Connect with us

U.E.

După negocieri maraton, țările UE au desemnat-o pe Kristalina Georgieva drept candidat pentru a conduce Fondul Monetar Internaţional

Published

on

© World Bank

Actualul director al Băncii Mondiale și fost vicepreședinte al Comisiei Europene, Kristalina Georgieva a fost desemnată vineri de miniștrii de finanțe din țările UE pentru a-i succeda lui Christine Lagarde în funcția de director al Fondului Monetar Internațional, urmând să devină primul director al FMI din Europa de Est.

Guvernele Uniunii Europene au desemnat-o pe Kristalina Georgieva din Bulgaria drept candidatul UE pentru a conduce Fondul Monetar Internațional, după mai mult de 12 ore de discuții și voturi, pe fondul diviziunilor din blocul format din 28 de națiuni”, scrie Reuters, în condițiile în care vineri țările UE au avut de ales între patru candidați.

Contracandidații lui Georgieva au fost Jeroen Dijsselbloem, fost ministru de Finanțe al Olandei și fost șef al Eurogrupului, Olli Rehn, actual guvernator al Băncii Centrale din Finlanda, și Nadia Calvino, ministrul Economiei din Spania. 

Ultimii doi dintre candidați s-au retras pe parcursul zilei de vineri, astfel că runda finală de negocieri și voturi a fost axată pe alegerea unui candidat pentru șefia FMI dintre Georgieva și Dijsselbloem.

Potrivit Agerpres, candidaţii pentru conducerea FMI trebuiau prezentaţi până pe 6 septembrie, iar procesul de selectare a unui candidat a fost condus de ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire. 

Georgieva a fost felicitată imediat de Jeroen Dijsselbloem și de Nadia Calvino.

 

Kristalina Georgieva a fost favorită recent pentru a ocupa una din pozițiile de top din instituțiile UE, iar anterior a fost vicepreședinte al Comisiei Europene, deținând portofoliul pentru buget. Actualul director al Băncii Mondiale a fost comisar european atât în Comisia Barroso (2009-2014), cât și în Comisia Juncker (2014-2016).

Fondul Monetar Internaţional are nevoie de un nou director după ce Christine Lagarde a fost propusă pentru a-l înlocui pe Mario Draghi în funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene. Numele lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene a apărut ca parte a unei soluții negociate de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel și prin care Ursula von der Leyen a fost propusă în fruntea Comisiei Europene, poziție pentru care aceasta din urmă a fost aleasă la 16 iulie.

În ce privește șefia FMI, Christine Lagarde a demisionat deja din această funcție, decizie care va intra în vigoare cu data de 12 septembrie.

Potrivit procedurii, directorul FMI este ales de cei 24 membri ai Consiliului său executiv. Candidatura lui Georgieva (65 de ani) pentru această funcția reprezintă o modificare a normelor Fondului Monetar Internațional, care impun ca directorul general să aibă mai puţin de 65 de ani.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

UNTRR: România va pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști prin adoptarea Pachetului de Mobilitate în Parlamentul European

Published

on

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România condamnă decizia Parlamentului European prin care a votat Pachetul Mobilitate 1, semnalând că prin aceast demers ”marchează un moment de răscruce pentru Uniunea Europeană, prin abandonarea principiilor de bază ale pieței unice, precum libera circulație a persoanelor și a serviciilor”.

”Viitorul sectorului românesc de transport rutier, principalul contributor la exportul de servicii al României în ultimii ani, este în pericol”, a mai transmis UTRR în comunicatul oficial.

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier.

UNTRR avertizează că pe termen mediu și lung România va  pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști, inclusiv familiile lor și se va confrunta cu o criză fără precedent pe piața muncii: ”Totodată, estimăm că vom pierde 30% din operatorii de transport români care nu vor putea supraviețui crizei coronavirus, iar jumatate din firmele rămase care operează transport rutier internațional vor părăsi România înainte de 18 luni, termenul de intrare în vigoare al tuturor prevederilor Pachetului Mobilitate 1.”

