Connect with us

U.E.

Eurostat: România cheltuie de 10 ori mai puțini bani pentru sănătate pe cap de locuitor decât state membre UE precum Luxemburg, Suedia sau Danemarca

Published

on

© European Commission

Cheltuielile pentru sănătate în România au fost echivalente cu 4,99% din Produsul Intern Brut în anul 2016, cel mai mic procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în condiţiile în care media la nivelul UE este de 9,9% din PIB, arată datele publicate miercuri de Eurostat. De asemenea, cifrele arată că România alocă cei mai puțini bani pe cap de locuitor pentru cheltuieli cu asistența medicală, adică 432 EUR, comparativ cu 5 600 EUR în Luxemburg. 

La acest indicator, Franța, Germania și Suedia au înregistrat cele mai mari cheltuieli curente de asistență medicală în raport cu PIB în 2016 în rândul statelor membre ale UE, alocând, în ordine, 11,5% din PIB  sănătăţii, respectiv 11,1% şi 11%.

În schimb, în 12 state membre UE, cheltuielile cu sănătatea sunt echivalente cu mai puţin de 7,5% din PIB. Imediat deasupra României se situează Luxemburg, unde doar 5,47% din PIB este alocat sănătăţii, însă Eurostat subliniază că acest lucru se datorează faptului că Produsul Intern Brut în cazul Luxemburgului are un nivel ridicat.

Comparativ, în Bulgaria, cheltuielile cu sănătatea sunt echivalente cu 8,23% din PIB, în Ungaria cu 7,13% din PIB, iar în Polonia cu 6,52% din PIB.

Germania, Franța și Regatul Unit, cele mai ridicate cheltuieli cu asistența medicală din UE

Exprimat în euro, nivelul cheltuielilor curente de asistență medicală în Germania a fost de 352 miliarde EUR în 2016 – cea mai mare valoare dintre statele membre ale UE. Franța a înregistrat cel de-al doilea nivel cel mai ridicat al cheltuielilor curente de asistență medicală (257 miliarde EUR), urmată de Regatul Unit (234 miliarde EUR).

Luxemburg, Suedia și Danemarca, cele mai mari alocări pentru sănătate pe cap de locuitor din UE

În raport cu dimensiunea populației și în termeni euro, cheltuielile curente de asistență medicală, în 2016, au fost cele mai ridicate în rândul statelor membre ale UE precum Luxemburg (5 600 EUR per locuitor), Suedia (5 100 EUR per locuitor) și Danemarca (5 000 EUR per locuitor).

În urma Luxemburgului, Suediei și Danemarcei, un grup de patru state membre – Olanda, Germania, Austria și Irlanda – au înregistrat cheltuieli curente cu asistența medicală cuprinse între 4 200 și 4 300 EUR per locuitor.

 La rândul lor, acestea au fost urmate la o anumită distanță de un alt grup – Franța, Belgia, Finlanda și Regatul Unit – cu cifre cuprinse între 3 600 și 3 800 EUR per locuitor. În acest sens, s-a înregistrat un decalaj relativ mare față de Italia (2 500 EUR per locuitor), Spania (2 200 EUR) și Malta (2 000 EUR).

Bulgaria și România cheltuie cel mai puțin cu sănătatea pe cap de locuitor din UE

Toate celelalte state membre au înregistrat cheltuieli medii sub 1 700 EUR per locuitor în 2016, 7 dintre aceste 14 înregistrând o cheltuială medie pentru asistență medicală sub 1 000 EUR per locuitor. Cele mai mici niveluri de cheltuieli medii pe cap de locuitor au fost în Bulgaria (556 EUR) și România (432 EUR).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Conferința privind Viitorul Europei: Statele membre doresc reprezentarea echilibrată a celor trei instituții principale ale UE și implicarea parlamentelor naționale în organizarea și desfășurarea procesului de reflecție

Published

on

© Council of the European Union

Miniștrii afacerilor europene din statele membre doresc o reprezentare echilibrată a celor trei instituții principale ale UE și implicarea deplină a parlamentelor naționale în organizarea și desfășurarea Conferinței privind Viitorul Europei, se arată într-un comunicat ulterior întrunirii Consiliului Afaceri Generale. 

