Influența externă în alegerile prezidențiale din România a fost evocată drept exemplu de președintele federal german Frank-Walter Steinmeier în discursul susținut vineri cu ocazia dizolvării Parlamentului de la Berlin, un decret prin care a deschis calea alegerilor legislative anticipate din 23 februarie.
“Influența externă este o amenințare la adresa democrației – fie că este ascunsă, așa cum s-a văzut recent în alegerile din România, fie deschisă și flagrantă, așa cum se practică în prezent în mod deosebit de intens pe Platforma X. Mă opun ferm tuturor încercărilor externe de a exercita influență. Decizia de a vota este luată exclusiv de cetățenii germani cu drept de vot“, a spus Steinmeier, în discursul său, susținut la Palatul Bellevue.
Este pentru prima dată după aproape 20 de ani când germanii vor fi chemați anticipat la vot. În 2005, guvernul social-democrat al lui Gerhard Schroeder a pierdut o moțiune de încredere la vot în Parlament care a declanșat alegeri federale anticipate, câștigate de conservatorii Angelei Merkel. Precedenta stare de incertitudine politică majoră a avut loc în 1982, înainte de reunificare, când guvernul vest-german numit după alegerile din 1980 și condus tot de un social-democrat, Helmut Schmidt, a fost demis în urma pierderii majorități în Parlament și înlocuit de un guvern conservator condus de liderul CDU Helmut Kohl. Primele alegeri anticipate postbelice în Germania au avut loc în 1972, un scrutin care l-a reconfirmat în funcție pe cancelarul social-democrat german Willy Brandt, iar Partidul Social-Democrat german a obținut cea mare victorie a sa după 1930.
România traversează o situație fără precedent în istoria sa post-decembristă. Curtea Constituțională a României a anulat pe 6 decembrie, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale, una nemaiîntâlnită în țara noastră, a venit ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral.
După alegerile din România, liderii celor 27 de state membre ale UE au “condamnat ferm” campania hibridă, atacurile și ingerințele Rusiei la adresa democrației europene și a statelor UE. Reunit pe 19 decembrie la Bruxelles, Consiliul European a adoptat, la solicitarea României, o poziție pe tema combaterii interferențelor și activităților hibride ale Rusiei.
Însă, referirea lui Steinmeier la situația din România nu este prima a unui lider occidental.
Premierul polonez Donald Tusk a avertizat Rusia că Polonia își va proteja democrația de interferențe în procesul electoral, subliniind că amenințarea la adresa securității cibernetice este prezentă în mai multe țări, între care “Polonia, Franța și România, liderul de la Varșovia făcând trimitere la ingerințele Rusiei în alegerile prezidențiale din România, culminate cu decizia fără precedent a Curții Constituționale de anulare a scrutinului. De asemenea, Donald Tusk a anunțat că Polonia include principalele televiziuni pe lista companiilor de importanță strategică, astfel încât “statele ostile să nu interfereze, ca în cazul României, în viețile noastre”.
Drept urmare, Comisia Europeană a demarat o anchetă împotriva TikTok după “indicii serioase că actori străini au intervenit în alegerile prezidențiale din România” prin utilizarea rețelei.
Alături de România, care va trebui să repete scrutinul prezidențial în anul 2025, vor mai avea loc alegeri federale anticipate în Germania, cea mai mare economie din UE, alegeri prezidențiale în Polonia, țara care va asigura președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2025, dar și alegeri parlamentare în Republica Moldova, țara care și-a înscris obiectivul strategic de integrare în UE în Constituție în cadrul unui referendum și a unor alegeri prezidențiale în care a trebuit să facă față tentativelor de destabilizare din partea Rusiei.
