Comisia Europeană interferează în mod regulat în alegerile naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, susține Comisia juridică a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, dominată de republicani, într-un raport preliminar publicat marți pe site-ul său oficial.
Potrivit documentului care se întinde pe 160 de pagini, de la intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA), în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra marilor platforme online pentru a cenzura conținut politic înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Țările de Jos, Franța, Republica Moldova, România și Irlanda, precum și înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2024.
Acest raport critic evidențiază relațiile tensionate dintre Statele Unite conduse de administrația Trump și Uniunea Europeană, inclusiv prin prisma criticilor formulate în strategia de securitate națională a SUA și a nemulțumirilor exprimate de Washington cu privire la investigațiile și amenzile pe care Comisia Europeană le aplică giganților tehnologici americani pentru nerespectarea Actului unic privind serviciile digitale și pe care SUA le consideră o formă de cenzură. Tonul a fost dat în urmă cu un an, pe scena Conferinței de Securitate de la München, de vicepreședintele american J.D. Vance, care a lansat critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
Raportul este intitulat “Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: campania desfășurată de Europa de-a lungul unui deceniu pentru a cenzura internetul global și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare a americanilor în Statele Unite”. Documentul se bazează inclusiv pe documente nepublice prezentate comisiei americane, care ar arăta că aceste presiuni au fost aplicate în mod repetat pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste din statele membre ale Uniunii Europene.
Cele mai agresive măsuri de cenzură ar fi fost adoptate, potrivit raportului, în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024, când Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur de scrutin, câștigat de candidatul independent Călin Georgescu, descris ca populist și puțin cunoscut. Decizia instanței constituționale a fost luată după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-ar fi sprijinit în secret pe Georgescu printr-o campanie coordonată desfășurată pe platforma TikTok.
“Comisia Europeană a adoptat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale desfășurate în luna precedentă, câștigat de candidatul independent populist, puțin cunoscut, Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-ar fi sprijinit în secret pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok. Documente interne ale TikTok, puse la dispoziția comisiei, par să submineze această narațiune. În documentele transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzația neprobata de interferență rusă pentru a investiga practicile de moderare a conținutului ale TikTok, compania a precizat că „nu a găsit și nici nu i-au fost prezentate dovezi privind existența unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate campaniei domnului Georgescu” — acuzația-cheie formulată de autoritățile de informații. Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, relatări din presă care citau dovezi provenite de la autoritatea fiscală din România au arătat că presupusa campanie de interferență rusă fusese, în realitate, finanțată de un alt partid politic românesc. Cu toate acestea, rezultatele alegerilor nu au fost niciodată repuse în vigoare, iar în mai 2025, candidatul preferat de establishment a câștigat președinția României în urma alegerilor reluate“, se arată în documentul în care România este menționată de 113 ori.
Raportul mai arată că documente interne ale TikTok, puse la dispoziția Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților, par să contrazică această versiune a evenimentelor. Potrivit documentelor citate, TikTok a informat Comisia Europeană că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi” care să susțină afirmația-cheie a autorităților române privind o interferență rusă în alegeri.
“Documente interne ale TikTok și comunicări purtate cu Comisia Europeană și cu autoritățile române subminează în continuare narațiunea privind o interferență rusă. Echipele interne de informații ale TikTok au evaluat în mod constant că Rusia nu a desfășurat o operațiune coordonată de influență pentru a sprijini campania lui Georgescu și au transmis în repetate rânduri această evaluare Comisiei Europene și autorităților române“, mai arată sursa citată.
În decembrie 2024, Comisia Europeană a inițiat proceduri oficiale împotriva TikTok pentru o presupusă încălcare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în legătură cu obligația TikTok de a evalua și a atenua în mod corespunzător riscurile sistemice legate de integritatea alegerilor, în special în contextul recentelor alegeri prezidențiale din România din 24 noiembrie. Deși TikTok nu a recunoscut că a permis propagarea dezinformării în cadrul alegerilor din România, Comisia Europeană a securizat în decembrie 2025 angajamentul TikTok de a furniza registre de publicitate care să asigure transparența deplină în ceea ce privește anunțurile publicitare din serviciile sale, astfel cum se prevede în Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), cu mențiunea că investigația legată de alegerile din România continuă.
Conform concluziilor raportului din Comisia juridică a Camerei Reprezentanților, Comisia Europeană ar încerca să influențeze statele membre prin controlul discursului politic în perioadele electorale. Un element central invocat este publicarea, în 2024, a unui ghid electoral în cadrul DSA, care impune platformelor online adoptarea unor măsuri suplimentare de cenzură înaintea unor alegeri europene considerate importante. Deși aceste orientări electorale au fost prezentate public drept bune practici voluntare, raportul susține că, în discuțiile purtate cu ușile închise, Comisia Europeană ar fi transmis clar că respectarea acestora era obligatorie.
Comisia juridică a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite investighează modul și amploarea în care legile, reglementările și hotărârile judecătorești străine obligă, constrâng sau influențează companiile să limiteze libertatea de exprimare în Statele Unite. În acest context, comisia a emis citații către zece companii din domeniul tehnologiei, solicitându-le să furnizeze corespondența și comunicările avute cu guverne străine, inclusiv cu Comisia Europeană și cu statele membre ale Uniunii Europene, în legătură cu politicile de moderare a conținutului.
Documentul, un nou atac al Statelor Unite la adresa UE
Raportul american relevă o prelungire a criticilor dure pe care Statele Unite le atribuie Uniunii Europene în ultimul an.
Noua strategia de securitate națională a Statelor Unite, dată publicității la finele anului trecut, marchează una dintre cele mai radicale repoziționări ale Washingtonului față de aliații săi tradiționali. Administrația Trump descrie Europa ca fiind sub riscul unei „dispariții civilizaționale”, și acuză Uniunea Europeană, migrația și guvernele de pe continent pentru un declin cultural, politic și demografic considerat iminent și care va face continentul de nerecunoscut în următorii 20 de ani.
Potrivit strategiei, politica generală pentru Europa a Statelor Unite ar trebui să prioritizeze sprijinirea Europei pentru a se putea baza pe propriile forțe și pentru a funcționa ca un grup de națiuni suverane aliniate, inclusiv prin asumarea responsabilității principale pentru propria apărare, fără a fi dominată de vreo putere adversă. Strategia de securitate americană are ca obiectiv “cultivarea rezistenței față de traiectoria actuală a Europei în interiorul statelor europene”.
Nemulțumirea Washingtonului a fost amplificată suplimentar de decizia Comisiei Europene de a amenda platforma X cu 120 de milioane de euro, acțiune care a provocat reacții dure partea oficialilor americani, care au acuzat UE că subminează securitatea SUA. Un alt punct culminant al acestei dispute a fost acțiunea administrației Trump de a interzice accesul în SUA pentru cinci europeni, inclusiv fostul comisar european pentru piață internă Thierry Breton, acuzați de presiuni pentru cenzurarea opiniilor americane online. Breton este considerat arhitectul legislației UE privind serviciile digitale și după plecarea din funcție s-a remarcat printr-o poziție dură față de ceea ce consideră imixtiuni americane în suveranitatea europeană. El a arătat spre precedentul creat în România pentru a evoca o posibilă anulare a rezultatelor alegerilor din Germania din 2025, în cazul în care acestea nu s-ar fi desfășurat corect.
Context. Ce s-a întâmplat în România?
În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost viciat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.
Reacții internaționale de sprijin pentru România în fața ingerințelor Rusiei
Ulterior, președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier belgian Alexander De Croo au arătat cu degetul spre Rusia, o poziție de condamnare a ingerințelor la adresa democrației venind și din partea președintelui german Frank-Walter Steinmeier. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine. Și NATO a transmis prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”. Poziția NATO a venit în ajunul Conferinței de Securitate de la München, al cărei raport anual menționează “atacurile hibride agresive” ale Rusiei în Europa și “interferențe electorale în România”.
Poziția exprimată de SUA în 2024, sub administrația Biden
Poziția SUA cu privire la ingerințele externe în alegerile din România a fost exprimată anul trecut pe multiple paliere, în timpul administrației Biden. Delegația Congresului SUA la NATO, s-a arătat “profund îngrijorată de dovezile convingătoare” privind influența Rusiei în alegerile din România, precizând că “suntem alături de România în preocuparea sa de a organiza alegeri prezidențiale libere și corecte”. Și Comisia din SUA pentru securitate și cooperare în Europa a condamnat ferm “interferenţa malignă a Rusiei în alegerile din România”.
“Orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“, a transmis, la momentul respectiv, și Departamentul de Stat.
Administrația Trump: de la critici la dialog politic la nivel înalt
Însă, noua administrație condusă de Donald Trump a avut o poziție mai degrabă critică, iar purtătorul de mesaj a fost vicepreședintele J.D. Vance.
Prima dată, J.D. Vance a lansat, pe 14 februarie, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
“Amenințarea care mă îngrijorează cel mai mult nu despre dinspre Rusia, China sau alt actor extern, ci ceea ce se întâmplă în interiorul Europei. (….) Situația a devenit atât de gravă încât, în decembrie, România a anulat dintr-o lovitură rezultatul alegerilor prezidențiale pe baza suspiciunilor șubrede ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali. Acum, din câte am înțeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a infectat alegerile din România”, a declarat Vance într-un discurs susținut în cadrul Conferinței, pe care l-a întrebuințat pentru a critica ceea ce el a numit “regresul” libertății de exprimare în Europa.
Organizarea noilor alegeri prezidențiale și victoria lui Nicușor Dan în mai 2025 au fost salutate apoi de Statele Unite, respectiv de secretarul de stat Marco Rubio. Mai mult, președintele Donald Trump și noul său omolog român au avut la finalul în mai 2025 și prima lor convorbire telefonică, la o zi după instalarea lui Nicușor Dan în funcția de șef al statului român, context în care Nicușor Dan a afirmat că Statele Unite sunt cel mai apropiat aliat și partener strategic vital al României.
În prezent, Washingtonul și Bucureștiul lucrează la pregătirea unei vizite a președintelui Nicușor Dan la Casa Albă, iar o delegație condusă de ministrul de externe participă în capitala SUA la o reuniune convocată de șeful diplomației americane privind cooperarea în domeniul materiilor prime critice.
Președintele Nicușor Dan a promis un raport public. Un document a fost prezentat anul trecut liderilor europeni
În același timp, președintele Nicușor Dan a recunoscut, chiar în primul său discurs ca șef al statului cu ocazia Zilei Naționale, că lipsa unui raport complet privind ingerințele care au condus la anularea alegerilor din 2024 rămâne o vulnerabilitate majoră, deși există dovezi privind interferențe ilegale și acțiuni hibride.
Președintele le-a prezentat și liderilor europeni reuniți anul trecut la summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga un raport despre anularea alegerilor din România. Raportul este intitulat “Analiză privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă împotriva României“.
El a explicat că raportul detaliază un mecanism dovedit de Parchetul General, prin care firme din Rusia finanțau site-uri aparent inofensive pentru a canaliza publicul către surse de propagandă. Totodată, președintele a apreciat că cercetarea prezentată de procurorul general reprezintă o dovadă “consistentă” a dezinformărilor Rusiei și a influențării alegerilor prezidențiale. În aceeași zi cu raportul prezentat de procurorul general al României, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată.
Comportamentul Rusiei
La câteva ore după ce președintele Nicușor Dan a prezentat acel raport, președintele rus Vladimir Putin s-a referit public pentru prima dată la contextul alegerilor prezidențiale anulate din România, precizând că „unele țări încearcă să-și interzică adversarii politici, care deja câștigă mai multă legitimitate și încrederea alegătorilor” și că „transformarea fără sfârșit a procedurilor electorale democratice într-o farsă și manipularea voinței poporului, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în România, nu va funcționa”.
Nu a fost prima dată când Rusia transmis un mesaj, fie și voalat, de susținere pentru Georgescu. În luna martie 2025, Serviciul de Informații Externe al Rusiei a acuzat UE că duce un război împotriva lui Călin Georgescu și a liderilor europeni care îl susțin pe președintele american Donald Trump.