În cadrul reuniunii de la Bruxelles, miniștrii au făcut schimb de opinii cu privire la propunerea legată de Conferința privind Viitorul Europei, care va începe în 2020 și se va încheia în 2022.

Consiliul European a luat în considerare ideea unei astfel de conferințe în cadrul reuniunii sale din 12 decembrie 2019 și a solicitat președinției croate a Consiliului să lucreze pentru definirea unei poziții privind conținutul, sfera de aplicare, compoziția și funcționarea conferinței și să coopereze, pe această bază, cu Parlamentul European și cu Comisia.

În cadrul discuției, miniștrii au subliniat importanța punerii cetățenilor în centrul conferinței și concentrarea pe probleme care contează cu adevărat pentru ei.

După cum s-a subliniat în concluziile Consiliului European din decembrie, ar trebui să se acorde prioritate implementării Agendei strategice pentru anii 2019-2024 și furnizării de rezultate concrete. Conferința ar trebui să contribuie la dezvoltarea politicilor UE pe termen mediu și lung pentru a aborda mai bine provocările cu care se confruntă Europa. Astfel, bazat pe succesul dialogurilor cetățenești care au avut loc în ultimii doi ani, procesul ar trebui să implice o gamă largă de părți interesate și organizații pentru a se asigura că diversitatea de opinie este bine reprezentată.

„Cetățenii trebuie să fie în centrul discuțiilor despre viitorul Europei – despre modul în care putem aborda provocările actuale și viitoare și tipul de de Europă pe care ne-o dorim. Conferința despre viitorul Europei va oferi o oportunitate valoroasă de a reflecta asupra acestor probleme. Este important să ascultăm opinii diferite într-un mod care să creeze încredere și să asigure de faptul că UE îndeplinește în mod eficient așteptările cetățenilor”, a declarat Andreja Metelko-Zgombić, secretar de stat croat pentru afaceri europene

Miniștrii și-au exprimat, de asemenea, opiniile cu privire la organizarea în detaliu a conferinței. Majoritatea acestora au subliniat necesitatea de a asigura o reprezentare echilibrată a celor trei instituții ale UE și de a implica pe deplin parlamentele naționale. Mai mulți miniștri și-au exprimat preferința pentru o guvernanță relaxată și simplă a procesului conferinței.

Președinția a concluzionat că discuțiile vor continua după ședința Consiliului în vederea definirii poziției Consiliului cu privire la eveniment și la colaborarea cu celelalte instituții ale UE.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cum se modifică configurația politică a Parlamentului European după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană: Popularii europeni vor fi principalii câștigători de pe urma Brexitului, în vreme ce Verzii, socialiștii și liberalii vor fi afectați

Published

on

Plecarea europarlamentarilor britanici ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie va determina o schimbare a configurației Parlamentului European, care a deveni mai suplu, numărul membrilor săi scăzând cu 73 de locuri, informează AFP, citat de Agerpres.

În vreme ce dreapta va avea de câștigat, liberalii, Verzii și socialiștii vor fi afectați Brexit, fiind nevoiți să își îndrepte privirile către eurodeputații neafiliați.

Astfel, după retragerea Regatului Unit din UE, Parlamentul European se va restrânge de la 751 la 705, lăsând loc pentru posibile noi state membre.

Doar 27 din cele 73 de locuri vacantate în urma Brexitului vor fi redistribuite, restul de 46 fiind rezervate pentru noile state membre care vor adera la Uniunea Europeană.

Cel mai mare câștigător al acestui ”divorț” , ce are loc după aproape jumătate de secol, este Grupul Partidului Popular European (PPE).

Conservatorii britanici s-au desprins de PPE în urmă cu zece ani, în mai 2009, pentru a înființa un grup separat, și anume Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), alături de formațiunea cehă ODS și Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia.

Prin urmare, dreapta pro-europeană nu va pierde niciun loc. Din contră, aceasta va recupera cinci locuri în urma redistribuirii, ajungând la 187 de mandate, reconfirmându-și astfel poziția de formațiune indispensabilă pentru formarea unei majorități.

Cei mai mulți membri ai Legislativului european în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană aparțin Partidului Brexit, al lui Nigel Farage, 27 la număr (23 neafiliați și patru membri ai Grupului ECR).

