Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a votat ieri, 19 octombrie, plenul Parlamentului European de la Strasbourg, raportul referitor la strategia „De la fermă la consumator”, cu scopul de a realiza un sistem alimentar european mai durabil, rezistent în fața crizelor, favorabil bunăstării animalelor și care oferă cetățenilor europeni produse sănătoase de calitate, la prețuri accesibile, potrivit unei postări pe Facebook. 

În principal, prin acest raport:

• se solicită Comisiei Europene intensificarea cercetării și crearea de produse fitosanitare și îngrășăminte alternative (cum ar fi substanțele biologice cu risc redus), soiuri mai rezistente care necesită mai puține resurse pentru a asigura producții stabile. Eurodeputații doresc consolidarea sprijinului financiar pentru agricultura de precizie, practicile agroecologice și practicile de gestionare integrată a culturilor și a dăunătorilor;
• este susținută reducerea utilizării pesticidelor prin intermediul sprijinului financiar oferit de eco-schemele din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC);
• este susținută inițiativa Comisiei de a reduce vânzările de antimicrobiene pentru animalele de fermă și în acvacultură, cu scopul de a combate creșterea rezistenței la antibiotice;
• este susținută reducea pierderilor de nutrienți, prin închiderea ciclurilor nutrienților, recuperarea și reutilizarea nutrienților și prin încurajarea și recompensarea fermierilor pentru cultivarea de leguminoase;
• este susținută  propunerea Comisiei de a elabora un plan de urgență pentru asigurarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare pe timp de criză;
• se solicită promovarea unor măsuri care să permită prelucrarea materiilor prime cât mai aproape posibil de locul lor de origine, ceea ce dezvoltă economia locală și asigură o mai bună trasabilitate a produselor alimentare;
• se solicită Comisiei să îmbunătățească politică UE de promovare a produselor agricole și alimentare, programul UE pentru școli și inițiativa „Prânzuri școlare sănătoase în Europa”;
• se solicită măsuri de reglementare și campanii de sensibilizare a consumatorilor, pentru a reduce sarcina pe care consumul excesiv de alimente cu grad înalt de prelucrare, precum și de alte produse cu un conținut ridicat de sare, zahăr și grăsimi o reprezintă pentru sănătatea publică. În acest sens, Parlamentul European susține introducerea unui sistem de etichetare nutrițională pe partea frontală a ambalajului care să ajute consumatorii să facă alegeri alimentare mai sănătoase, oferindu-le informații ușor de înțeles cu privire la alimentele pe care le consumă;
• statele UE sunt invitate să instituie și să pună în aplicare programe de prevenire a risipei de alimente care să integreze pe deplin principiile economiei circulare și să includă promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente, care reduc riscul generării de deșeuri.

Potrivit lui Dan Motreanu, raportul va sta la baza unor viitoare propuneri legislative care vor viza politica europeană de sănătate și sistemul agroalimentar.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, subliniază nevoia de ca guvernele să adopte ”politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente nutritive la prețuri accesibile și să încurajeze participarea fermierilor.”

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), membru în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European, lucrează la un raport referitor la politica de coeziune, instrument de reducere a disparităților în materie de sănătate și de intensificare a cooperării transfrontaliere în domeniul sănătății.

Printre altele, raportul evidențiază nevoia de servicii medicale disponibile în timp util pentru locuitorii din zonele rurale; solicită măsuri îndrăznețe în cadrul politicii de coeziune, pentru a motiva personalul medico-sanitar să înceapă sau să reia activitatea profesională în zonele rurale; solicită utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale personalul medico-sanitar, cu scopul de a-l menține în regiunile mai puțin dezvoltate; propune utilizarea pe scară largă a tehnologiilor avansate, cum ar fi e-sănătatea, ca parte integrantă a conceptului de „sate inteligente”.

Potrivit eurodeputatului liberal, România va beneficia de 6,25 miliarde de euro în următorii 7 ani pentru consolidarea sistemului medical: 4 miliarde de euro prin Programul Operațional Sănătate 2021 – 2027 și 2,45 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Prin primul program se vor finanța următoarele: spitalele regionale, programe de diagnosticare precoce și tratament, în special pentru persoane aparținând grupurilor vulnerabile (ex. cancer pulmonar, cancer prostată, cancere ginecologice, cancere ale capului și gâtului, testare genetică cancer col uterin, cancer mamar, cancer colorectal, hepatite/ HIV SIDA, screening metabolic, tuberculoză, testare genetică, screeningul factorilor de risc comuni ai bolilor cornice etc.); măsuri de diagnosticare precoce și/sau tratament antenatal/neonatal/postnatal; creşterea capacităţii de îngrijire medicală a pacienților cu boli rare – neurologie pediatrică; creşterea capacităţii de îngrijire medicală a pacientului critic cu patologie vasculară cerebrală acută; îmbunătățirea serviciilor medicale și a infrastructurii în domeniul terapiilor celulare inovative în hematologie și transplant medular; optimizarea managementului bolilor cronice hepatice/pancreatice și al cancerelor hepatobiliare/ pancreatice/urologie și transplant renal; dezvoltarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino la standard de bună practică în fabricație (BPF/GMP) și bună practică de laborator (BPL/GLP).

Fondurile PNRR vor susține reabilitarea și modernizarea clădirilor unităților sanitare, dotarea cu aparatură și echipamente medicale a acestora, reorganizarea circuitelor, cu asigurarea unor circuite temporare în caz de epidemii, pandemii, precum și alte măsuri necesare creșterii rezilienței în sfera oncologică, a bolilor cardio-vasculare și ATI. Se prevăd: 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal; 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate; 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţe transport nou-născuți; 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate; 10 unităţi medicale mobile.