Președintele francez Emmanuel Macron l-a desemnat pe fostul negociator-șef pentru Brexit Michel Barnier pentru funcția de viitor prim-ministru al Franței, a anunțat joi Elysée într-o declarație, punând capăt unei căutări de aproape două luni care a paralizat guvernul, informează Politico Europe.
Michel Barnier, un politician francez cu vastă experiență în politica europeană, a activat în Comisia Europeană în mandatele unui număr de patru președinți, fiind pe rând: comisar european pentru politică regională în perioada 1999-2004 în timpul Comisiei Prodi, comisar european pentru piața internă și servicii între 2010 și 2014 în timpul lui Jose Manuel Barrosso, cariera sa culminând cu gestionarea unui dosar dificil pentru Uniunea Europeană, prima desprindere a unui stat, din calitatea de negociator-șef al UE pentru Brexit (octombrie 2016-noiembrie 2019) în timpul Comisiei Juncker, și din calitatea de negociator-șef al UE pentru relațiile post-Brexit în perioada 2019- 1 februarie 2021.
La nivel național, Barnier a deținut mai multe funcții în Guvernul francez, printre acestea evidențiindu-se portofoliul de ministrul al afacerilor externe (2004-2005) sau cel de ministru pentru agricultură și pescuit (2007-2009).
O figură conservatoare din partidul Les Républicains, el este un chip familiar la Bruxelles, dar mai puțin cunoscut acasă.
”Această nominalizare vine după un ciclu de consultări fără precedent și, având în vedere datoria sa constituțională, președintele s-a asigurat că prim-ministrul și guvernul său vor avea condițiile cele mai stabile posibile și vor putea să se unească mai larg”, a declarat Palatul Elysée într-o declarație scrisă.
Barnier va începe acum dificila sarcină de a forma un guvern care să nu fie dărâmat imediat de un legislativ francez profund divizat. Alegerile anticipate din această vară au dus la un parlament cu majoritate parlamentară, în care Noul Front Popular, formațiune de stânga, a obținut cele mai multe locuri, dar nu a reușit să obțină majoritatea absolută. Macron a refuzat să o numească prim-ministru pe candidata alianței, Lucie Castets, funcționar public în vârstă de 37 de ani, argumentând că aceasta nu este în măsură să guverneze cu stabilitate.
Veterana figură conservatoare a fost cel mai recent nume vehiculat în negocierile furtunoase din această săptămână. Fostul premier Bernard Cazeneuve, Thierry Beaudet, înalt funcționar public, și Xavier Bertrand, reprezentant al conservatorilor, au fost menționați pentru scurt timp ca fiind în cursă pentru această funcție.
Presiunea asupra președintelui francez pentru a ieși din impas a crescut, în contextul în care francezii se întorc luni la lucru după tradiționala vacanță de vară și înainte de un termen limită iminent pentru începerea discuțiilor privind bugetul 2025 în parlament, luna viitoare.
Barnier a apărut ca favorit la sfârșitul zilei de miercuri, cu doar câteva ore înainte de nominalizarea sa oficială.
În scurt timp a devenit clar că fostul negociator pentru Brexit a bifat toate căsuțele lui Macron. Ca mare conservator, el are sprijinul Les Républicains, dar, la 73 de ani, nu va rivaliza cu aliații mai tineri cu ambiții prezidențiale, urmând să devină cel mai în vârstă prim-ministru.
Barnier, care a încercat fără succes să devină candidatul conservator la președinție în 2021, este, de asemenea, considerat ca având opinii privind politica internă care sunt mai compatibile cu extrema dreaptă în comparație cu unii dintre colegii săi.
Fostul comisar european a solicitat în trecut un moratoriu asupra imigrației. El a declanșat o furtună mediatică atunci când a declarat că Franța ar trebui să își recapete ”suveranitatea juridică” și să nu fie supusă hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului.
Se așteaptă ca Noul Front Popular de stânga, care a obținut cele mai multe locuri în urma scrutinului din această vară, dar nu a reușit să obțină majoritatea absolută, să fie furios.
Înaintea numirii, coaliția de stânga a declarat într-o declarație scrisă că numirea unui guvern cu sprijinul tacit al extremei drepte ”ar fi o negare totală a alegerilor parlamentare în urma cărora francezii … au respins masiv ascensiunea la putere a Frontului Național”.
Noul Front Popular l-a acuzat în repetate rânduri pe Macron de subminarea democrației și de ignorarea rezultatelor alegerilor pe care el a decis să le convoace.
Dar, în ultimele zile, Macron a părut să aibă în vedere un prim-ministru de dreapta pentru a-și proteja controversata reformă a pensiilor, pe care stânga a promis să o desființeze dacă va ajunge la putere.
Un pas înainte în vânătoarea lui Macron pentru un premier a avut loc marți, când președintele francez a ajuns la un acord cu liderii conservatori cu privire la numirea unui prim-ministru de dreapta.
Parlamentarii Les Républicains, conduși de liderul grupului parlamentar Laurent Wauquiez, au dorit să păstreze o anumită distanță față de Macron, dar s-au mai temperat sub presiunea susținătorilor de a nu preda puterea stângii.
Macron are nevoie și de sprijinul tacit al extremei drepte, în condițiile în care blocurile centrist și conservator nu dispun de o majoritate absolută în Adunarea Națională.
Marți, Le Pen și-a stabilit condițiile pentru a se abține de la votarea unei moțiuni de cenzură: ”respect” pentru deputații Frontului Național; reprezentare proporțională în Adunarea Națională; o poziție fermă față de imigrație și sprijin pentru clasele muncitoare.