În acest context, cei 26 de europarlamentari britanici care nu făceau parte din niciun grup vor părăsi Parlamentul European, lucru ce va duce la scăderea numărului eurodeputaților neafiliați la jumătate, de la 52.

© www.europarl.europa.eu

Socialiștii, a doua familie politică din Legislativul european, cu 154 de membri, pierde zece europarlamentari, dar câștigă alți patru, ajungând la 148 de membri.

© www.europarl.europa.eu

Grupul politic Renew Europe, a treia forță politică, cu 107 membri în prezent, pierde 17 eurodeputați liberal-democrați britanici, dar câștigă alte șase mandate, astfel că, după Brexit, rezultatul va fi de 97 de eurodeputați.

© www.europarl.europa.eu

Grupul Verzilor pierde pe toate fronturile. În prezent, a patra forță politică în Parlament, cu 74 de membri, vor pierde după Brexit 7 eurodeputați, ajungând la 67 de europarlamentari.

© www.europarl.europa.eu

Astfel, grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație, îi va lua locul în clasament, care va avea după Brexit 76 de membri, de la 73, cu trei mai mulți față de numărul pe care îl deține în prezent.

Grupul ECR va fi al şaselea din Parlamentul European, cu 58 de membri, după plecarea a 8 eurodeputați britanici, iar Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, cu 40 de membri, se va plasa pe a şaptea poziţie în Parlamentul European, după ce britanica Martina Anderson va părăsi postul de eurodeputat.

© www.europarl.europa.eu

© www.europarl.europa.eu

Cei 27 de noi europarlamentari după Brexit sunt cinci francezi, cinci spanioli, trei italieni, trei olandezi, doi irlandezi şi câte un polonez, român, suedez, austriac, croat, danez, finlandez, estonian şi slovac.

Victor Negrescu, președintele PES activists România, va deveni al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Săptămânile care urmează plecării britanicilor ar putea fi marcate de alte evenimente.

La 3 februarie, PPE trebuie să decidă dacă exclude sau nu din rândurile sale partidul Fidesz, al premierului ungar Viktor Orban, pentru a sancţiona astfel încălcările statului de drept. Fidesz are în prezent 14 eurodeputaţi.

Premierul Viktor Orban a declarat la 17 ianuarie că partidul Fidesz a fost la ”un pas” să părăsească PPE, justificând că majoritatea acestei familii politice ”ne-a trădat”.

Acesta a avertizat că “va trebui să lansăm o mişcare europeană creştin-democrată”, dacă PPE nu va sprijini Ungaria.

Pentru crearea unui grup europarlamentar este nevoie de minimum 25 de aleşi, reprezentând cel puţin un sfert dintre statele membre.

Continue Reading

U.E.

Epidemia de coronavirus: Uniunea Europeană a activat mecanismul de alertă rapidă

Published

on

Uniunea Europeană a activat marți sistemul intern de alertă rapidă, pentru a distribui informațiile despre răspândirea coronavirusului apărut în China, după ce s-au semnalat îmbolnăviri în Franța și Germania, anunță DPA, citat de Agerpres.

Purtătoarea de cuvânt al Comisiei Europene a anunțat că discuții pe această temă urmează să aibă loc miercuri între comisarii europeni. Aceasta a precizat că Centrul Uniunii Europene de coordonare a reacției la situații de urgență dialoghează cu statele membre.

În China, epidemia de coronavirus a făcut peste o sută de morți iar autoritățile au confirmat aproape două mii de noi infecții. Oficial, numărul total al celor infectați se ridică acum la 4.500.

Între timp, țările vecine Mongolia, Coreea de Nord și Kirghistan-ul și-au închis granițele cu China în timp ce Hong Kong și Malaysia au anunțat că nu mai permit intrarea în țară a persoanelor care vin din provincia Hubei, considerată epicentrul epidemiei.

Germania a anunțat luni primul caz de coronavirus, potrivit Politico Europe. 

Autoritățile bavareze au precizat că un bărbat de 33 de ani a fost infectat de o colegă chineză din Shanghai, când cei doi au participat la un workshop organizat săptămâna trecută de compania unde lucrează.

Femeia a fost vizitată de părinții săi care trăiesc în regiunea Wuhan înainte de a participa la workshop. Aceasta a începtul să se simtă rău pe 23 ianuarie, iar testele pentru coronavirus au ieșit pozitive.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending