Bruxelles-ul duce un război împotriva acelor lideri europeni care îl susțin în mod deschis pe președintele american Donald Trump, a declarat Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) într-un comunicat citat de agenția de presă rusă TASS, SVR considerând că Uniunea Europeană se află în mod evident în spatele deciziei de a aduce acuzații împotriva candidatului la președinția României, Călin Georgescu.
“Conform datelor disponibile, birocrația europeană a declarat război “liderilor nesistemici” care îl susțin deschis pe președintele american Donald Trump și refuză să urmeze instrucțiunile elitelor liberale conducătoare ale UE”, a declarat biroul de presă al SVR, instituție condusă de Serghei Narîșkin.
Potrivit SVR, „Bruxelles-ul este extrem de îngrijorat că noul lider american ar putea slăbi suprastructura globalistă europeană și se bazează în această acțiune pe lideri conservatori cu orientare națională, precum premierul ungar Viktor Orban, premierul slovac Robert Fico și candidatul la președinția României Călin Georgescu”.
“Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a jucat un rol-cheie în recunoașterea ca nevalabile a rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România, a cerut autorităților actuale de la București să îi interzică lui Georgescu să participe la turul al doilea din luna mai. Ea a avertizat că dacă acest reprezentant al „forțelor nesistemice” își continuă campania electorală, Uniunea Europeană va restricționa accesul României la fondurile sale”, se arată în comunicat.
“Elita totalitar-liberală europeană se teme în mod clar de o “cotitură conservatoare” în Europa sub influența lui Trump”, a subliniat SVR, adăugând că “Bruxelles-ul nu economisește resurse în încercările sale de a implementa un astfel de scenariu”.
“După un atac asupra lui Georgescu, este foarte probabil că mainstream-ul liberal european va face noi încercări de a înăbuși disidența în UE. Principala lor țintă va fi Ungaria, ca ‘bastion al conservatorismului european’, iar un bun pretext vor fi viitoarele alegeri parlamentare din această țară de anul viitor”, a conchis SVR.
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale în 2024, a fost pus oficial sub acuzare de Parchetul General, săptămâna trecută, pentru săvârșirea a șase infracțiuni, printre care acțiuni împotriva ordinii constituționale; inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob; promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid.
În aceeași zi cu comunicatul difuzat de SVR, Călin Georgescu a declarat într-o serie de interviuri că susține organizarea unui referendum privind ieșirea României din Alianța Nord-Atlantică și din Uniunea Europeană, precizând totodată că România nu are nevoie de fondurile europene pentru a se dezvolta.
În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost viciat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.
Europenii au condamnat manipularea la scară largă specifică Rusiei în alegerile din România
Ulterior, președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier belgian Alexander De Croo au arătat cu degetul spre Rusia, o poziție de condamnare a ingerințelor la adresa democrației venind și din partea președintelui german Frank-Walter Steinmeier. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.
Și NATO a transmis la mijlocul lunii februarie prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”.
Poziția exprimată de SUA anul trecut vs. poziția exprimată de noul vicepreședinte al SUA
Poziția SUA cu privire la ingerințele externe în alegerile din România a fost exprimată anul trecut pe multiple paliere, în timpul administrației Biden. Delegația Congresului SUA la NATO, s-a arătat “profund îngrijorată de dovezile convingătoare” privind influența Rusiei în alegerile din România, precizând că “suntem alături de România în preocuparea sa de a organiza alegeri prezidențiale libere și corecte”. Și Comisia din SUA pentru securitate și cooperare în Europa a condamnat ferm “interferenţa malignă a Rusiei în alegerile din România”.
“Orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“, a transmis, la momentul respectiv, și Departamentul de Stat.
Însă, noul vicepreședinte american J.D. Vance a lansat vineri, 14 februarie, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
El a criticat anularea alegerilor prezidențiale din România și într-un discurs susținut la conferința conservatoare CPAC de la Washington, precizând că nu poți avea valori democratice comune cu Statele Unite dacă “anulezi alegerile pentru că nu-ți place rezultatul”.
Președintele Franței continuă să vorbească răspicat despre ingerințele Rusiei în România: Pe J.D. Vance l-a șocat decizia de anulare a alegerilor, pe mine nu. Mă șochează că Rusia a influențat masiv sinceritatea alegerilor în România
Liderul european care a continuat să vorbească răspicat despre ingerințele Rusiei în alegerile din România a fost președintele francez Emmanuel Macron, exprimându-se de patru ori pe această temă.
Prima dată când s-a exprimat pe această temă, în luna decembrie 2024, la Varșovia, Emmanuel Macron a pledat pentru măsuri în Europa împotriva atacurilor informaționale ale Rusiei care “au determinat Curtea Constituțională din România să suspende procesul electoral”. La începutul lunii ianuarie, în discursul anual adresat corpului diplomatic francez, Macron s-a referit la alegerile prezidențiale anulate din România citând “ingerințe și manipulări electorale atribuite în mod clar Rusiei”.
Înainte de a-l primi la Palatul Elysee pe președintele interimar român Ilie Bolojan, Emmanuel Macron a reiterat ideea că Rusia a manipulat alegerile prezidențiale din România, într-un interviu acordat presei franceze. El s-a referit la “acțiunile sale la frontiera Poloniei, atacurile sale cibernetice în toate țările noastre, prin atacuri, ca în Marea Britanie, prin manipularea informațiilor sau a proceselor electorale, ca în România, prin amenințările sale explicite prin doctrina sa nucleară”.
Nu în ultimul rând, într-un dialog susținut cu internauții pe paginile sale de socializare, Macron a precizat că, spre deosebire de vicepreședintele american, el nu a fost șocat de decizia de anulare a alegerilor din România și este șocat de faptul că Rusia a influențat masiv sinceritatea alegerilor în România.
