Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Ce au spus eurodeputații români în Parlamentul European după ce Ursula von der Leyen și-a prezentat viziunea și planurile pentru funcția de președinte al Comisiei Europene

Published

on

După ce Ursula von der Leyen, candidatul nominalizat de Consiliul European pentru funcția de președinte a viitoarei Comisii Europene, și-a prezentat viziunea și planurile pentru preluarea acestei funcții cheie, patru europarlamentari români au intervenit în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

© European Parliament

Dacian Cioloș a fost primul eurodeputat român care a susținut o intervenție în hemiciclul Parlamentului European. Acesta a arătat că eurodeputații caută ”o majoritate care să permită Europei să avanseze și să răspundă așteptărilor foarte clar exprimate în timpul alegerilor”.


Parlamentul în fața căruia vă aflați astăzi nu a fost niciodată atât de important și de implicat, conștient de responsabilitate și gata să și-o asume pe deplin. Știți foarte bine, Consiliul care v-a desemnat este un Consiliu divizat. A convenit în cele din urmă asupra unui pachet global de numiri pentru a obține un compromis în urma unor negocieri lungi și dificile. De altfel, regret că echilibrul dintre Estul și Vestul Uniunii Europene nu este reflectat în acest pachet, a afirmat Cioloș, în contextul în care Ursula von der Leyen este numele din vârf dintr-un pachet din care mai fac parte Charles Michel (Belgia, ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (Spania, S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 


Citiți și: În intervenția sa susținută în plenul PE cu ocazia dezbaterii cu Ursula von der Leyen, candidata Consiliului European la șefia Comisiei Europene, Cioloș a arătat că eurodeputații caută ”o majoritate care să permită Europei să avanseze și să răspundă așteptărilor foarte clar exprimate în timpul alegerilor”.

 

Cristian Ghinea, eurodeputat al alianței USR-PLUS și membru în familia politică Renew Europe, a reiterat în intervenția sa din Parlamentul European  importanța integrării economice și fiscale privind zona euro.


”Vreau să insist pe două lucruri  importante: integrarea economică și fiscală nu doar a statelor membre din zona euro, ci și a celor care nu fac parte, dar care vor adera, cum este și cazul României. Avem nevoie de sprijin să faceți funcțional mecanismul tehnic propus de actualul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Salut intenția pentru realizarea unui instrument de monotorizare a statului de drept la nivel europen, propunere a grupului nostru politic, Renew Europe.”


Citiți și: Ursula von der Leyen, promisiune fermă: Nu va exista niciun compromis din partea Comisiei Europene în ce privește apărarea statului de drept

Eurdeputatul Dan Nica (PSD/S&D), șef al delegației române în grupul social-democraților din Parlamentul European, anunță că o va vota pe candidata popularilor europeni (PPE), Ursula von der Leyen, pentru a conduce viitoarea Comisie Europeană.


”Aș vrea să vă spun că veți avea votul meu în calitate de șef al delegației române în grupul social democrat, dar veți avea votul meu și pentru un motiv pe care aș vrea să vi-l spun, și anume o speranță. Am o speranță că veți lupta împotriva discriminării dintre cei care suntem în Europa Centrală și de Est și cei care suntem din restul Uniunii Europene, că veți lupta pentru eliminarea dublului standard. Avem dublu standard în spațiul Schengen, milioane de români sunt umilți în fiecare zi în aeroporturile din Uniunea Europeană: cetățenii UE la ”stânga”, iar cetățenii români la ”dreapta”. Lucruri absolut nejustificate pe care președintele Juncker s-a jurat de aproape 10 ori că le va elimina în timpul mandatului domniei sale. Probabil că a vrut să vă lase dumneavoastră această plăcere. Sper că veți acorda fondurile necesare pentru regiunile în tranziție energetică și industrială, pentru că sute de familii vor fi afectate dacă nu sunt luate aceste măsuri. Și vă doresc mult succes!


Citiți și: Dan Nica, șef al delegației române în grupul social-democraților din PE, anunță că o va vota pe Ursula von der Leyen, candidata PPE, pentru șefia Comisiei Europene

Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European, a fost ultimul deputat care a susținut o intervenție dupa discursul candidatei PPE, Ursula von der Leyen.


