Președintele Nicușor Dan, a declarat joi, la finalul summitului Comunității Politice Europene de la Copenhaga, că a prezentat liderilor europeni un document privind ingerințele Rusiei care au condus la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, evocând viitoare măsuri precum un „scut democratic” pe care Comisia Europeană urmează să îl propună și excluzând ca un asemenea eveniment să se mai producă în țara noastră.
„Am venit cu documentul. Și foarte mulți dintre oamenii cu care am discutat mi-au cerut o copie și mi-au zis că o să-l citească pe avionul de întoarcere. Am și pentru dumneavoastră, dacă vreți, în limba română, același document. Deci a existat interes”, a spus șeful statului, într-o conferință de presă. Documentul a fost distribuit ulterior către mass-media și este disponibil aici.
Discuția în care președintele a prezentat principalele concluzii din raportul Procurorului General privind alegerile de anul trecut, cu accent pe modul în care rețelele sociale au fost folosite de Federația Rusă pentru a dezinforma și a influența opinia publică din România, a avut loc în cadrul unui panel dedicat securității și rezilienței, prezidat de președintele Franței și de prim-ministrul Albaniei. Nicușor Dan dezvăluise marți că le va prezenta liderilor europeni dovada ingerințelor Rusiei în alegerile prezidențiale anulate din 2024.
El a explicat că raportul detaliază un mecanism dovedit de Parchet, prin care firme din Rusia finanțau site-uri aparent inofensive pentru a canaliza publicul către surse de propagandă.
„Noutatea acestui document este că descrie un mecanism care, foarte pe scurt, înseamnă site-uri pe diferite teme care sunt aparent benigne, cum ar fi spiritualitatea, site-uri pentru care Parchetul a dovedit că publicitatea a fost făcută de niște firme din Rusia, care trimit la niște așa-zise site-uri de știri, care trimit la clone ale unor site-uri care sunt respectabile. Deci acest mecanism este descris”, a spus președintele, în conferința de presă.
În privința răspunsului european, Dan a subliniat că există deja planuri la nivelul UE.
„În ceea ce privește ce face Uniunea Europeană, Comisia și-a propus ca, până la sfârșitul acestui an, să propună, cel puțin în dezbatere, un așa-numit scut democratic și probabil că în săptămânile următoare vom discuta despre ce înseamnă asta”, a detaliat președintele.
Șeful statului a precizat însă că România rămâne vulnerabilă, în pofida unor acțiuni punctuale împotriva dezinformării. „În acest moment, există o cooperare a instituțiilor care, în cazuri de vădită dezinformare, pur și simplu dau conținutul jos, dar mai avem de lucru la cum să combatem asta”, a adăugat el.
Întrebat ce ar trebui să învețe România din exemplul Republicii Moldova, care a gestionat mai eficient ingerințele externe, Nicușor Dan a admis diferența de pregătire, explicând-o prin faptul că la Chișinău exista o așteptare legată de tentative de destabilizare
„Moldova a fost mult mai bine pregătită pentru că s-a așteptat să vină ceea ce a venit, spre deosebire de România care, inclusiv în 2024, a ajutat Republica Moldova, dar nu și-a închipuit că un atac de magnitudinea celui care a avut loc în România va avea loc, asta este principala diferență”, a precizat șeful statului
El a insistat că lecția a fost învățată. „Acum, evident, dacă vom avea alegeri, un fenomen cum a fost cel din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla. Dar, în general, pe zona de comunicare publică, rețele sociale, mai avem lucruri de făcut”, a conchis președintele.
Procurorul general, Alex Florența, a explicat recent, într-o conferință de presă, modul în care s-au derulat atacurile hibride asupra României, arătând că țara noastră a fost ținta „predilectă” a unor campanii ample în contextul alegerilor din 2024. Acesta a precizat că „actorii ostili” au urmărit „modelarea continuă a opiniei publice”, iar printre beneficiarii acestor acțiuni s-ar fi numărat și fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu. Drept reacție, președintele Nicușor Dan a apreciat că cercetarea prezentată de procurorul general reprezintă o dovadă “consistentă” a dezinformărilor Rusiei și a influențării alegerilor prezidențiale.
În anul 2024, au fost lansate peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, așa cum au relevat rapoartele serviciilor de informații desecretizate de Consiliul Suprem de Apărării a Țării, documente care au stat la baza anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut.
În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost viciat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.
Ulterior, președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura.
