Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Succesul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) va depinde de modul în care va reuși să conecteze infrastructura statelor membre din est de cea a țărilor din vestul UE

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Succesul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) va depinde în cea mai mare măsură de modul în care va reuși să conecteze eficient infrastructura statelor membre din Est de cea a țărilor din Vestul Uniunii Europene, a transmis eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) în contextul unei dezbateri a Parlamentului European, desfășurate marți, pe acest subiect.

Parlamentul European a dezbătut, marți, în sesiunea plenară, stadiul actual al dezvoltării rețelei transeuropene de transport (TEN-T).

Problemele ridicate au fost multiple, de la cele care privesc conexiunile feroviare dintre țări, până la lentoarea cu care avansează acest proiect și aspecte privind protejarea mediului.

”Pentru țările din Europa de Est, problema cea mai importantă rămâne cea privind modul în care infrastructura de aici va fi conectată la rețeaua centrală. De asemenea, trebuie avută în vedere și conectarea zonelor rurale la această rețea centrală, chiar și a celor mai puțin populate, dar unde există un potențial de creștere. Va fi absolut vital ca, în acest sens, fondurile europene nerambursabile să fie folosite în mod coerent”, consideră Corina Crețu.

În opinia eurodeputatului român, colaborarea dintre statele membre va fi foarte importantă în următoarea perioadă, ”fiind necesar ca acestea să se angajeze că vor aloca finanțara de care este nevoie pentru proiectele transfrontaliere”.

”Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) va da și mai mult conținut ideii de Europă unită. E un proiect foarte complex și tocmai de aceea, încorporarea propunerilor Parlamentului European este foarte importantă”, a conchis Corina Crețu.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Rețeaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături și noduri ale TEN‑T, astfel încât acestea să devină pe deplin funcționale până în 2030. 

Ambele niveluri includ toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian, pe căi navigabile interioare și transportul maritim, precum și platformele intermodale.

Din dorința de a înfăptui o transformare fundamentală a transporturilor, Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii decembrie Strategia pentru mobilitate sustenabilă și inteligentă, însoțită de un plan de acțiune ce cuprinde 82 de inițiative care vor ghida activitatea UE în următorii patru ani.

Așadar, Uniunea Europeană a pus la data mai sus amintită bazele procesului prin care sistemul de transport european își poate realiza transformarea verde și digitală, devenind astfel mai rezilient în fața viitoarelor crize.

Astfel, Comisia Europeană și-a fixat următoarele:

Până în 2030:

  • cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în exploatare pe drumurile europene
  • 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic
  • traficul feroviar de mare viteză se va dubla la nivelul întregii Europe
  • călătoriile colective programate pentru deplasări cu o lungime de sub 500 de km vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului
  • mobilitatea automatizată va fi implementată la scară largă
  • navele maritime cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2035:

  • aeronavele de mare capacitate cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2050:

  • aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele noi vor avea emisii zero
  • traficul feroviar de marfă se va dubla
  • o rețea transeuropeană de transport (TEN-T) multimodală deplin operațională, pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză.

De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să consolideze piața unică – de exemplu, prin consolidarea eforturilor și a investițiilor pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T). 

Finalizarea acestei rețele este cu atât mai importantă cu cât transporturile sunt responsabile pentru o pătrime din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, iar emisiile generate de transporturi continuă să crească. Pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 – astfel cum este prevăzut în Pactul Ecologic European, emisiile generate de transport trebuie să scadă cu 90%.

Aceste argumente și nu numai stau la baza deciziei Comisiei Europene de a desemna anul 2021 An european al căilor ferate

Așadar, în 2021, o serie de evenimente, campanii și inițiative vor promova transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator și sigur.

Vor fi evidențiate beneficiile sale pentru cetățeni, pentru economie și pentru climă și se va pune accentul pe provocările rămase în vederea creării unui adevărat spațiu feroviar unic european fără frontiere.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, scrisoare către Ursula von der Leyen în care solicită eliminarea tarifelor de roaming dintre R. Moldova și UE

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a transmis marți o scrisoare comună împreună cu colegii din Parlamentul European către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen în care solicită “desființarea tarifelor de roaming pentru convorbirile dintre Republica Moldova și țările Uniunii Europene”.

“Cred cu tărie în parcursul european al Republicii Moldova și am convingerea că se vor face pași importanți în acest sens și cu sprijinul României!”, a scris Corina Crețu într-o postare pe Facebook în care a publicat și textul scrisorii trimise către șefa executivului european.

În textul scrisorii, Crețu și colegii eurodeputați avertizează că Rusia lui Vladimir Putin nu va înceta să destabilizeze aliații democratici ai Uniunii Europene precum Republica Moldova, considerând că este de datoria Uniunii Europene să continue consolidarea legăturilor cu Republica Moldova și Guvernul de la Chișinău.

“O modalitate de a face acest lucru este prin desființarea tarifelor de roaming între UE și Moldova”, arată Corina Crețu, precizând că un astfel de acord bilateral a fost solicitat de Guvernul Republicii Moldova și de președintele Maia Sandu.

Corina Crețu mai subliniază că un astfel de acord ar aduce la rezultat o creștere a interacțiunilor și a mobilității între Republica Moldova și UE având în vedere că în cei opt ani care au trecut de la liberalizarea vizelor peste 2,4 milioane de cetățeni moldoveni au călători de peste 9 milioane de ori cître UE.

Continue Reading

Corina Crețu

Taxonomia UE. Corina Crețu: Votul meu din Parlamentul European va fi pentru România, pentru păstrarea energiei nucleare și a gazului ca și combustibili de tranziție

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europalamentarul Corina Crețu a precizat că votul pe care îl va da astăzi în Parlamentul European pentru Actul delegat al Comisiei Europene, care propune includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în Taxonomia UE privind finanțarea durabilă, va fi un vot pentru România. 

„Sectorul nuclear este o componentă strategică a mix-ului energetic al României, creează mii de locuri de muncă și reprezintă un domeniu important al industriei energetice a țării. Romania poate reduce dependența energetică de Federația Rusă și poate contribui la tranziția spre o economie verde doar cu ajutorul energiei nucleare și a energiei pe gaz (provenind din alte surse decât din Rusia). Votul meu de azi va fi pentru Romania, pentru păstrarea energiei nucleare și a utilizării gazului natural ca și combustibil de tranziție”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Potrivit fostului comisar european, în aceste zile la Strasbourg au fost zile tensionate privind acest subiect, deși demersurile privind includerea energiei nucleare în Taxonomia UE au început încă din 2018, de către Comisia Juncker, din care aceasta a făcut parte: „s-a declanșat o campanie mediatică furibundă pentru respingerea acestei opțiuni.”

„Mi se par deplasate și nefondate argumentele aduse pentru trecerea rapida la o economie verde, pentru ca economiile fiecărei țari sunt diferite și Romania are in continuare nevoie de gaz și energie nucleară. Cu atât mai mult cu cat prețurile la energie au explodat, nu avem planuri pentru tranzitia rapidă către energiile regenerabile, tranziție care va avea oricum un efect negativ profund la nivelul vieții oamenilor și mai ales al regiunilor defavorizate”, a mai adăugat aceasta.

Totodată, Corina Crețu atrage atenția că dacă propunerea Comisiei Europene va pica la vot, impactul asupra României, care se bazează pe energia nucleară și pe gaze naturale, ar fi „devastator”: „Companiile de stat și private nu vor mai putea accesa banii europeni din actualul și viitorul exercițiu financiar pentru investiții în rețele de gaz natural sau centrale nucleare.”

„Este greu de crezut că actuala Comisie va mai pune subiectul pe agendă, deoarece procesul decizional este extrem de complicat iar un eșec în Parlamentul European va elimina practic subiectul de pe agenda executivului european”, a mai punctat aceasta. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu i-a mulțumit președintei Parlamentului European pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării la spațiul Schengen

Published

on

© Corina Crețu - Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a purtat astăzi o discuție cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, prilej cu care deputatul european i-a mulțumit pentru „puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen”.

„Mi-a făcut o mare plăcere discuția pe care am avut-o astăzi cu dna Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European. I-am mulțumit Robertei pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen și am discutat despre problemele de actualitate care se află pe agenda Parlamentului European”, a informat europarlamentarul Corina Crețu.

De asemenea, fostul comisar european a militat în cadrul discuției pentru acordarea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană atât Ucrainei cât și Republicii Moldova în cadrul reuniunii Consiliului European ce va avea loc pe 24 iunie.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE celor trei state estice sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Citiți și: Republica Moldova a transmis a doua parte a chestionarului de aderare la UE: 33 de capitole la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”

 

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA15 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.15 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA19 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu Zelenski despre sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică. 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU din România vor ajunge în Ucraina

ROMÂNIA20 hours ago

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar”

ROMÂNIA21 hours ago

Lucian Bode, la Bruxelles: Trebuie să avem o abordare europeană unitară asupra migrației. Traficul de migranți, prioritatea principală

NATO1 day ago

Zece avioane de luptă ale Forțelor Aeriene ale Italiei și Spaniei au aterizat în România pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending