Un raport realizat de Deloitte pentru Vodafone arată că o creştere a gradului de digitalizare a serviciilor şi lanţurilor valorice în Europa în următorii şase ani ar putea determina un avans al PIB-ului pe cap de locuitor al României cu 16,48% şi al productivităţii cu 16,7%, relatează Agerpres. 

Raportul “Digitalizarea: o oportunitate pentru Europa” analizează cei cinci indicatori cheie – conectivitatea, capitalul uman, utilizarea serviciilor de internet, integrarea tehnologiei digitale şi serviciile publice digitale – măsuraţi de Indicele Economiei şi Societăţii Digitale al Comisiei Europene (DESI) şi demonstrează faptul că inclusiv mici progrese pot avea un impact semnificativ.

Potrivit raportului întocmit pe baza datelor colectate din toate cele 27 de ţări ale UE şi din Marea Britanie în perioada 2014-2019, o creştere de 10% a scorului general DESI pentru un stat membru este asociată cu un PIB pe cap de locuitor cu 0,65% mai mare, presupunând că alţi factori cheie rămân constanţi, cum ar fi forţa de muncă, investiţiile în economie, capitalul şi consumul guvernamental.

În cazul României, de exemplu, creşterea scorului înregistrat în 2019 cu doar 5 puncte, de la 36,5 la 41,5, ar genera un avans al PIB-ului pe cap de locuitor de 0,89% şi al productivităţii pe termen lung de 4,30%. Însă, dacă alocarea bugetară pentru digitalizare din pachetul de redresare al UE, în special Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF), ar fi concentrată în ariile care ar permite României să atingă un scor DESI de 90 până în 2027 (sfârşitul ciclului bugetar al UE), PIB-ul ar putea creşte cu 16,48%.

Raportul menţionează că, dacă fiecare stat membru ar atinge ţinta de 90, “PIB-ul pe cap de locuitor în UE ar fi cu 7,2% mai mare la sfârşitul perioadei, ţările cu un PIB pe cap de locuitor mai mic în 2019 fiind cei mai mari beneficiari.”

De asemenea, Curtea de Conturi Europeană evidențiază într-un document de analiză necesitatea unor eforturi mai mari în perioada de programare 2021-2027 atât la nivelul Comisiei Europene, cât și la nivelul statelor membre, pentru a le permite tuturor europenilor să dobândească competențe digitale de bază și pentru a realiza obiectivul stabilit de Executivul European de creștere a ponderii adulților care dețin competențe digitale esențiale de la 56% în 2019 la 70% în 2025. 

Citiți și: Curtea de Conturi Europeană: Ponderea forței de muncă din România care deține competențe digitale de bază a crescut de la cca. 28% la 37% între 2015-2019, dar sunt necesare eforturi mai mari pentru atingerea obiectivului european de 70% în 2025

În lumea de astăzi, competențele digitale sunt din ce în ce mai importante. Cu toate acestea, în ultimii ani, în cadrul UE s-au înregistrat progrese reduse în îmbunătățirea competențelor digitale de bază în rândul europenilor adulți. Comisia a emis orientări și a sprijinit statele membre, dar au existat relativ puține proiecte finanțate de UE axate pe competențele digitale de bază ale adulților. Curtea de Conturi Europeană a analizat acțiunile întreprinse de UE pentru a spori competențele digitale în rândul adulților, precum și acțiunile planificate pentru perioada 2021-2027.

Reamintim că 20% din banii europeni din Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui folosiți pentru proiecte de digitalizare. Acest prag de 20% reprezinta unul dintre cei 6 piloni care trebuie să stea la baza PNRR. 

PNRR are un total alocat de 30,44 miliarde de euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde de euro (prețuri curente) și este structurat pe șase piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României. Cele 30,44 miliarde de euro care sunt alocate României provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Varianta PNRR din noiembre prevedea acest lucru.

Citiți și: EXCLUSIV Ministerul Fondurilor Europene: Cum plănuiește România să investească 20% din planul de redresare de 30 miliarde de euro în digitalizare

Prim-ministrul României, Florin Cîţu, a avut joi mai multe întrevederi cu o serie de înalți oficiali ai Comisiei Europene, respectiv cu Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Pactul Ecologic European, cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru o Europă pregătită pentru era digitală, precum și cu Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, în cadrul vizitei efectuate la Bruxelles.

Întrevederea cu Margrethe Vestager a oferit prilejul unui schimb de opinii referitor la consecinţele crizei generate de pandemia de COVID-19 asupra companiilor europene, inclusiv a celor din România, şi la mecanismele pentru sprijinirea eforturilor acestora de redresare, informează Guvernul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Prim-ministrul Florin Cîţu a apreciat activitatea Comisiei în acest context şi măsurile rapide de adaptare a cadrului legislativ în vigoare.

” De asemenea, având în vedere relevanţa tot mai mare a sectorului digital la nivel european, prim-ministrul Florin Cîţu a arătat interesul pe care Guvernul României îl acordă acestui domeniu şi a subliniat aşteptarea realizării unei reale convergenţe digitale în cadrul Uniunii Europene, prin investiţii în infrastructură şi în dezvoltarea de competenţe digitale în toate statele membre. În acest cadru, a prezentat proiectele de digitalizare avute în vedere de România, cu accent pe digitalizarea administraţiei, inclusiv a celei fiscale, a sistemului educaţional şi altele”, precizează sursa citată.

De asemenea, comisarul european a felicitat România pentru câştigarea competiţiei europene privind găzduirea Centrului Cyber al UE, fiind reiterată disponibilitatea de a fi sprijinită operaţionalizarea sa cât mai curând.

Potrivit comunicatului Guvernului, discuţiile cu înalţii oficiali ai Comisiei Europene au vizat atât priorităţile de ansamblu de la nivelul UE şi viziunea României în raport cu acestea, cât şi elemente de interes specific din perspectiva portofoliului demnitarilor europeni.

“În cadrul acestor întrevederi, premierul Florin Cîţu a prezentat priorităţile Guvernului României în raport cu dosarele europene. De asemenea, a transmis un mesaj de angajament substanţial din partea României de a acţiona, în continuare, ca partener de încredere şi profund dedicat proiectului european. De asemenea, a exprimat întreaga disponibilitate a României de a participa activ la efortul comun de refacere a Uniunii post-criză şi de avansare a implementării obiectivelor pe termen lung agreate prin Agenda Strategică 2019-2024. Totodată a ridicat în cadrul discuţiilor tema aderării României la spaţiul Schengen, care rămâne un obiectiv prioritar al României“, se arată în comunicat.

Discuţiile cu Frans Timmermans s-au concentrat pe obiectivele formulate prin Pactul Ecologic European, context în care prim-ministrul Cîţu a reiterat sprijinul României pentru atingerea neutralităţii climatice pentru 2050 şi pentru creşterea nivelului de reducere a emisiilor pentru 2030.

În cadrul întâlnirii cu comisarul pentru transport Adina Vălean,  premierul a salutat iniţiativa comisarului european de înfiinţare a unui Task Force format din experţi ai Comisiei Europene care să ajute statele membre, inclusiv România, să pregătească o proiecte de infrastructură de transport eligibile pentru finanţare din Facilitatea UE de Redresare şi Rezilienţă.

La Bruxelles, șeful Guvernului a avut întrevederi și cu președintele Parlamentului European, cu liderii principalelor grupuri politice, iar vineri va avea întrevederi cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

Legea semnăturii electronice este de prea mult timp blocată, iar odată cu revizuirea Regulamentului european, solicitată de Comisia Europeană, va exista o propunere legislativă și în România, a precizat joi, în cadrul unei conferințe de presă de specialitate, Sabin Sărmaș, președintele Comisiei pentru Comunicații și Tehnologia Informației din Camera Deputaților, potrivit Agerpres. 

”Un impact semnificativ este Legea semnăturii electronice. De prea multă vreme am ţinut această lege blocată. Avem un Regulament european 910 pe 2014 care reglementează în mare parte utilizarea serviciilor de încredere. Noi am pus pe agenda comisiei pe care o conduc, ca prioritate, această lege, însă Comisia Europeană a decis, anul acesta, o revizuire a Regulamentului european în primul trimestru. Este mai înţelept să vedem cât de puternice vor fi aceste revizuiri pentru a veni imediat cu propunere legislativă pe care să o adoptăm pentru a aduce foarte multă claritate în zona privată şi în zona publică în ceea ce priveşte utilizarea semnăturii electronice de orice tip ar fi. Legea trebuie dublată de alte legi care să reglementeze identitatea la distanţă”, a menționat Sărmaș.

Fostul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României a explicat că digitalizarea în România, cu precădere pe sectorul asigurărilor, trebuie să urmeze trei mari direcții.

”Oportunitatea pentru digitalizare este pentru România cu totul deosebită, cât şi contextul extern extrem de favorabil cu acel PNRR (Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă, n.r.) în care peste 6 miliarde de euro vor fi, practic, folosiţi în favoarea digitalizării. Dacă vrem să luăm în discuţie particulară direcţiile de digitalizare în domeniul asigurărilor, ne-am putea referi la trei direcţii mari. Una ar fi de digitalizare a proceselor din cadrul acestor instituţii financiare nebancare din sectorul asigurărilor. A doua direcţie este dată de digitalizarea tuturor serviciilor pe care aceste instituţii le oferă clienţilor, şi aici ne putem gândi la vânzarea online de asigurări, de constatarea de daune folosind instrumente digitale. Poate cel mai provocator domeniu de digitalizat, dar la care ne gândim mai puţin este viitorul pieţelor de asigurări adus de produsele inovative, personalizate, pe soluţii de tip IoT etc. Pentru ca toate aceste aspecte să devină realitate este nevoie de multă iniţiativă legislativă”, a spus preşedintele Comisiei pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din Camera Deputaţilor.

Săptămâna trecută, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ciprian Teleman, a anunțat că își propune ca până în 2024 3 milioane de români să aibă cetățenie digitală.

La momentul declanșării pandemiei de COVID-19, România se situa pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) pentru 2020 (datele sunt la nivelul anului 2019).

Un instrument esențial prin care UE sprijină statele membre în procesul de digitalizare este noul program Europa digitală, prin care Bruxelles-ul urmărește să promoveze implementarea pe scară largă a tehnologiilor de ultimă generație, cum ar fi inteligența artificială și cele mai recente instrumente de securitate cibernetică, pentru a accelera transformarea digitală a societăților și economiilor europene. Programul se va derula pe durata cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, având un buget total substanțial de 7.588 de milioane de euro.

Programul Europa digitală va asigura finanțare pentru proiecte în cinci domenii cruciale, fiecare cu propriul buget orientativ:

– calculul de înaltă performanță: 2.226.914.000 de euro

– inteligența artificială: 2.061.956.000 de euro

– securitatea cibernetică și încrederea: 1.649.566.000 de euro

– competențele digitale avansate: 577.347.000 de euro

– implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea: 1.072.217.000 de euro

O rețea de centre europene de inovare digitală va asigura acces la cunoștințe tehnologice specializate pentru întreprinderi – în special pentru IMM-uri – și pentru administrațiile publice.

Aceste centre vor prilejui întâlnirea dintre, pe de o parte, industria, întreprinderile și administrațiile aflate în căutarea unor noi soluții tehnologice și, pe de altă parte, companiile care pot oferi soluții gata de introdus pe piață.

Fiind răspândite pe o suprafață geografică largă în Europa, centrele vor juca un rol esențial în punerea în aplicare a programului.

Programul va fi pus în practică prin programe de lucru multianuale care vor acoperi unul sau mai multe dintre cele cinci domenii de acțiune. Acest lucru va însemna cofinanțare din partea statelor membre și, atunci când va fi necesar, din partea sectorului privat.

Rata cofinanțării va fi stabilită în programele de lucru. Programele de lucru vor stabili, de asemenea, criteriile de eligibilitate pentru acțiunile prevăzute de programul Europa digitală. Granturile din cadrul programului pot acoperi până la 100% din costurile eligibile.