Premierul spaniol Pedro Sanchez a apreciat miercuri că un război comercial între Uniunea Europeană și China nu este necesar, pledând mai curând pentru identificarea unui compromis privind tarifele, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Liderul spaniol a susținut aceste declarații la un eveniment care a avut loc în parcul industrial Mondragon de la Kunshan, un oraş aflat în apropiere de metropola chineză Shanghai.

”Nu dorim un alt război, în acest caz un război comercial. Cred că trebuie să construim punţi între Uniunea Europeană şi China, şi din Spania noi vom fi constructivi şi vom încerca să găsim un compromis între China şi Comisia Europeană”, a explicat Pedro Sanchez.

Citiți și: Premierul spaniol Pedro Sanchez face apel la dialog și cooperare cu China, în ciuda tensiunilor comerciale cu UE

La sfârșitul lunii august, Comisia Europeană a prezentat părților interesate proiectul de decizie privind instituirea unor taxe compensatorii definitive la importurile de vehicule electrice cu baterie (BEV) din China. 

Citiți și: UE se pregătește să impună taxe compensatorii definitive la vehiculele electrice importate din China

Scopul a fost acela de a le oferi părților interesate posibilitatea de a prezenta observații, așa cum s-a procedat și în etapa provizorie. După ce Comisia analizează toate observațiile transmise de părțile interesate, iar statele membre își dau avizul, decizia finală va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Principalele noutăți în ceea ce privește comunicarea proiectului de constatări definitive – care fac în continuare obiectul unor modificări pe baza observațiilor argumentate ale părților interesate – sunt următoarele:

• o ușoară ajustare a nivelurilor propuse ale taxei, pe baza unor observații argumentate, primite de la părțile interesate, cu privire la măsurile provizorii precum și încheierea unor măsuri de investigare care nu fuseseră încă finalizate în etapa provizorie:
  • BYD: 17,0 %
  • Geely: 19,3 %
  • SAIC: 36,3 %
  • Alte societăți cooperante: 21,3 %
  • Toate celelalte societăți necooperante: 36,3 %;

• decizia de a acorda un nivel individual al taxei societății Tesla în calitate de exportator din China, stabilit la 9 % în această etapă;
• posibilitatea ca mai mulți exportatori chinezi și anumite întreprinderi comune cu producători din UE – care nu exportau încă în cursul perioadei de investigație – să beneficieze de nivelul mai scăzut al taxei prevăzut pentru societățile cooperante afiliate lor și
• decizia de a nu percepe retroactiv taxe compensatorii.

După ce va analiza observațiile transmise de părțile interesate, Comisia va prezenta decizia finală statelor membre, care vor vota în conformitate cu procedura de examinare prevăzută în temeiul normelor privind comitologia (propunerea Comisiei va fi adoptată dacă nu există o majoritate calificată care să voteze împotrivă). Acest vot va avea un efect obligatoriu.

Măsurile definitive trebuie instituite în termen de cel mult 4 luni de la instituirea taxelor provizorii.

Un sondaj prezentat de CNN arată că vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris, este percepută mai favorabil decât fostul președinte Donald Trump după dezbaterea televizată de marți seara, parte a campaniei pentru alegerile prezidențiale din SUA, relatează dpa, preluat de Agerpres.

Milioane de telespectatori din SUA au urmărit pentru prima dată duelul dintre Kamala Harris și Donald Trump, în timpul unei dezbateri de 90 de minute transmisă în direct pe ABC News marți seară. 

Conform datelor citate de dpa, 45% dintre respondenți au o opinie favorabilă despre Harris, comparativ cu doar 39% pentru Trump. În ceea ce privește aprecierile negative, Harris are de asemenea un avantaj: doar 44% opinii nefavorabile față de 51% pentru Trump, care încearcă să revină la Casa Albă.

Pe de altă parte, Trump a fost considerat câștigător în domeniul economic, unde a obținut un scor de 55% în comparație cu 35% pentru Harris.

Citiți și Lupta pentru mintea și inima americanilor. Care au fost temele dominante din dezbaterea Harris-Trump și cât de mult a contat limbajul nonverbal în netezirea drumului spre fotoliul prezidențial

Sondajul a fost realizat de o organizație specializată pentru mai multe mass-media americane, inclusiv CNN, și a inclus alegători înregistrați care au urmărit dezbaterea de la Philadelphia transmisă în direct de ABC.

Dezbaterea nu pare să fi influențat semnificativ intenția de vot a electoratului, potrivit dpa. Aproximativ 82% dintre respondenți au declarat că dezbaterea nu le-a schimbat opțiunile de vot pentru scrutinul prezidențial din noiembrie. 

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, a avut ”o discuție pragmatică” cu Jill Bruby, șefa securității nucleare din SUA și subsecretar de stat în Departamentul pentru Energie al SUA, tema principală abordată fiind tehnologiile emergente.

Ivan i-a evidențiat oficialului american că ”România este în avangarda soluțiilor energetice inovative care vor sigura energia pentru ca țara noastră să devină un hub regional în tehnologii emergente, IT și telecomunicații”.

”Împreună cu partenerii noștri americani, devenim mai puternici și influenți în întreaga regiune. Tehnologiile emergente – inteligența artificială, calculul cuantic – produc și vor continua să genereze beneficii consistente în toate aspectele vieții moderne, însă procesarea cea mai rapidă a datelor necesită resurse considerabile de energie”, a menționat ministrul.

Având acest obiectiv, de a transforma țara noastră în hub regional privind tehnologiile emergente, Guvernul a adoptat la începutul lunii aprilie modificarea unei legislații vechi de peste 20 de ani pentru a le oferi cercetătorilor același statut pe care îl au cei din marile centre de cercetare din statele occidentale.

Având acest obiectiv, de a transforma țara noastră în hub regional privind tehnologiile emergente, Guvernul a adoptat la începutul lunii aprilie modificarea unei legislații vechi de peste 20 de ani pentru a le oferi cercetătorilor același statut pe care îl au cei din marile centre de cercetare din statele occidentale.

Practic, executivul a pus bazele unui cadru prin care, ”atât acei cercetători foarte buni care sunt plecați în afară țării să aibă motivația de a se întoarce în România dar, mai ales, cei care sunt acum pe băncile școlii să știe că pot să aibă predictibilitate, o carieră, un prestigiu aici, acasă”, conform declarațiilor de la acel moment ale ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

România se bucură astăzi de cel mai mare număr de IT-iști raportat la 1000 de locuitori și este pe locul șase în lume.

Iscusința acestora va fi importantă în acțiunile de digitalizare a sectorului energetic stabilite de Comisia Europeană în vederea creșterii eficienței energetice.

De altfel, competitivitatea Uniunii Europene va depinde din ce în ce mai mult de digitalizarea tuturor sectoarelor și de consolidarea punctelor forte în domeniul tehnologiilor avansate, care vor stimula investițiile, crearea de locuri de muncă și bunăstare, arată cel mai recent raport privind competitivitatea UE, elaborat de fostul premierul italian și fost președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, însărcinat de Comisia Europeană pentru conceperea unui astfel de document. 

Așadar, Uniunea Europeană trebuie să-și ancoreze competitivitatea într-o piață unică nefragmentată, care să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele, conform propunerilor revoluționare prezentate de un alt fost premier italian, și anume Enrico Letta, care a sugerat în raportul privind viitorul pieței unice dat publicității la mijlociul lunii aprilie o a cincea libertate, consacrată inovării.

Țările Uniunii Europene au solicitat deja o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în 2025 pentru a utiliza potențialul său maxim în vederea sporirii autonomiei europene.

Astfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și-a stabilit în planul pentru următorii cinci ani ca strategia de securitate economică să devină pilon al politicii externe UE.