”Doamnă von der Leyen, doresc să vă felicit pentru că ați reușit să stabiliți un echilibru între schimbările climatice, politica energetică și protecția mediului. Trebuie să facem mai multe în acest domeniu, trebuie să îmbunătățim eficiența energetică, trebuie să reducem emisiile de CO2 și trebuie să facem asta într-o manieră responsabilă, măsurând impactul economic, de mediu și social al măsurilor pe care le luăm. Sprijinirea oamenilor și regiunilor care sunt afectate și consolidarea economiei și competitivității economice este o abordare ambițioasă pe care o sprijin. În al doilea rând, propuneți un instrument de convergență în zona euro, iar rugămintea mea ar fi să puneți acest instrument și la dispoziția statelor membre care nu sunt încă în zona euro, dar care plănuiesc să adere, pentru a beneficia și contribui, totodată la instrument. Acest lucru ar îmbunătăți condițiile de aderare la zona euro, ar întări economiile și unitatea la nivelul UE. În al treilea rând, ca membru român al PE, aș dori să spun doar un singur cuvânt: Schengen. Bulgaria și România au îndeplinit criteriile de aderare la Schengen încă din 2011 și v-aș ruga să vă alăturați Parlamentului, cu instrumentele pe care le aveți la dispoziție, pentru a permite aderarea la spațiul Schengen celor două țări. Asta este ceea ce așteaptă cetățenii bulgari și români de la Uniunea Europeană, iar acest lucru ar întări securitatea zonei Schengen în loc să o dilueze. În concluzie aș vrea să spun că suntem un Parlament divers, însă am văzut astăzi în discursul președintelui nominalizat al Comisiei că a ținut cont de toate pozițiile și de aceea spun că ar merita sprijinul Parlamentului.”


Citiți și: Ce spune Ursula von der Leyen despre aderarea României la spațiul Schengen: ”Atunci când respectă criteriile, acest lucru trebuie răsplătit”

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș își exprimă solidaritatea deplină cu protestatarii din Belarus ale căror libertăți sunt suprimate

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, își exprimă solidaritatea deplină cu protestatarii din Belarus ale căror libertăți și drepturi sunt suprimate „fără nicio reținere”.

„Trebuie să avem un gând bun și solidar și cu cetățenii din Belarus care în aceste momente au de înfruntat un aparat represiv care le suprimă fără nicio reținere drepturile și libertățile. Este o nouă lecție despre spiritul libertății care va găsi mereu puterea de a se opune regimurilor construite pe oprimarea propriilor cetățeni”, a transmis  Dacian Cioloș într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

De asemenea, întregul grup Renew Europe din Parlamentul European condamnă cu fermitate violența și represiunea politică împotriva protestatarilor din Belarus, „săvârșite de Lukashenko și complicii săi, după falsele alegeri de ieri”, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

În numele Renew Europe, Dacian Cioloș solicită Uniunii Europeane să nu accepte scenele de represiune înfiorătoare pe străzile din Minsk și în alte orașe din țară împotriva celor care cer democrație și libertate.”

„Mai mult ca oricând, Belarusul are nevoie de un sprijin puternic din partea UE în exprimarea liberă a opiniilor lor”, a mai adăugat europarlamentarul român.

De asemenea, președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Citiți și: Premierul Poloniei solicită organizarea unui summit extraordinar al UE cu privire la situația din Belarus

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș acuză Polonia de represiuni împotriva comunității LGBTI: Este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș a acuzat sâmbătă, într-o postare pe Twitter, autoritățile din Polonia de represiune împotriva comunității LGBTI și a comparat această politică cu atacurile la adresa minorităților care se desfășoară în Rusia.

“Este inacceptabil ca în anul 2020, populația LGBTI să se teamă din nou de persecuții în Polonia. Atacarea activiștilor LGBTI este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia”, a scris Cioloș, făcând trimitere la poziția grupului politic pe care îl conduce în Parlamentul European.

“Cetățenii polonezi sunt cetățeni UE, iar Renew Europe va acționa neîncetat în apărarea drepturilor lor fundamentale”, a completat președintele Renew Europe.

Mii de persoane au protestat sâmbătă în toată Polonia în semn de solidaritate cu comunitatea LGBT, precum şi împotriva brutalităţii poliţiei, după arestarea unei activiste a acestei minorităţi la Varşovia şi reţinerea a 48 de protestatari care au încercat să se opună acestei arestări, transmite AFP.

Cea mai mare demonstraţie a avut loc în centrul Varşoviei, unde s-au adunat câteva mii de persoane, dintre care mai mulţi purtau steaguri sau umbrele în culorile curcubeului.

Doar 29% din polonezi susţin căsătoria homosexuală, potrivit unui sondaj realizat de institutul CBOS în 2019.

