Președintele francez Emmanuel Macron a reiterat marți ideea că Rusia a manipulat alegerile prezidențiale din România, într-un interviu acordat presei franceze și citat de Liberation.
În interviul de marți, Macron a fost foarte critic la adresa Rusiei lui Vladimir Putin, care “constituie o amenințare existențială pentru europeni, date fiind acțiunile sale în diverse domenii”.
El s-a referit la “acțiunile sale la frontiera Poloniei, atacurile sale cibernetice în toate țările noastre, prin atacuri, ca în Marea Britanie, prin manipularea informațiilor sau a proceselor electorale, ca în România, prin amenințările sale explicite prin doctrina sa nucleară”, conform Liberation.
Este pentru a treia oară când liderul de la Elysee s-a referit la procesul electoral din România, anulat în întregime de Curtea Constituțională, pe fondul ingerințelor externe care au condus la un proces electoral viciat.
Prima dată când s-a exprimat pe această temă, în luna decembrie 2024, la Varșovia, Emmanuel Macron a pledat pentru măsuri în Europa împotriva atacurilor informaționale ale Rusiei care “au determinat Curtea Constituțională din România să suspende procesul electoral”.
La începutul lunii ianuarie, în discursul anual adresat corpului diplomatic francez, Macron s-a referit la alegerile prezidențiale anulate din România citând “ingerințe și manipulări electorale atribuite în mod clar Rusiei”.
El a amintit atunci că “în urmă cu câteva săptămâni, România a trebuit să anuleze un scrutin prezidențial din cauza unor ingerințe și manipulări electorale atribuite în mod clar Rusiei”. “Cine și-ar fi imaginat acest lucru în urmă cu doar zece ani?”, s-a întrebat președintele Franței.
Această nouă poziționare din partea președintelui Franței vine după ce noul vicepreședinte american J.D. Vance a lansat vineri, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
România a reacționat prin vocile președintelui interimar Ilie Bolojan, a premierului Marcel Ciolacu și a ministrului de interne Cătălin Predoiu.
Ulterior, în discursul adresat marți diplomaților străini acreditați la București, președintele Ilie Bolojan a afirmat că decizia anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut din România a fost ”gestionată cu instrumente democratice” din cauza unor ”ingerințe externe”.
În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost viciat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.
Ulterior, președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier belgian Alexander De Croo au arătat cu degetul spre Rusia, o poziție de condamnare a ingerințelor la adresa democrației venind și din partea președintelui german Frank-Walter Steinmeier. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.
Și NATO a transmis săptămâna trecută prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”.
Poziția NATO a venit în ajunul Conferinței de Securitate de la München, al cărei raport anual menționează “atacurile hibride agresive” ale Rusiei în Europa și “interferențe electorale în România”.
Poziția SUA cu privire la ingerințele externe în alegerile din România a fost exprimată anul trecut pe multiple paliere, în timpul administrației Biden. Delegația Congresului SUA la NATO, s-a arătat “profund îngrijorată de dovezile convingătoare” privind influența Rusiei în alegerile din România, precizând că “suntem alături de România în preocuparea sa de a organiza alegeri prezidențiale libere și corecte”. Și Comisia din SUA pentru securitate și cooperare în Europa a condamnat ferm “interferenţa malignă a Rusiei în alegerile din România”.
“Orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“, a transmis, la momentul respectiv, și Departamentul de Stat.
