumina argumentelor că numele ei a apărut la finalul unor negocieri de culise conduse de președintele Franței și cancelarul Germaniei, în condițiile în care favoriți pentru a fi președinte al Comisiei Europene erau candidații cap de listă ai familiilor politice europene, Manfred Weber (PPE) și Frans Timmermans (S&D).

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European. Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

În cazul în care va fi aleasă de Parlamentul European în fruntea Comisiei Europene, von der Leyen va fi deopotrivă prima femeie ce ocupă această funcție, dar și primul german, după 52 ani, care va conduce executivul european.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Consumatorii vor fi mai bine protejați. Noile norme europene, prin care Comisia Europeană și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor vor fi mai bine înzestrate cu noi seturi de competențe și mijloace de cooperare, au intrat în vigoare

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a salutat intrarea în vigoare a noului regulament privind măsurile de cooperare în materie de protecție a consumatorilor, prin care Bruxelles-ul urmărește să îmbunătățească modul în care Comisia și autoritățile statelor membre pot colabora pentru a pune capăt practicilor necorespunzătoare împotriva consumatorilor, de a le permite autorităților să detecteze neregulile și să ia măsuri, informează Executivul european printr-un comunicat.

”UE are cele mai stricte norme de protecție a consumatorilor din lume. Acum vom accelera punerea lor în aplicare. Fac apel la statele membre să aplice fără ezitare noile instrumente.”, a precizat Vera Jourova, vicepreșdintele pentru valori și transparență.

La rândul său, comisarul european pentru Justiție a declarată că ”aceste norme reprezintă un nou pas în direcția protejării consumatorilor europeni. Comisia și autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor sunt de acum mai bine înzestrate cu noi seturi de competențe mijloace de cooperare. Indiferent de locul în care își desfășoară activitatea sau statutul profesioniștilor din cadrul pieței interne, va fi mai dificil să se evite normele.”

120.000 de cereri au fost trimise către Centrele Europene ale Consumatorilor, majoritatea referindu-se la cumpărăturile online, și aproximativ 40% dintre consumatori au fost nemultumiți de modul în care comercianții le-au soluționat plângerile.

Noul regulament va spori prerogativele autorităților naționale relevante, printre ele regăsindu-se competența de achiziționa produse în vederea testării, de a folosi metoda ”clientului misterios”, precum și de a investiga fluxurile financiare pentru a descoperi comercianții necinstiți și frauda online.

De asemenea, noile norme îi vor permite Comisiei să alerteze cu mai multă ușurință autoritățile naționale și să le coordoneze acțiunile de soluționare a problemelor în materie de consum care afectează majoritatea consumatorilor europeni.

Datorită unui nou sistem informatic susținut de Sistemul de informare al pieței interne (IMI – Internal Market Information System) al Comisiei, centrele europene ale consumatorilor, organizațiile de consumatori și organizațiile profesionale vor putea să transmită oficial alerte cu privire la noile amenințări apărute pe piață. Aceste informații vor putea fi utilizate direct de către autoritățile de aplicare a legii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Surse europene: România va fi al treilea cel mai mare beneficiar de fonduri UE, după Polonia și Germania, pentru susținerea industriilor afectate de Pactul Ecologic European

Published

on

© EPP

România este a treia țară din Uniunea Europeană, după Polonia și Germania, care va primi cea mai mare finanțare pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de planurile europene privind tranziția echitabilă către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Fondurile pe care le va primi România sunt în valoare de 757 milioane de euro, eșalonate pe perioada a șapte ani și vor fi cuprinse în anvelopa bugetară a Fondului pentru o tranziție echitabilă, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre”, au precizat sursele citate.

Politico Europe și EU Observer notează că țările care vor primi cei mai mulți bani sunt Polonia (2 miliarde de euro) și Germania (877 de milioane de euro), citând un document al Comisiei Europene transmis statelor membre, în urma propunerii pe care executivul european a lansat-o marți. Polonia, care a blocat consensul țărilor UE în luna decembrie în ce privește asumarea obiectivului neutralității climatice, și Germania, cu regiuni industriale bazate pe cărbune, sunt urmate de România (757 milioane de euro) și de Cehia (581 milioane).