În timpul campaniei electorale pentru scrutinul prezidenţial din iulie, conservatorii aflaţi la guvernare în Polonia, o ţară profund catolică, au folosit pe scară largă retorica anti-LGBT provocând proteste din partea instituţiilor internaţionale.

Preşedintele conservator Andrzej Duda, care a fost reales, a comparat “ideologia LGBT” cu “neo-bolşevismul”. La depunerea jurământului de către acesta joi în parlament, parlamentarii de stânga au purtat culorile steagului curcubeu, devenit o emblemă anti-guvernamentală în Polonia, în special în ultimele luni.

De altfel, Comisia Europeană a refuzat recent să acorde fonduri europene din cadrul unui program european care stimulează înfrățirile între orașe unui număr de șase localități poloneze care au adoptat rezoluții anti-LGBT.

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Trebuie lansată o dezbatere națională în ce măsură România își permite să acceseze planul de relansare Next Generation EU

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu (Pro România, S&D) consideră că în România este nevoie de o dezbatere naţională pentru a se stabili priorităţile şi pentru a se vedea în ce măsură ţara noastră îşi permite să acceseze creditele oferite prin pachetul extraordinar de redresare, cunoscut sub denumirea Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro.

“Din cauza acestei pandemii care afectează toate statele membre, pe lângă cadrul financiar anual 2021-2027 s-a mai creat un fond pentru redresare şi rezilienţă, Next Generation EU, pentru viitorul general, iar modul în care va funcţiona acesta încă nu s-a stabilit, nu s-au stabilit normele, urmează să fie depuse în Parlamentul European. Eu sunt raportor la acest instrument pentru toate cele 27 de ţări, fără Marea Britanie care a părăsit UE, este vorba despre 750 miliarde de euro. Noi am sperat că cei mai mulţi bani prin acest instrument vor veni prin granturi, dar ştitţi bine că ţările dezvoltate au dorit ca partea de împrumuturi să fie mult mai mare decât grantul. Şi aici lansez o provocare pentru că trebuie lansată o dezbatere naţională în ce măsură România îşi permite să mai amaneteze viitorul, mai ales că deja s-a împrumutat foarte mult. Sigur că împrumuturile care vor veni prin acest mecanism vor fi negociate de Comisia Europeană cu o dobândă mai mică decât o fac statele membre, dar şi aşa tot vor trebui plătite”, a declarat, pentru Agerpres, Corina Creţu.

Parlamentarul european, fost comisar european, a arătat că aceste fonduri nu vor fi alocate până când ţările nu îşi vor prezenta la Bruxelles proiectele concrete, inclusiv cele referitoare la impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură.

“Ceea ce este important este că niciunul dintre aceşti bani din acest fond nu au venit şi nu vor veni până când nu se va prezenta la Bruxelles un program al României şi al fiecărei ţări în funcţie de priorităţi, de necesităţi, de proiecte concrete, inclusiv legate de impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură. De aceea spuneam, la Comisia Europeană nu sunt depuse proiecte majore, nici măcar autostrada Târgu Mureş-Iaşi nu este depus. E cumva trist, pentru că mi-e foarte frică să nu ne trezim ca în situaţia actuală, am avut peste 30 de miliarde şi suntem în 2020, deci pentru perioada 2014-2020 nu s-au cheltuit mai mult de 30%. Nu banii sunt problema, ci lipsa proiectelor mature şi riscul de a pierde aceşti bani, iar după aceea lumea să spună că Uniunea Europeană nu ne dă. Nu, banii sunt prevăzuţi la Bruxelles şi pentru spitalele regionale, şi pentru autostrăzi, au fost consfinţite sumele prin programele operaţionale, toate aceste programe vor fi atent monitorizate şi până acum nu ştim, cel puţin public, care este lista de proiecte în baza căror se vor cheltui cele 80 de miliarde de euro (pentru cadrul financiar 2021-2027- n.r.). Fac un apel la transparenţă şi la o dezbatere naţională despre priorităţile României. Este o şansă istorică, dar care poate fi valorificată doar dacă se face o echipă de negociere, de profesionişti, care să elaboreze proiecte concrete”, a subliniat Corina Creţu.

Potrivit europarlamentarului, în lunile septembrie-octombrie Guvernul României ar trebui să prezinte Comisiei Europene acest plan pentru accesarea pachetului Next Generation EU, fiindcă se va merge pe ideea primul venit-primul servit şi a afirmat că “banii nu sunt totul, dacă nu avem capacitatea de a-i folosi”.

La ultimul Consiliu European, România a negociat o sumă de aproximativ 80 de miliarde de euro pe cadrul financiar anual 2021-2027. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending