România trebuie să acționeze cum consideră că este în interesul său, fiind util ca președintele Nicușor Dan să se întâlnească cu președintele american Donald Trump, a afirmat luni senatoarea democrată Jeanne Shaheen, aflată într-o vizită în România, în cadrul unei discuții cu jurnaliști români.

Membră a Comisiilor pentru servicii armate și relații externe din cadrul Senatului Statelor Unite, Shaheen a condus luni o vizită în România a unei delegații a Senatului american, având întrevederi cu președintele Nicușor Dan, cu ministrul de externe Oana Țoiu și cu ministrul apărării naționale Radu Miruță.

Întrebată de CaleaEuropeană.ro dacă a discutat cu oficialii români despre decizia României de a participa, în calitate de observator, la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace, care va avea loc joi la Washington, Shaheen a subliniat că Bucureștiul trebuie să acționeze în direcția propriului său interes.

Ea a precizat că nu a abordat acest subiect în cadrul întrevederii cu președintele Nicușor Dan, însă a dialogat pe această temă cu ministrul apărării naționale.

“Președintele și cu mine nu am discutat despre vizita sa la Washington. Ministrul Apărării m-a întrebat despre acest subiect, iar eu i-am spus că, în opinia mea, România ar trebui să facă ceea ce președintele și oficialii români consideră că este în interesul României și cred că este util ca președintele să se întâlnească cu președintele Trump, astfel încât să poată discuta, în orice format, chestiuni de interes reciproc. Așadar, cred că acest lucru este important“, a declarat Jeanne Shaheen.

Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că România acceptă invitația președintelui american Trump și va participa la prima reuniune a Consiliului Păcii, în calitate de observator.

“Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza”, a scris el, pe Facebook.

Șeful statului a punctat că decizia de a fi prezent la aceste discuții are la bază susținerea procesului diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în luna noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, inițiată de Statele Unite ale Americii.

“România a susținut permanent necesitatea identificării unei soluții care să ducă la încheierea conflictului și a acordat sprijin populației civile din Fâșia Gaza, în special prin operațiuni de evacuare medicalǎ de urgențǎ”, a adăugat Nicușor Dan.

La prima reuniune a Consiliului pentru Pace și-au anunțat prezența ca observatori și Italia, Comisia Europeană și Cipru, în calitate de președinție semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Carta fondatoare a Consiliului pentru Pace în Gaza înființat la propunerea președintelui american Donald Trump a fost semnată, pe 22 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, cu Bulgaria și Ungaria fiind singurele țări din Uniunea Europeană care au semnat documentul.

Mai multe țări ale UE au declinat oferta lui Trump, în vreme ce Polonia și România au afirmat că au demarat analize interne privind implicațiile acestei decizii asupra obligațiilor internaționale ale celor două țări, respectiv Carta ONU, Tratatul Uniunii Europene și decizii ale UE în materie de politică externă și de securitate comună.

Raportul Comitetului Juridic din Congresul Statelor Unite care acuză Comisia Europeană că interferează cu alegerile din statele membre, inclusiv România, este un document “ideologic, partizan, căruia nu îi acordă nimeni nicio atenție”, a afirmat luni senatoarea democrată Jeanne Shaheen, aflată într-o vizită în România, în cadrul unei discuții cu jurnaliști români.

Membră a Comisiilor pentru servicii armate și relații externe din cadrul Senatului Statelor Unite, Shaheen a condus luni o vizită în România a unei delegații a Senatului american, având întrevederi cu președintele Nicușor Dan, cu ministrul de externe Oana Țoiu și cu ministrul apărării naționale Radu Miruță.

Ea a fost întrebată despre raportul preliminar din Comisia juridică a Camerei Reprezentanților, dominată de republicani, care la începutul lunii februarie punea sub semnul întrebării decizia anulării alegerilor din România și acuza Comisia Europeană de interferență în scrutinul din țara noastră.