Informațiile survin și în contextul în care premierul Ludovic Orban a efectuat săptămâna trecută prima sa vizită la instituțiile Uniunii Europene, subiectul Pactului ecologic european și impactul acestuia pentru zona industrială românească fiind amplu discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu vicepreședintele executiv pentru Green Deal, Frans Timmermans, cu comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, precum și cu președintele Parlamentului European.

De unde provin banii? Fondurile vor fi furnizate în principal regiunilor, nu statelor membre

Comisia von der Leyen a prezentat marți, la Strasbourg planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU. Potrivit executivului european, acest plan va duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro

Din acest plan, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie bazat pe trei surse principale de finanţare – Fondul pentru o tranziție echitabilă, o schemă de finanțare la nivelul InvestEU și un mecanism de împrumut prin colaborare cu Banca Europeană de Investiții.

Fondul pentru o tranziție echitabilă va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor.

Citiți și Parlamentul European sprijină Pactul ecologic european, însă avertizează că va modifica orice propuneri legislative pentru ca Europa să atingă neutralitatea climatică până în 2050

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

O femeie din Europa de Est a devenit cel mai influent funcționar european: Ilze Juhansone, din Letonia, a fost numită secretar general al Comisiei Europene

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană a numit-o marţi pe Ilze Juhansone, fost ambasador al Letoniei pe lângă Uniunea Europeană, în funcţia de secretar general, cea mai înaltă poziție administrativă din cadrul executivului european, funcție pe care a deținut-o în trecut germanul Martin Selmayr și a cărui numire de către Jean-Claude Juncker a fost plină de controverse.

Juhansone a fost secretar general interimar din noiembrie 2019, după plecarea din acest post a germanului Martin Selmayr, iar acum a devenit primul secretar general al Comisiei Europene care provine din Europa de Est. Din 1957 și până la numirea Ilzei Johansone, Comisia Europeană a avut șapte secretari generali.

Ea a intrat în Ministerul Afacerilor Externe leton în 2008, după ce fusese director-adjunct de şcoală. A fost ambasador al Letoniei pe lângă UE din 2011 până în 2015, an în care a devenit secretar general-adjunct al Comisiei Europene.

”De la sosirea mea în vara trecută, Ilze Juhansone s-a dovedit a fi competentă şi documentată”, a declarat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care a lăudat-o pe fosta diplomată letonă pentru experienţa şi abilităţile sale manageriale, notează Agerpres.

Von der Leyen a făcut o prioritate din a avea mai multe femei în poziţii de top în Comisia Europeană. Pe de altă parte, numirea lui Juhansone reprezintă și un răspuns dat criticilor care acuză că pozițiile de top din Comisia Europeană și din instituțiile UE sunt acordate oficialilor din Vest, creând un dezechilibru geografic din punct de vedere politic.

Politico Europe notează că Juhansone i-a avut drept contracandidați pe francezul Jean-Eric Paquet, director general al Comisiei Europene pentru cercetare și inovație și pe spaniolul Daniel Calleja Crespo, care conduce Direcția general pentru mediu.

Numirea lui Martin Selmayr în 2018 în funcţia de secretar general al Comisiei Europene a provocat o undă de şoc în instituţiile UE.

De formaţie jurist, Martin Selmayr, fost şef de cabinet al fostului preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a fost numit în februarie 2018 secretar general al executivului european, în cadrul unei proceduri secrete descrisă de unii europarlamentari drept o ”acţiune de tipul unei lovituri de stat”.

În urma acestui scandal, Comisiei Europene i s-a cerut să elaboreze o procedură specifică de numire a secretarului său general, caracterizată de mai multă transparenţă în procesul de selecţie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending