Președintele rus Vladimir Putin a fost invitat de omologul său american, Donald Trump, să se alăture Consiliului de Pace care va supraveghea noul guvern din Gaza, a informat luni Kremlinul, transmit Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

„Într-adevăr, președintele Putin a primit propunerea prin canale diplomatice de a se alătura Consiliului de Pace. În prezent, examinăm toate detaliile propunerii”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă telefonice zilnice, potrivit EFE.

Reuters relatează că Moscova studiază propunerea și speră să aibă contacte cu Washingtonul pe această temă.

Trump a invitat 60 de țări să se alăture Consiliului de Pace, însă doar cele care plătesc un miliard de dolari vor putea deveni membri permanenți.

Administrația Prezidențială a anunțat duminică că și România este invitată să devină membru al Consiliului pentru Pace în Fâșia Gaza, confirmând primirea unei scrisori transmise președintelui Nicușor Dan din partea omologului său american, Donald Trump.

Washingtonul ar fi trimis invitații președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, președintelui egiptean Abdel-Fattah al-Sissi și președintelui argentinian Javier Milei, precum și altora. Ankara a confirmat oficial că președintele Erdogan a primit această invitație.

Consiliul de Pace pentru Gaza face parte din cea de-a doua fază a planului de pace al lui Trump pentru Fâșia Gaza, care prevede încetarea războiului cu Israelul și dezarmarea organizației extremiste Hamas.

Organismul urmează să supravegheze noul comitet de tranziție pentru Fâșia Gaza, care a fost în mare parte distrusă în războiul dintre Hamas și Israel. Președintele Trump va prezida consiliul.

Administrația președintelui SUA, Donald Trump, dorește ca statele să plătească 1 miliard de dolari pentru a rămâne mai mult de trei ani în Consiliul pentru Pace din Gaza, potrivit textului integral al statutului acestui consiliu, obținut și verificat de publicația The Times of Israel.

Președintele american Donald Trump a declarat că va lăsa să expire New START, ultimul tratat de control al armelor strategice dintre Statele Unite și Rusia, respingând oferta Moscovei de a prelungi voluntar limitele privind desfășurarea celor mai puternice arme nucleare din lume, a relatat joi Reuters.

„Dacă expiră, expiră”, a declarat Trump despre tratatul din 2010 într-un interviu acordat miercuri ziarului New York Times. „Vom încheia pur și simplu un acord mai bun”, a adăugat el.

Susținătorii controlului armamentului avertizează că, după expirarea acordului la 5 februarie, cele două mari puteri nucleare ale lumii ar putea începe să desfășoare focoase strategice peste limitele stabilite, accelerând astfel erodarea regimului global de control al armamentului.

Întrebat dacă președintele american va accepta oferta formulată în septembrie de liderul rus Vladimir Putin, care propunea menținerea voluntară a limitelor privind desfășurarea armelor nucleare strategice după expirarea New START, un purtător de cuvânt al Casei Albe a trimis Reuters la declarațiile lui Trump. Președintele american afirmase anterior, în luna iulie, că ar dori să mențină limitele stabilite de tratat chiar și după expirarea acestuia.

Ce prevede tratatul New START

Acordul dintre SUA și Rusia limitează la 1.550 numărul ogivelor nucleare desfășurate pe cel mult 700 de vectori de lansare, respectiv rachete, bombardiere și submarine. Tratatul nu mai poate fi prelungit, întrucât textul său permitea o singură extindere, convenită în 2021 de președintele rus Vladimir Putin și fostul președinte american Joe Biden, pentru o perioadă de cinci ani.

Trump vrea să implice China

În interviul acordat New York Times, Trump a declarat că China, țara cu cea mai rapidă creștere a forței nucleare strategice din lume, ar trebui inclusă într-un eventual tratat care să înlocuiască New START.

Beijingul a respins însă constant această propunere încă din prima administrație Trump, argumentând că arsenalele nucleare ale SUA și Rusiei sunt mult superioare celui chinez.

„Probabil, ar trebui să implicăm și alți câțiva actori”, a adăugat Trump.

Ambasada Chinei la Washington a reacționat afirmând că nu ar fi „nici rezonabil, nici realist” să se ceară Chinei să participe la negocieri de dezarmare nucleară alături de SUA și Rusia. „China își menține întotdeauna forța nucleară la nivelul minim cerut de securitatea națională și nu se angajează niciodată într-o cursă a înarmărilor cu nimeni”, a declarat purtătorul de cuvânt al ambasadei, Liu Pengyu.

Potrivit unui raport al Pentagonului publicat luna trecută, China ar fi desfășurat probabil peste 100 de rachete balistice intercontinentale în trei noi câmpuri de silozuri și nu ar fi dispusă să se angajeze în discuții privind controlul armamentului.

Tratatul New START se află sub presiune încă din februarie 2023, când Moscova a anunțat suspendarea participării sale la procedurile de verificare, invocând sprijinul SUA pentru Ucraina. Statele Unite au urmat exemplul în luna iunie, suspendându-și participarea la inspecții și schimburi de date, deși ambele părți continuă să respecte limitele prevăzute de acord.

CIA, agenția de informații a Statelor Unite, a contrazis informațiile pe care președintele rus Vladimir Putin i le-a transmis recent președintelui american Donald Trump cu privire la presupusul atac ucrainean asupra reședinței liderului rus din regiunea Novgorod, fapt care l-a determinat pe Trump să-l acuze pe Putin că respinge pacea.

Ucraina nu a vizat o reședință folosită de președintele rus Vladimir Putin într-un recent atac cu drone în nordul țării sale, a evaluat CIA. Directorul agenției, John Ratcliffe, l-a informat pe Trump despre această evaluare miercuri, au spus oficialii, citați de CNN.

La rândul său, Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW), care urmărește evoluția luptelor dintre Rusia și Ucraina, a pus la îndoială veridicitatea atacului.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat luni că Ucraina a încercat să atace reședința președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod (nordul Rusiei) și că, prin urmare, poziția Moscovei în negocierile de pace va fi revizuită.

Trump a criticat luni Ucraina în legătură cu presupusul atac cu drone denunțat de Rusia asupra unei reședințe a președintelui rus Vladimir Putin, acuzație negată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Nu-mi place. Nu este bine. Am aflat azi dimineață. Știți cine mi-a spus? Președintele Putin, azi dimineață. A spus că a fost atacat. Nu este bine”, a declarat Trump în fața presei, în timp ce îl primea la reședința sa de la Mar-a-Lago, în Florida, pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Liderul american a spus că este „foarte furios”, afirmând că momentul este unul extrem de sensibil.

Volodimir Zelenski a respins imediat acuzațiile Moscovei, negând că Ucraina ar fi încercat să lovească o reședință a lui Putin și susținând că Rusia încearcă să submineze procesul de pace și să justifice noi atacuri asupra unor clădiri guvernamentale ucrainene. El a descris afirmațiile lui Lavrov drept „tactici mincinoase tipic rusești” și a subliniat că „important acum este ca lumea să nu rămână tăcută și ca rușii să nu submineze progresele către pace”, cerându-i lui Trump să reacționeze în fața amenințărilor Moscovei.

Acum, Donald Trump îl critică pe Vladimir Putin, despre care spune că răspândește minciuni legate de atacul ucrainean cu drone care ar fi vizat reședința liderului rus, din 29 decembrie.

Președintele american îl acuză pe omologul său că „împiedică pacea și perpetuează războiul”, scrie Euronews.

Trump consideră că acest tip de discurs face parte dintr-o strategie recurentă a Moscovei de a submina orice efort diplomatic serios.

„Lui Putin i s-a oferit o cale către pace, dar el a respins-o din nou”, a spus președintele american, citat de surse apropiate, potrivit publicației New York Post.

Trump a insistat duminică asupra faptului că Ucraina și Rusia sunt „mai aproape ca niciodată” de un acord de pace, în proporție de 95%, în timp ce l-a găzduit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la reședința sa de la Mar-a-Lago în Florida, dar a recunoscut că negocierile sunt complexe și s-ar putea totuși destrăma, ceea ce ar lăsa războiul să se prelungească ani de zile. 

În același timp, Zelenski a precizat că garanțiile de securitate SUA-Europa-Ucraina sunt agreate “în proporție de 100%”. Discuțiile dintre Zelenski și Trump au fost precedate și succedate de convorbiri telefonice ale președintelui american cu omologul rus.

Ulterior, liderii principalelor state europene susținătoare ale Ucrainei, precum și cei ai NATO și UE, au discutat la telefon cu președinții Statelor Unite și Ucrainei, Donald Trump și Zelenski, în timpul întâlnirii din Florida a ultimilor doi cu scopul de a finaliza proiectul unui acord de pace ruso-ucrainean care să pună capăt războiului declanșat de Rusia în urmă cu aproape patru ani.

Discuțiile au fost axate pe evoluția negocierilor privind planul de pace și pe garanțiile de securitate, cu Coaliția de Voință urmând să se reunească în luna ianuarie la Paris pentru a finaliza contribuțiile fiecărei țări la garanții de securitate pentru Ucraina.