Comisia Europeană a respins ferm acuzațiile formulate într-un raport realizat în Congresul american potrivit cărora ar fi forțat platformele de social media să cenzureze conținut american și ar fi interferat în mod regulat în alegerile naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România.
Într-un raport preliminar de 160 de pagini, formulat în termeni duri, Comisia juridică a Camerei Reprezentanților, dominată de republicani, a susținut că Comisia Europeană ar fi petrecut zece ani încercând să „cenzureze internetul global” și libertatea de exprimare a cetățenilor americani.
Publicarea raportului a avut loc în ajunul unei audieri organizate de comisia prezidată de aliatul președintelui Donald Trump, Jim Jordan, intitulată „Amenințarea Europei la adresa libertății de exprimare și a inovației americane, partea a II-a”, scrie Le Monde.
Acuzațiile au atras o reacție fermă din partea Uniunii Europene. „În legătură cu cele mai recente acuzații de cenzură. O absurditate totală. Complet nefondate”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri digitale, Thomas Regnier, mai arată sursa citată.
Citiți și Raport SUA: Comisia Europeană interferează în alegerile din statele UE; Alegerile anulate din România, cazul cu cele mai agresive măsuri de cenzură
Potrivit documentului care se întinde pe 160 de pagini, de la intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA), în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra marilor platforme online pentru a cenzura conținut politic înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Țările de Jos, Franța, Republica Moldova, România și Irlanda, precum și înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2024.
Acest raport critic evidențiază relațiile tensionate dintre Statele Unite conduse de administrația Trump și Uniunea Europeană, inclusiv prin prisma criticilor formulate în strategia de securitate națională a SUA și a nemulțumirilor exprimate de Washington cu privire la investigațiile și amenzile pe care Comisia Europeană le aplică giganților tehnologici americani pentru nerespectarea Actului unic privind serviciile digitale și pe care SUA le consideră o formă de cenzură. Tonul a fost dat în urmă cu un an, pe scena Conferinței de Securitate de la München, de vicepreședintele american J.D. Vance, care a lansat critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
Raportul este intitulat “Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: campania desfășurată de Europa de-a lungul unui deceniu pentru a cenzura internetul global și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare a americanilor în Statele Unite”. Documentul se bazează inclusiv pe documente nepublice prezentate comisiei americane, care ar arăta că aceste presiuni au fost aplicate în mod repetat pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste din statele membre ale Uniunii Europene.
Cele mai agresive măsuri de cenzură ar fi fost adoptate, potrivit raportului, în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024, când Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur de scrutin, câștigat de candidatul independent Călin Georgescu, descris ca populist și puțin cunoscut. Decizia instanței constituționale a fost luată după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-ar fi sprijinit în secret pe Georgescu printr-o campanie coordonată desfășurată pe platforma TikTok.
În decembrie 2024, Comisia Europeană a inițiat proceduri oficiale împotriva TikTok pentru o presupusă încălcare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în legătură cu obligația TikTok de a evalua și a atenua în mod corespunzător riscurile sistemice legate de integritatea alegerilor, în special în contextul recentelor alegeri prezidențiale din România din 24 noiembrie. Deși TikTok nu a recunoscut că a permis propagarea dezinformării în cadrul alegerilor din România, Comisia Europeană a securizat în decembrie 2025 angajamentul TikTok de a furniza registre de publicitate care să asigure transparența deplină în ceea ce privește anunțurile publicitare din serviciile sale, astfel cum se prevede în Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), cu mențiunea că investigația legată de alegerile din România continuă.
Conform concluziilor raportului din Comisia juridică a Camerei Reprezentanților, Comisia Europeană ar încerca să influențeze statele membre prin controlul discursului politic în perioadele electorale. Un element central invocat este publicarea, în 2024, a unui ghid electoral în cadrul DSA, care impune platformelor online adoptarea unor măsuri suplimentare de cenzură înaintea unor alegeri europene considerate importante. Deși aceste orientări electorale au fost prezentate public drept bune practici voluntare, raportul susține că, în discuțiile purtate cu ușile închise, Comisia Europeană ar fi transmis clar că respectarea acestora era obligatorie.
Comisia juridică a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite investighează modul și amploarea în care legile, reglementările și hotărârile judecătorești străine obligă, constrâng sau influențează companiile să limiteze libertatea de exprimare în Statele Unite. În acest context, comisia a emis citații către zece companii din domeniul tehnologiei, solicitându-le să furnizeze corespondența și comunicările avute cu guverne străine, inclusiv cu Comisia Europeană și cu statele membre ale Uniunii Europene, în legătură cu politicile de moderare a conținutului.
Documentul, un nou atac al Statelor Unite la adresa UE
Raportul american relevă o prelungire a criticilor dure pe care Statele Unite le atribuie Uniunii Europene în ultimul an.
Noua strategia de securitate națională a Statelor Unite, dată publicității la finele anului trecut, marchează una dintre cele mai radicale repoziționări ale Washingtonului față de aliații săi tradiționali. Administrația Trump descrie Europa ca fiind sub riscul unei „dispariții civilizaționale”, și acuză Uniunea Europeană, migrația și guvernele de pe continent pentru un declin cultural, politic și demografic considerat iminent și care va face continentul de nerecunoscut în următorii 20 de ani.
Potrivit strategiei, politica generală pentru Europa a Statelor Unite ar trebui să prioritizeze sprijinirea Europei pentru a se putea baza pe propriile forțe și pentru a funcționa ca un grup de națiuni suverane aliniate, inclusiv prin asumarea responsabilității principale pentru propria apărare, fără a fi dominată de vreo putere adversă. Strategia de securitate americană are ca obiectiv “cultivarea rezistenței față de traiectoria actuală a Europei în interiorul statelor europene”.
Nemulțumirea Washingtonului a fost amplificată suplimentar de decizia Comisiei Europene de a amenda platforma X cu 120 de milioane de euro, acțiune care a provocat reacții dure partea oficialilor americani, care au acuzat UE că subminează securitatea SUA. Un alt punct culminant al acestei dispute a fost acțiunea administrației Trump de a interzice accesul în SUA pentru cinci europeni, inclusiv fostul comisar european pentru piață internă Thierry Breton, acuzați de presiuni pentru cenzurarea opiniilor americane online. Breton este considerat arhitectul legislației UE privind serviciile digitale și după plecarea din funcție s-a remarcat printr-o poziție dură față de ceea ce consideră imixtiuni americane în suveranitatea europeană. El a arătat spre precedentul creat în România pentru a evoca o posibilă anulare a rezultatelor alegerilor din Germania din 2025, în cazul în care acestea nu s-ar fi desfășurat corect.