“Este un document ideologic, partizan, căruia nu îi acordă nimeni nicio atenție – nici în cadrul establishment-ului de apărare, nici în Statele Unite, nici în rândul publicului. Considerăm că este eronat, că nu se bazează pe fapte și nu îi acordăm nicio atenție”, a declarat Shaheen.

Senatoarea democrată a îndemnat România și poporul român să ignore acest document care nu va produce niciun rezultat.

“Poporul român ar trebui să îl ignore, pentru că nu va duce nicăieri. Vă pot garanta acest lucru. După cum știți, avem un Congres cu două camere și două partide reprezentate. Partidul majoritar din Cameră a decis să adopte o abordare extrem de partizană în privința mai multor chestiuni, iar aceasta este una dintre ele”, a mai spus Jeane Shaheen.

Citiți și

Raport SUA: Comisia Europeană interferează în alegerile din statele UE; Alegerile anulate din România, cazul cu cele mai agresive măsuri de cenzură

Anularea alegerilor, “un act juridic intern de protecție a ordinii constituționale în fața unei amenințări asimetrice”, afirmă Nicușor Dan după raportul SUA: Ingerințele Rusiei, evidențiate în rapoarte NATO și UE

Raportul cu pricina este intitulat “Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: campania desfășurată de Europa de-a lungul unui deceniu pentru a cenzura internetul global și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare a americanilor în Statele Unite”.  Cele mai agresive măsuri de cenzură ar fi fost adoptate, potrivit raportului, în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024, când Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur de scrutin, câștigat de candidatul independent Călin Georgescu, descris ca populist și puțin cunoscut. Decizia instanței constituționale a fost luată după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-ar fi sprijinit în secret pe Georgescu printr-o campanie coordonată desfășurată pe platforma TikTok.

Într-o reacție de la vârful statului român, președintele Nicușor Dan a precizat că România nu este subiectul acestui raport, iar referirile din document la adresa țării noastre sunt strict contextuale, într-o dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare.

ICI București, în calitate de membru BSC AI Factory, anunță deschiderea apelului Incubation Space Program, dedicat startup-urilor aflate la început de drum care dezvoltă sau utilizează soluții bazate pe Inteligență Artificială (AI).

Potrivit institutului, programul oferă:

• spațiu de incubare în hub-ul BSC AI Factory din București
• acces la expertiză tehnică și mentorat în domeniul AI
• participare la sesiuni dedicate, workshop-uri și activități în cadrul ecosistemului BSC AI Factory

Pentru a fi luați în considerare pentru Programul de incubare, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele cerințe obligatorii, care trebuie să poată fi verificate la momentul depunerii cererii:

1. Statut juridic Compania trebuie să fie înregistrată legal și să aibă propriul număr de identificare fiscală în Uniunea Europeană.
2. Vechimea companiei Între 0 și 10 ani de la constituirea legală, cu excepția cazurilor justificate (de exemplu, reorientare, nouă linie de produse AI, reducere recentă a activității).
3. Tehnologia AI Trebuie să demonstreze utilizarea intensivă, dezvoltarea sau investiția în tehnologii AI (de exemplu, modele antrenate, seturi de date adnotate, algoritmi validați). Proiectele trebuie să se afle la un nivel de pregătire mediu și ridicat, determinat în User Journey din One-Stop Shop. (https://www.bsc-aifactory.eu/one-stop-shop/)
4. Dimensiunea companiei Compania trebuie să aibă mai puțin de 20 de angajați.
5. Prioritatea sectorului Compania trebuie să aparțină unuia dintre sectoarele prioritare ale AI Factory: sănătate, agricultură și climă, finanțe și juridic, elaborarea politicilor și administrația publică, comunicare și mass-media, energie.
6. Disponibilitate fizică Cel puțin un angajat trebuie să fie disponibil pentru a fi prezent fizic la birou, de cel puțin trei ori pe săptămână.

Termen limită aplicare este 12 martie 2026 iar perioada de derulare a programului este 1 aprilie – 30 septembrie 2026.