Totodată, Cristian Socol, fost consilier pe probleme economice în Guvernul Dăncilă, menționează că din cauza acestei decizii ”România pierde in jur de 4 miliarde euro venituri in balanta de plăți. Somaj, falimente, minus de venituri la buget. Dupa statistica oficiala privind minusul de 2.5 miliarde euro in Investitiile Straine Directe Nete in primele patru luni din 2020 fata de anul trecut (isd nete de minus 454 milioane euro fata de plus 2.1 miliarde euro anul trecut in aceasta perioada), mai vine si aceasta stire cu efecte catastrofale.”

UNTRR precizează  că deși modificările regulamentelor europene aduse prin Pachetul Mobilitate 1 se vor aplica teoretic în condiții egale tuturor Statelor Membre, în realitate impactul acestora este semnificativ diferit. Operatorii de transport români și estici vor fi cei mai afectați, întrucât propunerile din Pachetul Mobilitate 1 duc la imposibilitatea de a efectua transport rutier internațional în Europa de Vest de către companiile din Europa de Est:

  • Obligația întoarcerii camioanelor acasă (țara de stabilire) la fiecare opt săptămâni, indiferent dacă sunt încărcate sau goale nu va crea nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Franța, însă întoarcerea acasă a unui camion înmatriculat în România, țară periferică UE va duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de afaceri de 10-14%.
  • Întoarcerea obligatorie a șoferilor la fiecare 3 sau 4 săptămâni va avea un impact semnificativ diferit între statele membre de bază și cele periferice, fapt recunoscut și în evaluarea impactului, iar implementarea acesteia imediat după publicarea Pachetului Mobilitate va afecta grav numeroase companii de transport rutier din România.
  • Interzicerea efectuării repausului săptămânal normal în cabina camionului poate pune chiar șoferii români în pericol în circumstanțele actuale (etapa post-pandemie COVID-19 pe termen lung) în care dormitul în cabină le-ar proteja sănătatea.
  • Introducerea unei perioade de restricționare a cabotajului de 4 zile vizează în principal limitarea accesului transportatorilor români și estici pe piețele țărilor din vest
  • Aplicarea Regulamentului Roma 1 în sectorul transporturilor rutiere, alături de legea specială de aplicare a normelor de detașare la transportul rutier, va genera o creștere semnificativă a costurilor de operare pentru transportatorii români și estici, limitând totodată transporturile rutiere internaționale de tip cross-trade

De asemenea, UNTRR solicită Guvernului României să acționeze la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Pachetului Mobilitate 1, în coordonare cu toate Statele Membre afectate, pentru eliminarea prevederilor discriminatorii ale Pachetului Mobilitate 1 din legislația europeană.

Continue Reading

CONSILIUL UE

PPE revine la șefia Eurogrupului la șapte ani după plecarea lui Jean-Claude Juncker: Ministrul de finanțe irlandez Paschal Donohoe a fost ales președinte al Eurogrupului

Published

on

© European Union

Paschal Donohoe, ministrul finanțelor publice și al reformei din Irlanda, a fost ales joi președinte al Eurogrupului, organismul UE care îi reunește pe cei 19 miniștri de finanțe din zona euro, pentru un mandat de doi ani și jumătate.

Donohoe, membru al Partidului Popular European, a obținut susținerea majorității miniștrilor de finanțe din zona euro într-o competiție cu omologii săi Nadia Calvino (Spania) și Pierre Gramegna (Luxemburg). De altfel, socialista Nadia Calvino a fost considerată marea favorită în cursa pentru înlocuirea fostului ministru de finanțe portughez Mario Centeno.

Donohoe va prelua mandatul de la Centeno la 13 iulie, iar prima reuniune a Eurogrupului pe care o va conduce va avea loc la 11 septembrie, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Victoria lui Paschal Donohoe, puternic susținut de Partidul Popular European, reprezintă o consolidare a PPE în arhitectura instituțională a Uniunii Europene, după ce în cadrul negocierilor de anul trecut a obținut doar președinția Comisiei Europene, iar anul acesta a preluat și președinția Comitetului European al Regiunilor.

Pe de altă parte, Paschal Donohoe este primul președinte al Eurogrupului care aparține PPE după Jean-Claude Juncker, cel care a inaugurat această funcție în 2005 și a deținut-o până în 2013. Ulterior, atât Jeroen Dijselboem, cât și Mario Centeno au ocupat această funcție fiind membri ai Partidului Socialiștilor Europeni.

Paschal Donohoe a fost numit ministru finanțelor în Irlanda în anul 2017.

Eurogrupul este un organism informal în care miniștrii statelor membre din zona euro discută probleme de interes comun în ce privește politica monedei unice. Eurogrupul se concentrează pe coordonarea strânsă a politicilor economice. De obicei, se reunește o dată pe lună, în ajunul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare.

În contextul crizei COVID-19, Eurogrupul a avut un rol important în ecuația negocierilor pentru a debloca sprijin financiar necesar statelor membre în scopul de a face față presiunii socio-economice și sanitare asupra sistemelor naționale și europene. Astfel, miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns în luna aprilie la un acord de 540 de miliarde de euro alocați sub forma a trei plase de siguranță: 240 de miliarde de euro disponibile prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate, 200 de miliarde de euro prin intermediul garanțiilor furnizate de Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro din instrumentul SURE al Comisiei Europene pentru sprijinirea lucrătorilor și a companiilor.

De asemenea, Eurogrupului va juca un rol crucial și în arhitectura de consolidare a zonei euro, mai ales că Franța și Germania susțin un instrument bugetar al acestei zone, iar fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble, actual președinte al Bundestagului, a făcut recent un apel la realizarea Uniunii economice și monetare.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vasile Blaga: Prin adoptarea Pachetului de Mobilitate se va practica ”protecționismul într-o piață declarată liberă”

Published

on

©Vasile Blaga/ Facebook

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) subliniază că Parlamentul European a fost divizat între Est și Vest la votul pentru Pachetul de Mobilitate din cadrul sesiunii plenare din această săptămână și critică protecționismul într-o piață declrată ”liberă”.

“Estul a pierdut la vot chiar dacă, de această dată, s-au șters separațiile ideologice și a votat in corpore pentru apărarea drepturilor transportatorilor estici. Toate amendamentele depuse pentru a îndrepta unele prevederi discriminatorii pe care propunerea legislativă le conține au fost respinse. Orice persoană de bun simț înțelege că mii de camioane care circulă chiar și goale în mod obligatoriu o dată la opt săptămâni spre țara unde sunt înregistrate sunt o mare sursă de poluare, un adaos substanțial la trafic și o irosire aberantă de resurse. Unele prevederi par a fi cu dedicație pentru transportatorii din Est, care nu fac altceva decât să își desfășoare activitatea corect și onest pe o piață concurențială liberă. În esență, se practică protecționismul într-o piață declarată liberă”, a transmis deputatul european într-un comunicat de presă, remis Caleaeuropeana.ro.

Reamintim că Parlamentul European a aprobat miercuri, 9 iulie, toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier.

Europarlamentarul liberal speră ca analiza Executivului European să răstoarne întregul proces: ”Mai rămâne speranța ca executivul european să arate adevărul în analiza de impact pe care trebuie să o realizeze până la finalul anului, așa cum a anunțat imediat după votul din Parlament comisarul pentru transporturi, Adina Vălean. Mai sunt 18 luni până la intrarea în vigoare a noilor regulamente deci ar mai fi timp ca ea să fie blocată prin orice mijloace”, a mai adăugat Vasile Blaga.

De asemenea, Vasile Blaga a făcut referire la cele nouă state europene care iau în calcul atacarea la Curtea Europeană de Justiție a Pachetului Mobilitate: ”Sunt sigur că cele nouă state care deja au făcut nenumărate demersuri pentru respingerea Pachetului Mobilitate în forma sa actuală iau în calcul atacarea acestuia la Curtea Europeană de Justiție.”

Citiți și: MAE, după votul Parlamentului European privind Pachetul de Mobilitate: România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending