Legea semnăturii electronice este de prea mult timp blocată, iar odată cu revizuirea Regulamentului european, solicitată de Comisia Europeană, va exista o propunere legislativă și în România, a precizat joi, în cadrul unei conferințe de presă de specialitate, Sabin Sărmaș, președintele Comisiei pentru Comunicații și Tehnologia Informației din Camera Deputaților, potrivit Agerpres.
”Un impact semnificativ este Legea semnăturii electronice. De prea multă vreme am ţinut această lege blocată. Avem un Regulament european 910 pe 2014 care reglementează în mare parte utilizarea serviciilor de încredere. Noi am pus pe agenda comisiei pe care o conduc, ca prioritate, această lege, însă Comisia Europeană a decis, anul acesta, o revizuire a Regulamentului european în primul trimestru. Este mai înţelept să vedem cât de puternice vor fi aceste revizuiri pentru a veni imediat cu propunere legislativă pe care să o adoptăm pentru a aduce foarte multă claritate în zona privată şi în zona publică în ceea ce priveşte utilizarea semnăturii electronice de orice tip ar fi. Legea trebuie dublată de alte legi care să reglementeze identitatea la distanţă”, a menționat Sărmaș.
Fostul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României a explicat că digitalizarea în România, cu precădere pe sectorul asigurărilor, trebuie să urmeze trei mari direcții.
”Oportunitatea pentru digitalizare este pentru România cu totul deosebită, cât şi contextul extern extrem de favorabil cu acel PNRR (Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, n.r.) în care peste 6 miliarde de euro vor fi, practic, folosiţi în favoarea digitalizării. Dacă vrem să luăm în discuţie particulară direcţiile de digitalizare în domeniul asigurărilor, ne-am putea referi la trei direcţii mari. Una ar fi de digitalizare a proceselor din cadrul acestor instituţii financiare nebancare din sectorul asigurărilor. A doua direcţie este dată de digitalizarea tuturor serviciilor pe care aceste instituţii le oferă clienţilor, şi aici ne putem gândi la vânzarea online de asigurări, de constatarea de daune folosind instrumente digitale. Poate cel mai provocator domeniu de digitalizat, dar la care ne gândim mai puţin este viitorul pieţelor de asigurări adus de produsele inovative, personalizate, pe soluţii de tip IoT etc. Pentru ca toate aceste aspecte să devină realitate este nevoie de multă iniţiativă legislativă”, a spus preşedintele Comisiei pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din Camera Deputaţilor.
Săptămâna trecută, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ciprian Teleman, a anunțat că își propune ca până în 2024 3 milioane de români să aibă cetățenie digitală.
La momentul declanșării pandemiei de COVID-19, România se situa pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) pentru 2020 (datele sunt la nivelul anului 2019).
Un instrument esențial prin care UE sprijină statele membre în procesul de digitalizare este noul program Europa digitală, prin care Bruxelles-ul urmărește să promoveze implementarea pe scară largă a tehnologiilor de ultimă generație, cum ar fi inteligența artificială și cele mai recente instrumente de securitate cibernetică, pentru a accelera transformarea digitală a societăților și economiilor europene. Programul se va derula pe durata cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, având un buget total substanțial de 7.588 de milioane de euro.
Programul Europa digitală va asigura finanțare pentru proiecte în cinci domenii cruciale, fiecare cu propriul buget orientativ:
– calculul de înaltă performanță: 2.226.914.000 de euro
– inteligența artificială: 2.061.956.000 de euro
– securitatea cibernetică și încrederea: 1.649.566.000 de euro
– competențele digitale avansate: 577.347.000 de euro
– implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea: 1.072.217.000 de euro
O rețea de centre europene de inovare digitală va asigura acces la cunoștințe tehnologice specializate pentru întreprinderi – în special pentru IMM-uri – și pentru administrațiile publice.
Aceste centre vor prilejui întâlnirea dintre, pe de o parte, industria, întreprinderile și administrațiile aflate în căutarea unor noi soluții tehnologice și, pe de altă parte, companiile care pot oferi soluții gata de introdus pe piață.
Fiind răspândite pe o suprafață geografică largă în Europa, centrele vor juca un rol esențial în punerea în aplicare a programului.
Programul va fi pus în practică prin programe de lucru multianuale care vor acoperi unul sau mai multe dintre cele cinci domenii de acțiune. Acest lucru va însemna cofinanțare din partea statelor membre și, atunci când va fi necesar, din partea sectorului privat.
Rata cofinanțării va fi stabilită în programele de lucru. Programele de lucru vor stabili, de asemenea, criteriile de eligibilitate pentru acțiunile prevăzute de programul Europa digitală. Granturile din cadrul programului pot acoperi până la 100% din costurile eligibile.